BusinessMagazin

Tag: slobozia

  • Ce a mai rămas din COMOARA BĂRĂGANULUI? Reportaj în staţiunea unde altădată nu găseai un loc de cazare

    Pe la mijlocul distanţei dintre Bucureşti şi Constanţa, când totul pare pierdut, iar buzele se mişcă spasmodic, rostind, tăcute, „water, water”, ca în bancul acela, celebru, zăreşti pe marginea drumului, prin ceaţa caniculei, la intrarea în Slobozia, indicatorul salvator: „Amara – 7 km”.

    Uiţi de Mare, uiţi de munte, uiţi de supermarketul în care tocmai îţi puseseşi ultima speranţă, faci sensul giratoriu de vreo două-trei ori, până te dezmeticeşti, şi o iei în stânga, pe Şoseaua Amarei, spre Buzău, pe sub singurii copaci rămaşi în picioare, la margine de drum – restul fiind culcaţi la pământ, zice-se, de o directivă europeană.   

    Află aici ce a mai rămas din COMOARA BĂRĂGANULUI? Reportaj în staţiunea unde altădată nu găseai un loc de cazare

  • Nu o să ghiceşti care este oraşul cu cele mai puţine spaţii verzi din România. Nu este Bucureştiul

    Parcurile, grădinile publice şi verdeaţa din jurul blocurilor sunt singurele arii verzi care ne protejează de aerul poluat în care trăim, de cimentul oraşelor moderne. Prezenţa spaţiului verde a devenit o obligaţie pentru mulţi din oamenii care doresc să aibă un trai decent, care doresc să aibă un aer curat.

    Numeroase oraşe din România nu respectă norma de 26 de mp impusă de UE, aceasta fiind chiar mai mică decât cea propusă de Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS), de 50 de metri pătraţi pe cap de locuitor. Alte capitale europene, precum Stockolm sau Londra deţineau, conform statisticilor din anul 2007, 83 şi, respectiv, 64 de metri pătraţi pe cap de locuitor.

    Braşov este oraşul din ţară cu cei mai puţini metri pătraţi de spaţiu verde pe cap de locuitor: 5. La capătul opus se situează Slobozia, cu peste 40 mp de spaţiu verde la fiecare locuitor.

    Potrivit Legii 135/2014, publicată în Monitorul Oficial pe 16 octombrie 2014, Legea 24/2007 privind reglementarea şi administrarea spaţiilor verzi din intravilanul localităţilor se modifica astfel: “Terenurile înscrise în cartea funciară ca fiind în categoria curţi-construcţii, terenuri ce se află în proprietatea privată a persoanelor fizice sau juridice, nu pot fi inventariate sau declarate ca spaţii verzi, în sensul legii, decât după îndeplinirea procedurii de expropriere conform legislaţiei în domeniu”.

    Cu alte cuvinte, spaţiile verzi proprietate privată, înscrise în cartea funciară în categoria curţi – construcţii nu vor putea fi inventariate sau declarate ca spaţii verzi. Or, în această categorie sunt înscrise majoritatea spaţiilor verzi dintre blocuri, părculeţe amenajate în cartierele de locuit, squaruri şi chiar bucăţi de parc, toate retrocedate în ultimii 17 ani, deşi era evident că nu trebuie construite.

  • Nu o să ghiceşti care este oraşul cu cele mai puţine spaţii verzi din România. Nu este Bucureştiul

    Parcurile, grădinile publice şi verdeaţa din jurul blocurilor sunt singurele arii verzi care ne protejează de aerul poluat în care trăim, de cimentul oraşelor moderne. Prezenţa spaţiului verde a devenit o obligaţie pentru mulţi din oamenii care doresc să aibă un trai decent, care doresc să aibă un aer curat.

    Numeroase oraşe din România nu respectă norma de 26 de mp impusă de UE, aceasta fiind chiar mai mică decât cea propusă de Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS), de 50 de metri pătraţi pe cap de locuitor. Alte capitale europene, precum Stockolm sau Londra deţineau, conform statisticilor din anul 2007, 83 şi, respectiv, 64 de metri pătraţi pe cap de locuitor.

    Braşov este oraşul din ţară cu cei mai puţini metri pătraţi de spaţiu verde pe cap de locuitor: 5. La capătul opus se situează Slobozia, cu peste 40 mp de spaţiu verde la fiecare locuitor.

    Potrivit Legii 135/2014, publicată în Monitorul Oficial pe 16 octombrie 2014, Legea 24/2007 privind reglementarea şi administrarea spaţiilor verzi din intravilanul localităţilor se modifica astfel: “Terenurile înscrise în cartea funciară ca fiind în categoria curţi-construcţii, terenuri ce se află în proprietatea privată a persoanelor fizice sau juridice, nu pot fi inventariate sau declarate ca spaţii verzi, în sensul legii, decât după îndeplinirea procedurii de expropriere conform legislaţiei în domeniu”.

    Cu alte cuvinte, spaţiile verzi proprietate privată, înscrise în cartea funciară în categoria curţi – construcţii nu vor putea fi inventariate sau declarate ca spaţii verzi. Or, în această categorie sunt înscrise majoritatea spaţiilor verzi dintre blocuri, părculeţe amenajate în cartierele de locuit, squaruri şi chiar bucăţi de parc, toate retrocedate în ultimii 17 ani, deşi era evident că nu trebuie construite.

  • Cum îşi alungă CFR călătorii. Trenul-căruţă care scoate din minţi pasagerii

    Zeci de oameni circulă zilnic pe ruta Slobozia (Ialomiţa) – Ploieşti Sud (Prahova) înghesuiţi într-un tren insalubru, încet şi foarte vechi. Garnitura a fost repusă reparată şi repusă în circulaţie la începutul anului.

    La capătul liniei 5 din gara Slobozia Veche, de la care pleacă în fiecare zi trenul de Ploieşti, călătorii fac mare gălăgie. Oamenii se înghesuie unii în alţii pentru a prinde loc în cele două vagoane ale garniturii. Cei mai norocoşii au reuşit deja să intre în tren şi s-au aşezat pe locurile de la geam. Alţii privesc neputincioşi şi se încruntă la gândul că vor sta iar în picioare până la destinaţie, adică peste trei ore.

    Citiţi continuarea aici

  • Cum îşi alungă CFR călătorii. Trenul-căruţă care scoate din minţi pasagerii

    Zeci de oameni circulă zilnic pe ruta Slobozia (Ialomiţa) – Ploieşti Sud (Prahova) înghesuiţi într-un tren insalubru, încet şi foarte vechi. Garnitura a fost repusă reparată şi repusă în circulaţie la începutul anului.

    La capătul liniei 5 din gara Slobozia Veche, de la care pleacă în fiecare zi trenul de Ploieşti, călătorii fac mare gălăgie. Oamenii se înghesuie unii în alţii pentru a prinde loc în cele două vagoane ale garniturii. Cei mai norocoşii au reuşit deja să intre în tren şi s-au aşezat pe locurile de la geam. Alţii privesc neputincioşi şi se încruntă la gândul că vor sta iar în picioare până la destinaţie, adică peste trei ore.

    Citiţi continuarea aici

  • STENOGRAME în scandalul traficului cu sânge. Cum îşi selecta pacienţii şefa Centrului de Transfuzii Slobozia: ”Lasă, că nu-i trebuie la 14 ani sânge”

     Procurorii Parchetului Judecătoriei Slobozia, care instrumentează dosarul în care directoarea Centrului de Transfuzii Sanguine Slobozia, medicul Cristiana Maria Stoian, este cercetată pentru comiterea mai multor infracţiuni au identificat, în cadrul anchetei, şapte pacienţi ”care au decedat la intervale mai mici sa mai mari de la momentul internării, unora din ei medicul Stoian Cristiana Maria refuzând să le dea sângele solicitat sau furnizându-l în cantităţi insuficiente ori contra-cost”.

    În referatul cu propunerea de arestare preventivă, procurorii arată că medicul Cristiana Stoian făcuse o practică din a-i refuza pe pacienţii care aveau nevoie de sânge, spunându-le cadrelor medicale care cereau sânge pentru pacienţi ”La revedere… e, hai, lasă…”. sau ”Lasă, să vină aparţinătorii, că aşa a vrut şi ieri pentru unu şi…n-au venit”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Percheziţii la Centrul de Transfuzie Sanguină Slobozia, fiind vizaţi medici şi asistente

     Potrivit procurorului Andreea Culcearu, suspecţii ar fi vândut flacoanele cu sânge pentru sume cuprinse între 50 şi 100 de lei, iar dacă era vorba de grupe de sânge rare, suma cerută era mai mare.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Primarul din Slobozia, suspectat că ar fi falsificat acte privind plata taxelor pentru trei maşini

     Sursele citate au declarat, pentru MEDIAFAX, că primarul Alexandru Stoica ar fi ştampilat documentele care certificau plata impozitului anual datorat statului, calculat în funcţie de capacitatea cilindrică a fiecărui autoturism, pentru un Mercedes S Class, un BMV seria 5 şi un Audi A8, maşini care ulterior au fost vândute unor cumpărători de bună-credinţă.

    Anchetatorii au precizat că gruparea, din care ar fi făcut parte şi primarul Alexandru Stoica, era condusă de liderul interlop Viorel Daniel Duţu, cunoscut în Ialomiţa pentru infracţiuni cu violenţă, şantaj şi cămătărie.

    Poliţiştii de la IPJ Ialomiţa fac, marţi zece percheziţii, la Primăria Slobozia şi la locuinţele unor persoane suspectate de şantaj, cămătărie, înşelăciune, fals şi uz de fals.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Samsung a devenit cel mai puternic investitor în parcuri solare

    Datele de la Registrul Comerţului arată însă că 78% din acţiunile acestei firme de proiect sunt controlate de compania Solluce România 1 BV, înregistrată în Olanda. La rândul ei, compania Solluce România 1 BV este deţinută în proporţie de 80% de către Samsung Corp., fiind una dintre companiile afiliate ale grupului Samsung, după cum arată datele publicate de conglomeratul coreean la finalul primului semestru din acest an. Restul de 20% din compania Solluce România 1 BV este deţinut de Samsung C&T Deutschland GmbH, potrivit datelor de pe site-ul Samsung. Compania nu a comentat până la închiderea ediţiei.

    Parcul solar finalizat în comuna Slobozia are o valoare de 100 de milioane de euro, potrivit informaţiilor comunicate de casa de avocatură CMS Reich-Rohrwig Hainz, care i-a asistat pe dezvoltatorii acestei investiţii, care acum mai deţin 22% din compania de proiect. “CMS a asigurat consultanţă juridică asupra celui mai mare proiect fotovoltaic din România până la această dată. CMS i-a sprijinit pe dezvoltatorul Green Source şi pe constructorul şi pe dezvoltatorul de proiect LSG Group în 2012, când un conglomerat coreean a achiziţionat majoritatea acţiunilor din parcul fotovoltaic”, se arată într-un comunicat al CMS publicat la 9 octombrie, în care se precizează că valoarea investiţiei a fost de 100 mil. euro.

    Informaţiile privind interesul gigantului Samsung pentru segmentul energetic local au apărut pentru prima dată la sfârşitul anului trecut, când Park Robyug, ambasadorul coreean pentru energie şi resurse din Ministerul de Afaceri Externe şi Comerţ, a declarat că firma analiza la acea vreme o serie de proiecte în domeniul energiei solare.

  • Şeful DNA Slobozia, acuzat de luare de mită şi favorizarea infractorului

     Procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie i-au adus la cunoştinţă lui Dumitru Cristudor, procuror şef al Biroului Teritorial Slobozia din cadrul DNA, că a fost începută urmărirea penală pe numele lui, pentru luare de mită şi favorizarea infractorului.

    În acelaşi dosar mai sunt cercetaţi omul de afaceri Daniel Vasile Taifas, pentru dare de mită şi favorizarea infractorului, şi Monica Andronache, pentru complicitate la luare şi dare de mită şi favorizarea infractorului, se arată într-un comunicat de presă al DNA.

    Potrivit procurorilor, din 11 februarie până în prezent, Dumitru Cristudor, Daniel Vasile Taifas şi Monica Andronache au sprijinit trei persoane cercetate pentru evaziune fiscală, într-un dosar aflat pe rolul autorităţilor judiciare germane, astfel încât acestea să poată distruge şi ascunde documente şi obiecte compromiţătoare ce ar fi putut constitui mijloace de probă, “zădărnicind astfel urmărirea penală şi, implicit, lipsind de finalitate activităţile de percheziţie dispuse de autorităţile judiciare germane pe teritoriul României”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro