Nominalizarea acestuia se aşteaptă să pună capăt celui mai lung impas politic în care se află ţara în urma unor alegeri.
Partidul Democrat Sloven anti-imigranţi al fostului prim-ministru Jamez Jansa, singurul partid care a câştigat 25 de locuri în Parlament, nu poate singur să formeze guvernul.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
Vitapur are ȋn momentul de faţă o reţea proprie de aproximativ 90 de magazine ȋn centre comerciale şi galerii din Slovenia, Croaţia, Muntenegru, Serbia, Bosnia şi Herzegovina şi Austria, primul magazin de pe piaţa locală urmȃnd a fi inaugurat ȋn luna august a acestui an, ȋn apropierea magazinului Carrefour din Mega Mall.
Compania intenţionează să se extindă mai ȋntȃi ȋn Bucureşti, iar apoi ȋn marile oraşe din ţară, magazinele companiei avȃnd suprafeţe cuprinse ȋntre 120 şi 190 de metri pătraţi.
Pe lȃngă brandul Vitapur, care dă numele companiei, ȋn portofoliul retailerului se mai regăsesc mărcile Vitapur Family, Hitex, Rosmarino, Scandinavia, 4kiddo şi Svilanit, o parte din produsele realizate sub aceste marci fiind comercializate şi ȋn marile reţele de supermarketuri şi hipermarketuri.
Dana Radoveneanu, Senior Consultant, Retail Agency: „Piaţa locală de retail continuă să fie atractivă pentru retaileri internaţionali, dar şi regionali, atȃt datorită dimensiunii, cȃt şi al ritmului de creştere. Vitapur este un brand dezvoltat din pasiunea pentru confort şi calitate, care sunt convinsă ca va avea un real succes pe piaţa din Romȃnia”.
Dintre statele membre pentru care sunt disponibile date, cele mai mari creşteri anuale ale volumului comerţului cu amănuntul au fost înregistrate în România (+7,4%), Polonia (+6,6%) şi Lituania (+6,5%), iar cele mai mari scăderi au fost înregistrate în Malta (-3,1%), Belgia (-1,5%) şi Slovenia (-1,4%).
Creşterea medie cu 1,7% a volumului comerţului cu amănuntul din zona euro în aprilie 2018, comparativ cu aprilie 2017, se datorează creşterii de 3,2% a produselor nealimentare şi de 0,4% pentru alimente, băuturi şi tutun, în timp ce combustibilul auto a înregistrat o scădere cu 0,7%.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
Slovenia, o economie fostă comunistă cu doar 2 milioane de locuitori, dar cu unele dintre cele mai ridicate niveluri de trai din Europa de Est, a încheiat anul trecut cu un uşor excedent bugetar, o premieră după 22 de ani, a anunţat institutul naţional de statistică al ţării, scrie Le Figaro.
Excedentul public, urmărit de Comisia Europeană pentru a estima echilibrul bugetar al statelor membre ale zonei euro, a atins 16 milioane de euro, echivalentul a 0,03% din PIB, pe fondul creşterii puternice a economiei slovene.
PIB-ul sloven a avansat cu 5,4% în 2017, în principal datorită exporturilor şi cererii interne, după o rată de creştere de 3,1% în 2016. Rata de creştere din 2017, una dintre cele mai ridicate din zona euro, este cea mai solidă înregistrată de Slovenia din 2007, când aceasta atinsese 5,7%.
În 2013, Slovenia a suferit o scădere cu 1,1% a PIB-ului său din cauza dificultăţilor sectorului său bancar.
În ansambul uniunii, creşterea faţă de noiembrie 2017 a fost de 0,6%.
Faţă de decembrie 2016, creşterea sectorului în UE este de 0,5%. În perioada menţionată cele mai mari creşteri au fost înregistrate în Ungaria, cu 35%, Slovenia cu 21,2% şi Polonia, cu 18,3%, iar cele mai mari scăderi în Spania, cu 13,4% şi Bulgaria, cu 4,1%.
Unii îşi protejează pământul şi locuinţele cu garduri, alţii duc asta la extrem şi stabilesc ocuinţele pe insule izolate de alte aşezări. Mai jos puteţi vedea câteva petice de pământ unde oamenii şi-au făcut o casă.
1. Insula Lake Bled, Slovenia. Pe insulă se află biserica Mariinksy
2. Insula Vilgelmshtayn, Hanover, Germania – Fortăreaţă muzeu
3. Insula Visovac, Croaţia. Aici se află o mânăstire franciscană din secolul 17
4. Insula Pontikonisi, Corfu, Grecia. Şi aici se află o mânăstire
5. Insula de pe lacul Galve, Lituania, locul unde se află castelul Trakai
De la bun început e util să depăşim proclamaţiile care încearcă să prezinte drept un fapt ruşinos sau glorios tentativa de actualizare prin referendum a definiţiei constituţionale a căsătoriei, fiindcă nu cu ideea în sine de referendum e problema. În mai 2015, Irlanda a legalizat căsătoriile gay prin referendum, cu 62% din voturi în favoarea iniţiativei coaliţiei de guvernământ (Fine Gael, de centru-dreapta, şi laburiştii) de a revizui constituţia prin adăugarea precizării „căsătoria poate fi contractată legal de către două persoane, fără deosebire de sex”. În decembrie acelaşi an, Slovenia a respins mariajele gay printr-un referendum unde 63,5% au votat contra unei legi iniţiate de un partid de stânga care recunoştea căsătoria „între două persoane” în loc de „între un bărbat şi o femeie”.
Atât în Irlanda, cât şi în Slovenia, faptul că s-a ajuns la referendum n-a fost o consecinţă a iresponsabilităţii politicienilor (e vorba de clişeul, vehiculat şi la noi, că a invita cetăţenii să se pronunţe prin referendum înseamnă automat deschiderea unei cutii a Pandorei ca în cazul Brexit), ci o consecinţă a sistemului lor legislativ.
Hackathon-ul, sau maratonul de hacking, este o competiţie intensivă, timp de două zile, între persoane inovatoare şi creative. Împărţiţi în grupuri, concurenţilor li se va cere să îndeplinească diverse provocări care reies din PSD2 (Directiva Revizuită a Serviciilor de Plăţi) (nota 1). Dezvoltatorii externi, reprezentanţii start-up-urilor Fintech şi ai companiilor de software, persoane care se gândesc la soluţii “out of the box”, împreună cu angajaţii UniCredit care vor participa în cadrul acestei iniţiative, îşi vor uni forţele pentru a dezvolta idei referitoare la crearea de valoare pentru clienţi şi bănci în contextul PSD2.
UniCredit se angajează să păstreze banca în prima linie a inovaţiei şi doreşte să inspire soluţii care să îmbunătăţească şi mai mult experienţa clienţilor.
Carlo Vivaldi, şef al diviziei CEE a UniCredit, a declarat: “Considerăm că inovaţia este esenţială pentru stabilitatea pe termen lung a activităţii băncii şi pentru o interacţiune mai bună între bancă şi clienţi. Planul strategic al UniCredit – Transform 2019 – aşează inovaţia la baza acţiunilor sale pentru a transforma modelul operaţional al băncii şi pentru adaptarea la comportamentul extrem de schimbător al clienţilor şi la noile cerinţe de reglementare. În acest context, UniCredit Hackathon CEE permite UniCredit să profite de poziţia sa de top în Europa Centrală şi de Est, şi îi consolidează activitatea în regiune. Va atrage tinere talente din interior şi exterior care vor concepe şi proiecta soluţii aplicabile noi”.
Urska Jez, co-fondator ABC şi director executiv ABC Slovenia, a adăugat: “La nivel global, companiile caută modalităţi eficiente de a se transforma. Împreună cu start-up-urile, acestea caută soluţii pentru a îşi continua activitatea într-un mod mai inovativ, transparent şi agil. Proiectele de succes din prezent combină ambele părţi. Acesta este scopul colaborării noastre cu UniCredit şi din acest motiv am creat acest program, care începe cu un hackathon. UniCredit se implică puternic în urmărirea tendinţelor la nivel mondial şi ascultă în mod proactiv opiniile clienţilor săi, le descoperă nevoile şi se asigură că le oferă produse şi servicii relevante. Prin implicarea resurselor interne în eveniment, Grupul arată un solid angajament faţă de inovare. Consider că prin această abordare şi cu această dedicare, UniCredit Hackathon CEE va avea un efect de anvergură, pozitiv, asupra grupului iar UniCredit va stabili tendinţele în digitalizare în CEE şi în afara acesteia.”
Pe baza normei PSD2, obiectivul Hackathon va fi: “Cum putem să folosim informaţiile referitoare la contul clientului pentru a crea valoare?”. Acest lucru înseamnă, de exemplu, dezvoltarea platformelor pentru analiza datelor clientului cu scopul de a oferi clienţilor o experienţă mai bună.
Participanţii din toată lumea se pot înscrie între 17 iulie şi 24 august la: www.abc-accelerator.com/UniCreditHackathonCEE
Echipele câştigătoare vor primi o recompensă financiară şi o şansă de a-şi prezenta proiectele conducerii executive a Diviziei CEE de la UniCredit Group pe data de 7 septembrie la Ljubljana. Membrii echipelor câştigătoare pot fi apoi invitaţi să participe ulterior la faza de implementare a soluţiei.
UniCredit este prezentă în Italia, Germania, Austria, Bosnia şi Herţegovina, Bulgaria, Croaţia, Republica Cehă, Ungaria, România, Rusia, Serbia, Slovacia, Slovenia şi Turcia.
ABC Accelerator este cel mai mare accelerator cu capital privat din Slovenia şi din regiune. A fost înfiinţat în 2015 şi de atunci a accelerat creşterea pentru aproape 100 de start-up-uri – companii care schimbă economia şi cresc mai repede decât companiile tradiţionale. ABC Accelerator a dezvoltat un sistem pentru accelerarea creşterii start-up-urilor cu idei inovatoare şi a le ajuta să obţină succes pe piaţă. În prezent, ABC ajută la schimbarea întreprinderilor mici, mijlocii şi mari cu un program pentru întreprinderi, comunicând mentalitatea de start-up companiilor tradiţionale. Ajutăm companiile mari să exploateze întregul potenţial al ideilor noi din afara şi din interiorul lor. Combinaţia de creştere foarte rapidă şi idei noi, inovative, de la start-up-uri şi cunoştinţele, investiţiile şi personalul disponibil marilor corporaţii are, probabil, cel mai mare potenţial de a revoluţiona pieţele existente.
Prim-miniştrii sloveni şi croaţi, Miro Cerar şi Andrej Plenkovic, s-au întâlnit pentru prima dată, după ce Curtea de Arbitraj International de la Haga a acordat Sloveniei, în iunie, acces neîngrădit la Marea Adriatică şi a decis în privinţa altor litigii de frontieră care datau din 1991, după destrămarea Iugoslaviei.
Andrej Plenkovic a reiterat faptul că Croaţia nu va pune în aplicare decizia instanţei de arbitraj şi a insistat că problemele teritoriale ar trebui să fie rezolvate între cele două state.
“Pentru Slovenia, hotărârea Curţii de Arbitraj este definitivă şi obligatorie. Este important ca ambele părţi să respecte linia de graniţă stabilită de Curtea de Arbitraj”, a declarat Miro Cerar.
Premierul sloven a precizat că “este probabil” ca ţara sa să se adreseze Comisiei Europene, structură executivă a Uniunii Europene, pentru punerea în aplicare a hotărârii.
Orbis detine 117 hoteluri si este singurul licentiator pentru toate brandurile Accor in 16 tari: Bosnia si Herzegovina, Bulgaria, Croatia, Cehia, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Macedonia, Moldova, Muntenegru, Polonia, Romania, Serbia, Slovacia si Slovenia. Grupul are in total 20.000 camere. Hotelurile opereaza sub brandurile Sofitel, Pullman, M Gallery, Novotel, Mercure, ibis, ibis Styles si ibis budget. Aceste branduri, recunoscute in toata lumea, ofera servicii de calitate la diferite standarde, variind de la lux de 5 stele la hoteluri buget de 1 stea.
Veniturile mai mari, impreună cu monitorizarea costurilor, în ciuda presiunii enorme a salariilor, au avut ca rezultat o creştere cu 10,7% a EBITDAR fată de perioada comparativă a anului trecut, spun reprezentanţii grupului. Indicatorul EBITDA a totalizat 8,9 milioane de euro în primul trimestru al anului 2017, reprezentând o creştere de 43,6% fată de aceeaşi perioadă a anului precedent, influenţat pozitiv de tranzacţiile de de tip buyback ale hotelurilor.
La începutul anului 2017, Orbis a finalizat o tranzacţie de cumpărare a 5 hoteluri închiriate în Budapesta (în total 1.150 de camere), cu un impact în numerar de 64,1 milioane de euro; în primul trimestru al anului, compania a anunţat, de asemenea, o nouă tranzacţie de cumpărare a Sofitel Budapest Chain Bridge (357 de camere). Ţinând cont de strategia noastră de restructurare a portofoliului, în primul trimestru, am semnat, de asemenea, un acord de vânzare şi de franciză pentru 2 hoteluri din Polonia: Mercure Karpacz şi Mercure Jelenia Góra, cu scopul concentrării filialelor Orbis asupra capitalelor şi a centrelor de afaceri cheie din regiune.
În ceea ce priveşte dezvoltarea, am semnat în 2017 două contracte de franciză pentru hoteluri noi: ibis Styles Varşovia (220 camere) şi MGallery by Sofitel Tarcin Forrest Resort & Spa (64 de camere) care intră pe o piaţa nouă – Bosnia şi Herţegovina. În afară de dezvoltarea uşoară a activelor, există şi alte patru proiecte viitoare vizand hoteluri proprii: ibis Styles Warszawa (178 camere), ibis Styles Szczecin (148 camere) şi ibis budget Gdańsk Posejdon (76 de camere). Aceste hoteluri se vor alătura portofoliului grupului în următorii ani.
“Performanţele noastre operaţionale sunt solide şi prognozele sunt stabile, motiv pentru care a fost recomandată Comitetului de Supraveghere plata dividendelor la 0,4 EUR pe acţiune, pentru a împărti beneficiile cu investitorii care au încredere în noi, luând în considerare alocarea corespunzătoare între investiţii pentru creştere şi randament adus acţionarilor”, spune Gilles Glavie, preşedinte şi CEO al Orbis.