BusinessMagazin

Tag: SIF

  • 12 oameni vor să intre în consiliul de administraţie al Bursei. Radu Hanga, Dragoş Neacşu şi Dan Paul, vizează funcţia de preşedinte. BERD vine cu o nouă numire, dar nu aduce actele

    Un număr de 12 persoane candidează pentru noul consiliu de administraţie al bursei de valori Bucureşti, iar trei dintre acestea – Radu Hanga, Dragoş Neacşu şi Dan Paul – vizează poziţia de preşedinte, se arată în lista completă publicată astăzi la bursă.

    Noul consiliu va avea opt poziţii de administratori şi o poziţie de preşedinte.

    Aşa cum ZF a scris în urma cu câteva săptămâni, Banca Europeană de Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) a venit cu o propunere de candidat, însă surprinzător în documentul public la bursă se menţionează că “nu s-a putut evalua adecvarea prealabilă în lipsa unor documente necesare şi oportune procesului de evaluare: cazier fiscal, cazier judiciar si acte de studii”.

    Printre cei 12 candidaţi se numără Mihaela Bîciu (şef Tradeville, candidatură anunţată şi de ZF), Radu Hanga, Claudia Ionescu, Valerian Ionescu, Gabriel Marica, Octavian Molnăr, Otto Naegli, Dragoş Neacşu, Robert Pană, Dan Paul, Răzvan Raţ, Ştefan Szitas.

    ​Administratorii fondurilor de pensii private din România, care prin intermediul Pilonului II controlează 17,4% din capitalul social al Bursei de Valori Bucureşti (BVB), l-ar susţine pe Dragoş Neacşu, fost CEO al Erste AM, pentru funcţia de preşedinte al operatorului pieţei de capital.

    Pe de altă parte, Radu Hanga, preşedintele Asociaţiei Administratorilor de Fonduri (AAF) şi fost director al grupului financiar Banca Transilvania, ar avea sprijinul SIF-urilor, acţionari cu circa 22% la operatorul bursier, potrivit datelor agregate de ZF din rapoarte dar şi pe baza informaţiilor din piaţa de capital.

    Competiţia pentru funcţia de preşedinte este strânsă, mai ales în contextul în care administratorii de fonduri mutuale, care potrivit datelor agregate de ZF au circa 4% din capitalul social al Bursei, ar putea fi divizaţi în sensul în care Erste, cu circa 1,6%, va vota probabil pentru Neacşu, iar BT Asset Management e posibil să meargă pe varianta Radu Hanga.

    Cel mai probabil cei doi vor face parte din noul consiliu de administraţie al Bursei de la Bucureşti, operatorul pieţei de capital din România, însă cea mai râvnită funcţie este cea de preşedinte întrucât aceasta are cea mai mare putere asupra mecanismelor operatorului pieţei de capital de 175 mld. lei.

    Iar acest lucru, în cea mai bună perioadă a bursei de după criză, reflectată atât în valoarea indicelui principal BET, dar şi prin promovarea într-o nouă ligă bursieră, ceea ce va aduce la Bucureşti investitori cu sute de miliarde de euro în gestionare, şi prin umare o expunere importantă pentru noul preşedinte.

    Neacşu are expunere la BCR, iar preşedinte al Asociaţiei Fondurilor de Pensii Private este Radu Crăciun, CEO al BCR Pensii. Radu Hanga are expunere la Banca Transilvania, al cărei cofondator Horia Ciorcilă este membru în boardul SIF Moldova. Hanga este şi membru al SIF Oltenia.

    ZF a scris în urmă cu câteva săptămâni că Radu Hanga şi Ciprian Păltineanu, fost director corporate la UniCredit, sunt primii challengeri pentru Lucian Anghel, care încă nu anunţase oficial că nu mai candidează, ci doar dădea de înţeles într-o conferinţă.

     

    Însă situaţia s-a modificat după schimbarea lui Dragoş Neacşu de la şefia Erste şi după înscrierea acestuia în cursa pentru un nou loc în board, ceea ce înseamnă că este posibil ca Ciprian Păltineanu, care potrivit datelor ZF era susţinut de grupul BCR, să fi făcut un pas în spate.

  • Acţionarii SIF Oltenia au aprobat astăzi vânzarea participaţiei deţinute la BCR, pentru 140 mil.euro

    Contractul de vânzare-cumpărare a fost semnat pe 16 august, iar implementarea lui era condiţionată de obţinerea aprobărilor societare si de reglementare de la Adunarea Generala Extraordinara a Actionarilor in cazul SIF Oltenia, respectiv Banca Central Europeana în cazul Erste Group Bank.

    Anterior, Consiliul de Administraţie al SIF Oltenia aprobase tranzacţia în şedinţa din 25 iunie.

    În urma acestei tranzacţii, austriecii de la Erste Bank vor ajunge la 99,88% din capitalul social al BCR, ceea ce înseamnă că 0,12% din banca locală se află în prezent în principal în mâinile angajaţilor şi ale foştilor angajaţi.

    În ceea ce priveşte destinaţia fondurilor, în luna iunie, Tudor Ciurezu, preşe­dintele SIF Oltenia, spunea că decizia finală a modalităţii de alocare investiţională a celor 140 mil. euro va rămâne la alegerea investi­torilor, însă admi­nistratorii societăţii vor propune şi un program de răscum­părare, în afara celui aprobat în luna aprilie.  De asemnea, pe lista posibilităţilor se află şi alocare unei părţi din bani către investiţii în companii listate.
    Totodată, preşedintele SIF Oltenia afirma la acel moment că restructurarea portofoliului se va baza în continuare pe vânzarea companiilor de tip închis, ce reprezintă, cu tot cu participaţia BCR, 34,10% din portofoliul estimat la finalul lui decembrie 2017. Participaţia BCR era estimată atunci ca reprezentând 77,38% din portofoliul companiilor de tip închis.

    SIF Oltenia are o capitalzare de 1,2 miliarde lei, iar acţiunile erau tranzacţionate joi la preţul de 2,11 lei/titlu, în creştere cu 0,72%,. De la începutul anului, acţiunile societăţii s-au depreciat cu 3,9%. 

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • SIF Oltenia a semnat cu Erste Group Bank contractul de vânzare a 6,29% din BCR pentru 140 mil. euro

    Contractul vizează un pachet de 1.023.534.303 acţiuni la BCR, reprezentând 6,29% din capitalul băncii, conform unui anunţ din 25 iunie 2018. Restul de 0,12% din BCR (19.830.840 de acţiuni) este deţinut de angajaţii BCR, nefiind inclus în această tranzacţie.

    Implementarea contractului de vânzare-cumpărare se va face după ce tranzacţia va fi aprobată de Adunarea Generală Extraordinară a Acţionarilor (AGEA) a SIF Oltenia şi de către Banca Centrală Europeană în cazul Erste. Consiliul de Administraţie al SIF Oltenia urmează să convoace AGEA, având pe ordinea de zi doar aprobarea acestei tranzacţii.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • ADEVĂRUL din spatele celei de-a doua cea mai puternică bancă din România. Cine controlează de fapt Banca Transilvania

    Banca Europeană de Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD), SIF Moldova, SIF Banat-Crişana, omul de afaceri Horia Ciorcilă (cu deţineri directe şi indirecte) şi fondul de pensii private NN sunt cei mai mari cinci acţionari ai Băncii Transilvania, cu o participaţie cumulată de 29%, potrivit celor mai recente date din rapoarte.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Plusurile şi minusurile săptămânii care se încheie

    UPS

    + Nivelul cumulat al activelor nete ale celor cinci SIF a fost, la finele lunii ianuarie, de 8,8 mld. lei, în creştere cu 3,7% faţă de nivelul înregistrat la sfârşitul anului 2017. Cele mai multe SIF au înregistrat evoluţii pozitive, fiind consemnate creşteri de 7,6% la SIF Moldova, 7,4% la SIF Muntenia, 4,2% la SIF Transilvania, 2,1% la SIF Oltenia, precum şi o scădere de 0,1% în cazul SIF Banat-Crişana.

    + Compania Sumitomo Forestry va construi o clădire din lemn de 70 de etaje. Aproximativ 8.000 de locuinţe vor fi în această clădire, care va mai avea copaci şi verdeaţă pe balcoane la fiecare nivel. Totuşi, în construcţie va intra şi 10% oţel, combinat cu 180.000 de metri cubi de lemn provenit din Japonia.

    + Libris.ro, cel mai mare retailer online de carte din România, a înregistrat în 2017 o cifră de afaceri de 31.2 milioane de lei, în creştere cu 14% faţă de anul anterior. Valoarea medie a unei comenzi plasate pe Libris.ro a crescut anul trecut cu 20% faţă de 2016, până la pragul de 70 lei.

    + Poliţia Română a recuperat un prejudiciu de 94 de milioane de lei de la o societate care comercializa produse alcoolice supuse regimului accizelor, acuzată de evaziune fiscală.

    + A fost descoperit un nou test pentru detectarea autismului la copii. Cercetătorii de la Universitatea din Warwick au realizat un test care ar putea duce la diagnosticarea mai devreme a tulburărilor din spectrul autismului la copii, care ar putea primi apoi un tratament adecvat mult mai devreme.

    + Judecătoarea Geanina Terceanu, care a primit mită de la inculpaţii din Dosarul Transferurilor din fotbal, a fost condamnată definitiv la şapte ani de închisoare. Ioan şi Victor Becali s-au întors la închisoare. Borcea a fost achitat.

    + Fondul Naţiunilor Unite pentru Copii (UNICEF) a denunţat bombardamentele violente ale regimului sirian împotriva rebelilor în Ghouta Orientală (aproape de Damasc), atacuri ce au durat trei zile şi în care şi-au pierdut viaţa aproape 200 de civili, în pofida apelurilor ONU de a se pune capăt acestei „suferinţe fără sens”.

    DOWNS

    – Româniafilm a intrat în insolvenţă. Regia de distribuţie a filmelor are datorii de peste 25 de milioane de lei. Regia a fost înfiinţată după Revoluţie şi avea un portofoliu de circa 600 de săli de cinematograf, iar azi mai are doar 16 cinematografe la nivel naţional.

    – În proporţie de 93,3%, întreprinzătorii chestionaţi de Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România au apreciat că reformele privind creşterea salariului minim, trecerea contribuţiilor la salariat şi creşterea contribuţiilor pentru salariaţii cu timp parţial au generat efecte negative. Şase din 10 antreprenori spun că au întâmpinat dificultăţi în trecerea contribuţiilor la angajat, iar 68,7% spun că au avut salariaţi cu timp parţial cu salarii mai mici decât cuantumul contribuţiilor sociale aferente întregului salariu de bază minim brut, de  665 de lei.

    – Investiţiile statului român au atins cel mai scăzut nivel din ultimii 12 ani ca pondere din PIB. Investiţiile publice au scăzut cu 9,6% faţă de 2016.

    – Tarom a plătit despăgubiri de 3,8 milioane de lei din cauza întârzierilor, în perioada 2012-2016, arată un raport al Curţii de Conturi.

    – La Poşta Română au fost descoperite nereguli. În 2016 s-au acordat bonusuri ilegale în valoare de 237.000 de lei pe baza unui contract în cuantum de 579.000 de lei, dar al cărui obiect s-a suprapus cu atribuţiile Direcţiei Juridice şi Reglementări.

    – 170 de elevi, puşi de Primăria Timişoara să facă şcoală în containere. Şase containere au fost achiziţionate cu 100.000 de euro de către autorităţi pentru a fi transformate în săli de clasă deoarece Şcoala Generală Nr. 30 este supraaglomerată, iar acum sute de copii merg la cursuri după-amiază.

  • Nervii investitorilor nu rezistă. Bursele scad din nou. La Bucureşti pierderile se adâncesc

    Principalele pieţe bursiere din întreaga lume sunt din nou pe minus, ceea ce arată cât de fragili sunt nervii investitorilor când citesc numai previziuni pesimiste privind anul 2016.

    Piaţa germană, principala economie a Europei, era în scădere cu 2% joi dimineaţă, iar piaţa de la Londra marca încă un minus de 2%.

    La Bucureşti indicele BET avea un minus de 1% la ora 11, iar indicele BET-FI consemna un minus de 1,28%.

    Acţiunile Petrom au scăzut cu 0,27, considerat un prag de rezistenţă, având un minus de 1,6%, acţiunile Romgaz scădeau cu 2%, acţiunile BVB aveau un minus de 1%, BRD pierdea 1%, Banca Transilvania era în scădere cu 1%.

    La nivelul SIF-urilor, SIF 4 avea scăderea cea mai mare, un minus de 3,5%, SIF 3 avea un minus de 1%, la fel ca şi SIF 5. Cel mai bine stătea SIF 2, care consemna un minus de numai 0,27%.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • SIF Transilvania a concediat, după trei luni, managerii angajaţi să restructureze divizia de Turism

    SIF Transilvania este cel mai mare proprietar de unităţi de cazare din turismul românesc, cu un portofoliu de 36 de companii hoteliere, cele mai importante fiind Orizont – Predeal, Aro Palace Braşov, THR Marea Neagră, Băilea Felix şi Turism Covasna.

    Turismul reprezintă, de altfel, mai mult de o treime din valoarea la zi a portofoliului (35%), respectiv 361,7 milioane lei, deşi valoarea nominală a activelor deţinute în acest domeniu reprezintă aproape jumătate din totalul calculat la finele anului trecut.

    Profiturile din turism sunt însă modeste, în ciuda investiţiilor efectuate în ultimii ani, companiile unde SIF este majoritar având o contribuţie negativă în 2013, cu o pierdere de 5,6 milioane lei. SIF Transilvania a anunţat pentru anul trecut un profit total la mai puţin de jumătate faţă de 2013, de 55 milioane lei, iar contribuţia participaţiilor majoritare din turism este nesemnificativă, fiind estimată la sub 2 milioane de lei.

    În aceste condiţii, vicepreşedintele executiv Radu Toia, numit în în conducerea SIF Transilvania la mijlocul lui 2014, l-a recrutat în toamna anului trecut pe Bruno Negoiţă, specializat în restructurări şi redresări de afaceri, care avea mandat să selecteze şi să coordoneze echipa ce urma să restructureze activitatea hotelurilor din portofoliu.

    Planul de îmbunătăţire a performanţelor financiare urma să fie implementat de Sigma Hotel Management SA, noua denumire a firmei Transilvania Travel, din portofoliul SIF, şi avea ca obiectiv creşterea valorii de piaţă a celor opt companii unde SIF Transilvania deţinea pachete majoritare: THR Marea Neagră, Aro Palace, Orizont Turism, Turism Covasna, THR Prahova, Tuşnad, Tratament Balnear Buziaş şi Turism Felix.

    Potrivit avocatului managerilor, la jumatatea lunii martie, “fără vreo justă cauză”, a fost revocat mandatul managerului de proiect, Bruno Negoiţă, iar în Consiliul de Administraţie al Sigma a fost respins planul de business propus de echipa managerială, fără niciun fel de explicaţie. De asemenea, managerilor li s-a comunicat că toate contractele de muncă sunt nule şi li s-a pus în vedere să semneze încetarea contractelor cu acordul părţilor.

    “Motivul a fost nulitatea contractelor de muncă şi s-a cerut implicit, returnarea autoturismelor şi a echipamentelor tehnologice puse la dispoziţie de societate. Mai mult decât atât, celor zece manageri nu li s-a mai permis accesul în societate, în mod constant solicitându-li-se să semneze acele acorduri de încetare a contractelor de muncă cu acordul părţilor”, a declarat pentru MEDIAFAX Alexandru Dumitrescu, avocatul managerilor concediaţi.

    Prin planul de acţiune propus de echipa de restructurare, erau estimate venituri suplimentare cumulate pentru următorii trei ani (2015-2017) de 54,5 milioane lei şi profituri mai mari cu 34,2 milioane lei faţă de proiecţiile curente. Potrivit planului, în cel de-al treilea an, 2017, cele opt companii ar fi avut o cifră de afaceri de circa 200 de milioane lei şi un profit net de 20 de milioane lei, adică un randament de 10%, în condiţiile în care randamentul pentru anul trecut s-a situat la 1,3%, iar estimările actuale indică randamente de sub 1,7% pe tot intervalul.

    Dumitrescu afirmă că vicepreşedintele Toia, care este şi preşedintele consiliului de administraţie al Sigma Hotel, a fost ţinut la curent cu fiecare pas făcut de directorul general, fiind înştiinţat de fiecare persoană avută în vedere. În luna decembrie a anului trecut procesul de selecţie a fost finalizat poziţiile în echipa managerială fiind ocupate în totalitate.

    “Pentru bunul mers al proietului, în dată de 22 decembrie 2014 a avut loc o întâlnire la care au participat atât membrii echipei manageriale cât şi membrii consiliului de administraţie ai societăţii Sigma Hotel Management întâlnire în care s-a reconfirmat acordul membrilor consiliului de administraţie în ceea ce priveşte propunerea de plan de business făcută cât şi membrii echipei manageriale, întocmirea documentelor care să certifice acest lucru urmând a se face în perioada imediat următoare. Mai mult decât atât, pentru fiecare poziţie managerială s-a aprobat, de către consiliul de administraţie, alocarea fondurilor pentru achiziţionarea de autoturisme şi tehnică de birou (laptopuri şi telefoane)”, a explicat avocatul managerilor.

    De asemenea, echipa de manageri a avut întâlniri cu directorii şi personalul din toate cele opt companii, organizându-se inclusiv o întâlnire comună, la care ar fi trebui să participe şi preşedintele executiv al SIF Transilvania, Mihai Fercală.

    Fercală nu a putut fi contactat până la ora transmiterii acestei ştiri.

    “Oare nu este suspect că această schimbare radicală în atitudinea societăţii vine după momentul în care la urechile mai marilor SIF Transilvania au ajuns întrebările unor oameni cu experienţă în turism şi industrie hotelieră care, pe bună dreptate, întreabă cum a fost posibil ca renovarea unui hotel şi aducerea acestuia de la 2 la 5 stele să coste peste 30 milioane de euro, o suma exorbitantă şi neconformă cu nicio realitate de business din lumea civilizată?”, a adăugat Alexandru Dumitrescu, referindu-se la hotelul Lotus din Băile Felix.

    Dumitrescu a arătat că toate formele de contracte au fost cerute chiar de conducerea Sigma şi că managerii au fost plătiţi fără probleme în toată această perioadă.

    Echipa selectată de Bruno Negoiţă cuprindea manageri cu experienţă şi nume cunoscute chiar în industria hotelieră, precum Mircea Drăghici (MBA –Scoala Hotelieră de la Lausanne, East Hospitality Consulting, Globalization & Innovation – Manchester Metropolitan University, ANAT), Mihai Zamfir (Caro Hotel, Triannon Hotel, Vienna International Hotel, Tulip Inn, Holiday Inn Londra, Crowne Plaza, Sofitel), George Secăreanu ( Ritz Carlton – Doha Qatar, Hilton Bucureşti, Radisson Bucureşti), Marius Mihulin ( Golden Tulip, Atlantic Tour, Autoritatea Turistică a Thailandei) sau Simona Răduţ (Magic Holiday).

    “Cum este posibil ca persoanele angajate în funcţii de conducere, managerii, să fie trataţi fără nici cel mai mic respect, în condiţiile în care aceştia şi-au părăsit cariere sau alte proiecte şi au intrat într-un proiect în care au crezut şi în cadrul căruia fiecare avea un rol bine definit, cu perspectiva unui loc peren de muncă şi a unui succes major? Şi vorbim de persoane mature profesional şi cu înalte calificări profesionale în domeniile în care activează”, a mai spus avocatul.

    Dumitrescu aduce ca argument şi faptul că societatea nu a făcut niciun demers de constatare a nulităţii contractelor de muncă în instanţă.

  • Ursache: Eliminarea pragului la SIF-uri trebuie să fie o decizie a ASF şi a pieţei, nu a politicului

    “Eliminarea pragului la SIF-uri e o problemă care, din motive pe care niciodată nu le-am înţeles, intră în sfera politicului şi nu ştiu de ce. Am văzut însă că există în momentul de faţă un punct de vedere unitar la nivelul politicului pe acest subiect (…) Una din barierele care trebuie eliminată este pragul la SIF-uri, care va face obiectul unei legi care să reglementeze acest aspect. Decizia de eliminarea a pragului pentru SIF-uri nu trebuie să fie o decizie politică, ci una pe care piaţa de capital şi ASF trebuie s-o adopte”, a afirmat Ursache, într-o conferinţă de presă.

    Ministerul Finanţelor Publice a propus, la începutul lunii octombrie a anului trecut, eliminarea pragului de 5% la societăţile de investiţii financiare, dar a renunţat în noiembrie la această propunere.

    Varianta de proiect de lege introdusă în dezbatere publică în octombrie elimina pragul şi dădea acţionarilor SIF-urilor posibilitatea de a stabili o limită în acest sens.

    Guvernul a adoptat la finele anului trecut, prin ordonanţă de urgenţă, modificările privind legislaţia pieţei de capital în varianta finală, în care nu se mai regăsea prevederea privind eliminarea pragului.

    Una dintre modificări a vizat creşterea, de la 5% la 20%, a pragului de deţinere la operatorii de piaţă, cum este Bursa de Valori Bucureşti (BVB), şi alta s-a referit la schimbarea condiţiilor de cvorum şi majoritate la ridicarea dreptului de preferinţă şi creşterea capitalului social cu aport în natură.

    Pragul de deţinere la cele cinci SIF-uri a fost modificat în ianuarie 2012, de la 1% la 5% din acţiuni. Deţinerile au fost limitate la 5% pentru a evita preluarea ostilă a SIF-urilor şi chiar desfiinţarea lor.

    Cele cinci societăţi de investiţii financiare listate pe Bursa de Valori Bucureşti sunt SIF Banat-Crişana (SIF1), SIF Moldova (SIF2), SIF Transilvania (SIF3), SIF Muntenia (SIF4), şi SIF Oltenia (SIF5).

    Societăţile de investiţii financiare au fost înfiinţate în 1996, prin transformarea în societăţi pe acţiuni a fostelor Fonduri ale Proprietăţii Private, rezultate în cadrul programului de privatizare în masă. La puţin timp înainte de alegerile din 1996, Executivul de atunci a acordat acţiuni la cele cinci fonduri unui număr de circa nouă milioane de români, ceea ce face ca actualele societăţi de investiţii să fie deţinute de un număr record de acţionari.

  • Tumult pe bursă în 2014: oferte de acţiuni şi vânzări de active printre arestări şi descinderi

    Conflictul dintre Rusia şi Ucraina, oferta de acţiuni în valoare de 1,9 miliarde de lei derulată de Electrica, vânzările de active făcute de Fondul Proprietatea alături de legea de desfiinţare a pieţei RASDAQ şi arestarea pe final de an a doi dintre conducătorii SIF Banat-Crişana, suspectaţi de delapidare, au fost evenimentele care au ţinut în priză investitorii în acest an.

    Raportat la datele din 16 decembrie, indicele BET a marcat o creştere de 1,7% faţă de începutul anului, avans mult sub câştigul de peste 25% pe care principala referinţă a bursei îl avea anul trecut. Indicele BET-FI, al celor cinci SIF-uri şi al Fondului Proprietatea, a scăzut cu 4%. Mai mult, înrăutăţirea situaţiei din Rusia şi amplificarea turbulenţelor de pe pieţele externe ar putea duce indicele BET sub nivelul de la începutul anului. Tranzacţiile cu acţiuni au crescut cu 17% până la o medie zilnică de 52,5 milioane de lei. Capitalizarea bursei a scăzut cu 6% până la 125,8 miliarde de lei.

    În 2014 au fost acţiuni pe bursă care s-au rupt de tendinţa generală şi au adus câştiguri bune investitorilor.

    Acţiunile Transelectrica au fost vedeta bursei de la Bucureşti, ra-portând o creştere de 75% (fără dividende), cea mai mare din rândul ac-ţiu-nilor lichide. Creşterile de tarif la trans-portul de energie au dublat pro-fitul companiei în acest an, inves-titorii aşteptându-se la dividende mai mari. Şi acţiunile Transgaz au adus câştiguri bune investitorilor, de 30%, sus-ţi-nute de rezultatele financiare bune. Acţiunile Fondului Proprietatea au crescut cu 5% în acest an. Inves-titorii în acţiunile FP au mai avut de câştigat din distribuţia de numerar, de 0,05 lei/titlu distribuiţi din capitalul social în această vară, şi din oferta publică de răscumpărare prin care fondul a plătit 1,11 lei/titlu investi-to-rilor care au participat.

    Acţiunile Romgaz au scăzut cu 3,4%, în timp ce titlurile Nuclearelectrica au adus investitorilor pierderi de peste 30% din cauza rezultatelor financiare slabe afectate de taxa pe stâlp şi de scăderea preţului la energie.

    Acţiunile Petrom s-au ieftinit cu 18% în acest an, pe fondul unor rezul-ta-te financiare în scă-dere din cauza accizei su-pli-men-tare şi a pră-bu-şirii preţului pe-tro-lului. Din rândul ac-ţiu-nilor bancare, ti-tlu-rile Băncii Co-mer-ciale Carpatica şi cele ale Băncii Tran-sil-vania au adus cele mai mari ran-damente, de circa 19%.

    Acţiunile Car-pa-ti-ca au crescut pe informaţii ne-ofi-ciale privind intra-rea în acţionaria-tul băncii a unui investitor strategic, în timp ce acţiunile Băncii Transilvania au fost sprijinite de achiziţiile fă-cute de SIF-uri. Titlurile BRD s-au ief-tinit cu 9%, banca raportând o scădere a profitului după primele nouă luni din an.

  • Şeful SIF Banat-Crişana şi alte patru persoane, reţinuţi în dosarul de delapidare

    Surse judiciare au declarat marţi, pentru MEDIAFAX, că procurorii au emis cinci ordonanţe de reţinere, după ce au audiat 25 de persoane suspectate că ar fi delapidat patrimoniul SIF Banat-Crişana (SIF1) şi SIF Muntenia (SIF4), de unde au transferat bani prin intermediul unor offshore-uri, dar şi că s-ar fi implicat în operaţiuni de manipulare a pieţei de capital.

    Potrivit surselor citate, anchetatorii i-au reţinut pe Dragoş Bîlteanu – preşedinte al Consiliului şi director general al SIF Banat-Crişana, Najib El Lakis – membru în Consiliul de Administraţie al SIF Banat-Crişana, Adrian Victor Prodan şi avocatul Nicolae Mergeani – membri în Consiliului Reprezentanţilor Acţionarilor SIF Muntenia şi Stere Gardan. Avocatul Nicolae Mergeani este cercetat pentru spălare de bani în dosarul lui Viorel Hrebenciuc.

    Cele cinci persoane reţinute urmează să fie duse la instanţă cu propunere de arestare preventivă.

    Cele 25 de persoane au fost audiate după ce procurorii Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT) au făcut 31 de percheziţii în Bucureşti, Ilfov şi Arad.

    Printre cei audiaţi a fost şi tatăl lui Dragoş Bîlteanu, Gheorghe Bîlteanu, membru în Consiliul de Administraţie al SIF Muntenia. În timpul audierilor, lui Dragoş Bîlteanu i s-a făcut rău, la sediul DIICOT fiind chemată o ambulanţă pentru a-i acorda îngrijiri medicale.

    Potrivit DIICOT, în perioada 2012-2014, membrii grupării au constituit un grup infracţional care urmărea obţinerea de sume de bani de la SIF Banat Crişana SA şi SIF Muntenia SA Bucuresti, prin delapidarea acestora (în modalitatea însuşirii/traficării). Ulterior, banii au fost transferaţi prin intermediul mai multor offshore-uri, controlate tot de către membrii grupului în mod direct sau prin persoane interpuse, în vederea reciclării, pentru a ascunde provenienţa acestora.

    “În acest scop, aceştia au folosit persoane juridice nerezidente, precum şi persoane juridice de naţionalitate română, la care asociaţi au fost avocaţi care au deţinut pentru aceştia acţiunile SIF 1, asigurându-le sustragerea de la o eventuală decizie de concertare în condiţiile art. 2861 din Legea 297/2004, precum şi disimularea originii ilicite a sumelor de bani, obţinute prin delapidare”, a precizat DIICOT, într-un comunicat de presă.

    De asemenea, există suspiciuni că membrii grupării s-au implicat şi în operaţiuni de manipulare a pieţei de capital, prin realizarea mai multor tranzacţii în datele de 12, 13 şi 16 septembrie 2013, în cadrul Bursei de Valori Bucureşti.

    Anchetatorii spun că mecanismele bursiere au fost grav afectate, întrucât operaţiunile au vizat majorarea artificială a preţului acţiunilor SIF Banat – Crişana SA până la un nivel semnificativ mai mare decât cel de pe piaţa principală, dând astfel semnale false cu privire la cererea şi preţul instrumentelor financiare, pentru ca, după operaţiunile de pe piaţa “deal”, preţul acţiunilor în cauză să revină la nivelurile iniţiale.

    Beneficiarii acestor operaţiuni ar fi fost liderii grupării, care şi-au consolidat poziţia în interiorul SIF Banat Crişana SA, prin deţinerile directe/indirecte peste limita impusă de art. 2861 din Legea 297/2004.

    Vicepreşedintele responsabil de piaţa de capital la Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF), Mircea Ursache, a declarat pentru MEDIAFAX că ASF a sesizat autorităţile în legătură cu anumite tranzacţii derulate în septembrie 2013 cu acţiunile SIF Banat-Crişana.

    “ASF nu este abilitată să încadreze infracţiunea de abuz de piaţă şi manipulare. Doar face supravegherea şi sesizează organele competente”, a spue el.

    SIF Muntenia nu a fost implicată în tranzacţiile cu acţiuni din septembrie care au făcut obiectul sesizării siniţiate de ASF, însă acţiunile societăţi au fost suspendate de la tranzacţionare pentru că SAI Muntenia controlată de SIF Banat-Crişana, dar şi ca urmare a impactului mediatic al informaţiei, a adăugat Ursache.

    Acţiunile de delapidare investigate de DIICOT la SIF Banat-Crişana şi SIF Muntenia au avut loc în 2012 şi nu au fost investigate de ASF, a menţionat Ursache.

    “Noi nu investigăm politica investiţională (a companiilor listate, n.r.)”, a mai spus vicepreşedintele ASF.

    În şedinţa de 13 septembrie 2013 (vineri) acţiunile SIF Banat-Crişana au sărit cu peste 12% chiar în ultimele secunde de tranzacţionare, pe cel mai mare rulaj din şase luni. În cea mai mare parte a şedinţei acţiunile SIF Banat-Crişana au fost pe creştere uşoară, iar volumele au fost reduse.

    În total, în şedinţa respectivă au fost realizate 316 operaţiuni cu acţiunile SIF Banat-Crişana, în valoare cumulată de 4,6 milioane lei. Volumul de titluri transferate reprezenta 0,78% din acţiunile SIF Banat-Crişana.

    În următoarea şedinţă, din 16 septembrie 2013 (luni) acţiunile SIF Banat-Crişana au scăzut cu 5%, iar prin două deal-uri au fost transferate peste 6% din titlurile societăţii de investiţii financiare.

    Cu puţin înainte de închiderea şedinţei, au fost realizate două deal-uri cu acţiuni reprezentând cumulat 6,27% din acţiunile SIF Banat-Crişana, pentru 45,4 milioane lei (10,2 milioane euro). Titlurile au fost transferate la 1,32 lei/acţiune, preţ cu 13,89% peste închiderea de vineri.

    Având în vedere preţul la care au fost realizate deal-urile luni şi creşterea de la finalul şedinţei de vineri, este posibil ca evoluţia din şedinţa de vineri să fi fost determinată de unul dintre investitorii implicaţi în deal-uri. Astfel, unul dintre aceşti investitori ar fi ridicat cotaţia vineri, întrucât preţul era prea mic faţă de cel la care urmau să fie realizate deal-urile.

    Preţul la care au fost efectuate deal-urile a fost cu 28% peste ultima cotaţie din şedinţa de joi, de 1,031 lei/unitate, iar pe piaţa tranzacţiilor negociate preţul nu poate varia mai mult cu 15% faţă de cotaţia anterioară din piaţa principală. Astfel, pentru a realiza deal-urile la 1,32 lei/acţiune, preţul din piaţa principală a fost ridicat vineri cu peste 12%, iar luni deal-urile au fost efectuate la un preţ cu aproape 14% peste cotaţia de vineri.

    ASF a stabilit la începutul lunii martie a acestui an că Dragoş Bîlteanu – preşedinte al Consiliului şi director general al SIF Banat-Crişana, omul de afaceri libanez Najib El Lakis şi Romenergo, acţionează concertat şi deţin 11,72% din acţiunile SIF Banat-Crişana şi i-a obligat să vândă 6,72% din titluri, pentru a nu depăşi pragul de deţinere de 5% prevăzut de legislaţia pieţei de capital.

    SIF Banat-Crişana a anunţat în luna octombrie că ASF a ridicat suspendarea unor drepturi de vot în cazul grupului format de Dragoş Bîlteanu, El Lakis Najib şi companiile Romenergo, Smalling şi Gardner (înregistrate în Cipru), prezumate că ar acţiona concertat.

    Ali H. Lakis, fiului lui El Lakis Najib, a demisionat vineri din funcţia de membru neexecutiv în Consiliului de Administraţie al SIF Banat-Crişana.

    Potrivit ASF, Ali H. Lakis ar fi fost implicat în acţiunea concertată de la SIF Banat-Crişana.

    Astfel, societăţile cipriote Smalling Limited şi Gardner Limited au cumpărat acţiuni SIF Banat-Crişana cu bani împrumutaţi de la firma Cahuita Limited. Beneficiarul real al firmei Cahuita Lmited era la momentul respectiv Ali H. Lakis.

    SIF Banat-Crişana controlează pachetul majoritar de acţiuni la SAI Muntenia, societatea care administrează SIF Muntenia.

    SIF Banat-Crişana este condusă de Dragoş Bîlteanu – preşedinte al Consiliului şi director general. Din Consiliul de Administraţie mai fac parte Ştefan Dumitru – vicepreşedinte, Ion Stancu, Adrian Petreanu, Valentin Chiser şi Najib El Lakis.

    Conducerea executivă a SIF Banat-Crişana este asigurată tot de Bîlteanu, alături de Gabriela Grigore, director general adjunct – operaţiuni, şi de Teodora Sferdian, director general adjunct – dezvoltare.

    La SIF Muntenia, Consiliul Reprezentanţilor Acţionarilor este condus de Marius Pantea – preşedinte şi de Andrei Diaconescu – vicepreşedinte. Din Consiliu fac parte şi Iulian Aursulesei, Gheorghe Bîlteanu, Sergiu Buşilă, Emil Cazan, Daniel Florian Miron, Adrian Victor Prodan, Petre Pavel Szel şi Vicenţiu Octavian Zorzolan.

    SAI Muntenia, administratorul SIF Muntenia, este condusă de Gabriel Filimon – director general, Gheorghe Dănuţ Porumb – director şi Dănuţ Florin Buzatu – director.

    Consiliul de Administraţie al SAI Muntenia este format din Gheorghe-Dănuţ Porumb – preşedinte al Consiliului de Administraţie, Dănuţ Florin Buzatu – vicepresedinte al Consiliului de Administraţie, Florica Trandafir – membru, Mariana Dinu – membru şi Sorin Florian Boldi – membru.