Legea propusă limitează sinuciderile asistate de medici la rezidenţi şi persoane care sunt apte să participe în sistemul de sănătate de stat, într-un efort de a împiedica turismul medical printre muribunzii din alte ţări.
Potrivit noii legi propuse, oamenii care suferă de o problemă medicală serioasă şi vor să mpară vor putea comite suicid prin intermediul medicamentelor prescrise de doctori, sau vor putea avea un doctor sau o asistentă care să le administreze dozele necesare.
Locuitorii Bucureştiului nu sunt mulţumiţi de traiul pe care îl au în Capitală, potrivit unui studiu al Comisiei Europene despre oraşele europene unde este ideal să trăieşti în funcţie de satisfacţia pe care o au locuitorii. Transportul public, sistemul de sănătate, educaţia, dar şi infrastructura sunt doar câteva dintre motivele care îi fac pe bucureşteni să fie dezamăgiţi de viaţa din Capitală, informează Digi24
Datele arată că mai mult de jumătate dintre bucureşteni nu sunt mulţumiţi de transportul public. Cei mai încântaţi de mersul mijloacelor de transport în comun sunt locuitorii din Zurich, Viena şi Helsinki. E drept că şi costul călătoriilor în aceste oraşe europene este pe măsură.
Dragoş Damian este CEO al companiei farmaceutice Terapia-Ranbaxy şi preşedintele Asociaţiei Producătorilor de Medicamente Generice din România.
Excepţia care arată o creştere a pieţei de medicamente cu 5,7% în trimestrul 2 din 2014 – conform analizelor companiei Cegedim – este în totalitate urmarea aşa-zisului efect de bază, în condiţiile în care trimestrul corespunzător din 2013 a fost foarte contractat, datorită îngrijorării jucătorilor din piaţă ca urmare a aplicării reformelor anunţate de instituţiile statului.
Tendinţa de scădere a vânzărilor de medicamente se menţine, prognozele rămânând de -1% în valoare şi -2% în volume şi zile de tratament – aceştia din urmă fiind indicatorii corecţi ai accesului populaţiei la medicamente.
Mai mult, în condiţiile în care exportul paralel se menţine la cote înalte iar mecanismele de fraudă nu au fost nu au fost cu totul annihilate, experţii consideră că cifrele date publicităţii nu reflectă consumul real, ci unul cu cel puţin 10% mai mare decât în fapt.
În condiţiile în care piaţa a crescut cu numai 2% în semestrul 1 faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, taxa clawback aplicată producătorilor de medicamente a crescut cu peste 40% (în valoare absolută a coeficientului de deficit, de la 14,5% în S1 2013 la 20% în S1 2014). Această evoluţie este dovada izbitoare că întregul consum de medicamente peste o finanţare echivalentă anului 2010 este imputat producătorilor. Asta se întâmplă în condiţiile în care încasarea banilor pe medicamente, la nivel de producător, se menţine la peste 200 de zile, în contradictţie cu afirmaţiile autorităţilor care arată că plăţile se fac în 90 de zile.
Producătorii de medicamente generice sunt obligaţi să finanţeze includerea de medicamente noi pe listă, să plătească taxa clawback pentru canalele de distribuţie şi, în din ce în ce mai multe cazuri, să plătească o “taxă de raft” pentru a avea acces pe anumite canale comerciale.
Acestea sunt motivele pentru care în ultimii ani au dispărut peste 1.300 de medicamente ieftine din piaţă iar pacienţii şi statul sunt obligeţi să plătească pentru medicamente mai scumpe în lipsa unor variante ieftine.
Astfel, în absenţa voinţei politice de aplicare a unor măsuri discutate atât cu instituţiile statului cât şi cu organismele internaţionale care să corecteze reglementarile toxice din sistem, prognozele pentru S2 din 2014 şi pentru 2015 rămân rezervate şi indică o descreştere cu 1% până la 3%.
În plus, prognoza pentru taxa clawback, în lipsa introducerii unei formule diferenţiate şi odată cu includerea de medicamente noi pe listă fără o suplimentare a bugetelor, este de creştere până la 24% în trimestrul 4 – efectul fiind resimţit în cele din urmă de milioanele de pacienţi cronici prin dispariţia în continuare a medicamentelor ieftine, ei trebuind să plătească o contribuţie personală mai mare pentru a cumpăra medicamente mai scumpe.
Pentru producătorii de medicamente lipsa acestor măsuri de corecţie înseamnă amânarea investiţiilor, scoaterea din portofoliu a produselor nerentabile şi scăderea competitivităţii în ansamblu.
România îşi agreavează riscul de a rămâne doar un importator şi nu un producător de medicamente. Şi să continue să rămână pe o balanţă comercial negativă în condiţiile în care medicamentele crează circa 15% din deficitul comercial.
Cu un salariu minim pe lună pentru medici de 373 euro şi unul maxim de 874 euro, România este cu mult în spatele unor ţări precum Danemarca sau Belgia. De exemplu, Danemarca oferă cadrelor medicale un salariu minim de 8.333 euro şi unul maxim de 13.333 euro.
Pe lângă faptul că are are cel mai mic salariu în rândul cadrelor medicale, România se confruntă, de asemenea şi cu cea mai mică sumă alocată cheltuielilor din sistemul medical. Suma totală alocată sistemului de sănătate a variat semnificativ în rândul ţărilor membre ale Uniunii Europene. Ponderea cheltuielilor cu sistemul de sănătate a depăşit 11% din produsul intern brut în patru state din Uniunea Europeană (Franţa, Germania, Olanda şi Danemarca), aproximativ dublă faţă de suma alocată cheltuielilor cu sistemul de sănătate în comparaţie cu produsul intern brut în România.
“Timp de mulţi ani, sistemul medical din România a fost subfinanţat. Bugetul naţional este împărţit între interesele politice şi alte nevoi ale economiei noastre lente. Cheltuielile pe cap de locuitor sunt printre cele mai scăzute din Europa, primând ineficienţa şi corupţia. Personalul medical lucrează în echipe insuficiente şi clădiri prost întreţinute. Profesorii şi managerii de departamente ar putea avea salarii de cincizeci de ori mai mari în străinătate, aşa că nu ne surprinde exodul cadrelor medicale din ultimii ani.” spune Zahal Levy, preşedintele MediHelp International.
Dezbaterile vor avea loc la World Trade Center Bucureşti şi vor începe la ora 9.00, atât în 23, cât şi în 24 septembrie.
Anul 2013 este un an fierbinte în sistemul sanitar românesc: prescripţia electronică a devenit obligatorie, la ieşirea din spital a fost introdusă coplata, iar spitalele sunt plătite după noi criterii. Pacienţii, din ce în ce mai nemultumiţi, fie merg către mediul privat, fie aleg să se trateze în străinătate. În sistemul privat însă, pentru prima dată după mai mulţi ani de extindere neîntreruptă, operatorii au pus frână expansiunii şi aşteaptă noile modificări astfel încât să-şi poată creiona strategia pentru perioada următoare. “Când va ajunge România să ofere în spitale standarde similare cu cele din Austria sau Turcia şi ce schimbări vor mai avea loc în sistemul de sănătate?” este întrebarea care stă la baza discuţiilor din cele două zile.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
Centrul Român de Iniţiative a lansat oficial portalul www.promovareata.ro, un site care se adresează femeilor din domeniul sanitar. Aceasta platformă online reprezintă un serviciu care facilitează crearea de legături şi menţinerea acestora, între persoanele active din sistemul de sănătate, dar şi între acestea şi alte persoane interesate.
„Există în sistemul de sănătate din România un procent semnificativ de femei care ocupă diverse funcţii, însă un procent destul de mic ocupă funcţii de conducere. De aceea, acest portal doreşte să promoveze femeile şi dezvoltarea lor profesională, prin încurajarea schimburilor de experienţă între membrii comunităţii medicale. Suntem siguri din ce în ce mai multe femei vor accede în poziţii de manageri şi vor avea rezultate. Vă invităm ca împreună să promovăm femeile prin intermediul www.promovareata.ro şi să beneficiem de un sistem medical din ce în ce mai bun!”, a declarat Răzvan Gae, vicepreşedinte Federaţia Sanitas.
Site-ul www.promovareata.ro intenţionează să devină o comunitate activă a femeilor din domeniul sanitar, în cadrul căreia utilizatorii să facă schimb de informaţii şi experienţă cu colege şi colegi din întreaga ţară şi din afara graniţelor ţării, împărtăşindu-şi poveştile de viaţă şi carieră. În acest sens, echipa de implementare a proiectului a pornit într-o caravană de promovare a proiectului, care a cuprins şapte dintre judeţele ţării – Brăila, Vaslui, Iaşi, Buzău, Vrancea, Bacău, Galaţi, în perioada 18 -28 iunie 2013.
Astărăstoae a declarat, într-o conferinţă de presă, că politica demagogică privind finanţarea sistemului de sănătate continuă în România.
El susţine că este continuată astfel politica “aruncării prafului în ochi” şi că, deşi guvernanţii au anunţat că au majorat cu un miliard de euro bugetul Sănătăţii, în realitate bugetul alocat pentru îngrijirea pacienţilor din România a scăzut cu 18 la sută întrucât creşterea bugetară merge la plata arieratelor pe diferte domenii – medicamente, aparatură medicală.
“Atât FMI, cât şi UE au avut foarte multă grijă de cei care dezvoltă industria în domeniul sănătăţii, cea mai mare piaţă financiară legală din acest moment din lume şi s-a mai introdus şi directiva că orice se achiziţionează se plăteşte în 60 de zile din momentul achiziţiei”, a spus Astărăstoae.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro