Tag: Shanghai

  • Presiune uriaşă în Shanghai. Autorităţile promit pedepse severe pentru cei care încalcă restricţiile anti-COVID

    Shanghai promite pedepse severe pentru cei care încalcă restricţiile anti-COVID, deoarece cazurile au depăşit 25.000

    Capitala comercială a Chinei, Shanghai, a avertizat miercuri că oricine încalcă regulile de izolare COVID va fi tratat cu severitate, mobilizându-i totodată pe cetăţeni să îşi apere oraşul, în timp ce numărul de cazuri noi a depăşit 25.000.

    Departamentul de poliţie al oraşului a detaliat restricţiile cu care se confruntă majoritatea celor 25 de milioane de locuitori şi le-a cerut acestora să „lupte împotriva epidemiei cu o singură inimă… şi să lucreze împreună pentru o victorie rapidă”.

    „Cei care încalcă prevederile acestui aviz vor fi trataţi în strictă conformitate cu legea de către organele de securitate publică … În cazul în care constituie o infracţiune, aceştia vor fi anchetaţi în conformitate cu legea”, a precizat departamentul într-un comunicat.

    Centrul financiar se află sub o presiune uriaşă pentru a încerca să limiteze cel mai mare focar COVID din China de când coronavirusul a fost descoperit pentru prima dată în oraşul Wuhan, la aproximativ 800 km (500 de mile) spre vest, la sfârşitul anului 2019, scrie Reuters.

    Poliţia din Shanghai a avertizat, de asemenea, locuitorii din ce în ce mai frustraţi, dintre care milioane de oameni sunt închişi în casele lor şi se luptă pentru a obţine provizii zilnice, să nu răspândească informaţii false sau să falsifice permise de circulaţie sau alte certificate de autorizare.

    În acelaşi timp, mulţi se confruntă cu o explozie a preţurilor. Peng Wenhao, un oficial de la biroul de supraveghere a pieţei din Shanghai, a declarat reporterilor că autorităţile au emis 38.000 de scrisori de avertizare împotriva preţurilor exagerate şi că investighează, de asemenea, plângerile privind preţurile neregulamentare pe reţelele de socializare.

    „În cazul în care au loc acte ilegale, cum ar fi creşterea preţurilor, acestea vor fi investigate şi pedepsite cu fermitate şi rapiditate”, a spus el.

    De asemenea, poliţia a interzis accesul maşinilor pe străzi, cu excepţia celor implicate în prevenirea epidemiilor sau în transportul persoanelor care au nevoie de tratament medical de urgenţă.

    Shanghai a raportat 25.141 de noi cazuri asimptomatice de coronavirus pentru ziua de marţi, faţă de 22.348 anterioare, iar cazurile simptomatice au crescut şi ele la 1.189 de la 994, au declarat autorităţile oraşului.

  • Oraşul cu 26 de milioane de locuitori plasat în lockdown anunţă că prelungeşte carantina

    Shanghai va rămâne în carantină în timp ce analizează rezultatele unei testări masive a tuturor celor 26 de milioane de locuitori ai săi, au anunţat luni autorităţile.

    Oraşul a început carantina în două etape pe 28 martie, iniţial în est, apoi în întregul oraş, conform Reuters.

    Măsurile de restricţie, care au perturbat masiv viaţa cotidiană şi operaţiunile comerciale din centrul financiar al Chinei, erau iniţial programate să se încheie marţi dimineaţă.

    „Oraşul va continua să pună în aplicare carantina. Oamenii rămân acasă, cu excepţia tratamentelor medicale”, au declarat autorităţile oraşului.

    Acesta nu au oferit indicaţii despre momentul în care ar putea fi ridicate restricţiile.

    China a trimis luni armata şi mii de lucrători din sănătate în Shanghai pentru a ajuta la efectuarea testelor COVID-19 pentru toţi cei 26 de milioane de locuitori ai oraşului.

    Este cea mai amplă acţiune din China de când a izbucnit focarul iniţial din Wuhan, unde noul coronavirus a fost descoperit pentru prima dată la sfârşitul anului 2019.

    Shanghai a raportat, duminică, 8.581 de cazuri asimptomatice de COVID-19 şi 425 de cazuri simptomatice de COVID.

    Strategia oraşului de eliminare a COVID se bazează pe testare masivă, depistarea şi izolarea tuturor cazurilor pozitive şi a contacţilor.

    China are 12.400 de instituţii capabile să proceseze până la 900 de milioane de teste pe zi, declara luna trecută un oficial chinez de rang înalt din domeniul sănătăţii.

    China foloseşte în principal testarea în comun, un proces în care până la 20 de mostre sunt amestecate pentru o procesare mai rapidă.

    Oraşul a transformat, de asemenea, mai multe spitale, săli de sport, blocuri de apartamente şi alte zone în locuri de carantină, inclusiv Shanghai New International Expo Center, care poate găzdui 15.000 de pacienţi la capacitate maximă.

    Persoanele care refuză să fie testate anti-COVID fără un motiv justificat vor fi sancţionate administrativ sau penal, a declarat sâmbătă poliţia din Shanghai.

  • Revine pandemia de COVID-19. Unul dintre cele mai mari oraşe din lume intră în lockdown de astăzi

    Preţurile globale ale petrolului au scăzut pe măsură ce China reintroduce lockdownul în Shanghai, un important centru financiar şi de producţie, scrie BBC News.

    Ţiţeiul Brent a pierdut mai mult de 4,50 dolari pe baril din cauza temerilor legate de o potenţială scădere a cererii de petrol.

    Indicele bursier Shanghai Composite a scăzut la începutul tranzacţiilor înainte de a recâştiga majoritatea pierderilor în cursul zilei.

    Lockdownul, proaspăt introdus de luni, este cea mai agresivă măsură a Chinei de la începutul pandemiei de coronavirus din 2019.

    Contractul futures pentru ţiţeiul Brent – un etalon internaţional pentru preţul petrolului – a scăzut cu 4%, la 115,80 dolari pe baril. În ciuda scăderii, preţul petrolului rămâne cu aproape 80% mai mare decât în ​​urmă cu un an.

    Comercianţii devin îngrijoraţi de agresivitatea politicii de toleranţă zero a Chinei faţă de Covid, a declarat Stephen Innes, partener director la SPI Asset Management.

    Innes a mai declarat, într-o notă adresată investitorilor, că există aşteptări cu privire la noi întreruperi ale lanţului de aprovizionare, precum şi la o scădere a cererii.

    „În ceea ce priveşte valul de crize actual, momentan s-ar putea să avem de-a face doar cu vârful icebergului”, a declarat Innes.

    Cu toate acestea, Dan Wang, economist-şef la Hang Seng Bank China, nu se aşteaptă ca lockdownul să aibă un impact major asupra lanţurilor de aprovizionare.

    „Majoritatea fabricilor continuă să funcţioneze ca de obicei”, a declarat economistul din Shanghai pentru BBC.

    „Situaţia din suburbii este controlată cu mare stricteţe”, potrivit declaraţiilor lui Wang. „Stabilitatea lanţului de aprovizionare este o prioritate în această etapă”.

    Wang a adăugat că, având în vedere creşterea numărului de cazuri de Covid-19, există aşteptări pentru mai multe stimulente guvernamentale, ratele dobânzilor putând fi reduse semnificativ în zilele următoare.

    Atâta timp cât acestea sunt transferate de către bănci, ratele mai mici ale dobânzilor fac împrumuturile pentru întreprinderi şi persoane fizice mai puţin costisitoare.

    Între timp, indicele bursier Shanghai Composite a deschis luni în scădere, înainte de a recăpăta acele pierderi pentru a închide cu doar 0,07% mai sus.

    Până acum, autorităţile chineze au rezistat închiderii oraşului cu aproape 25 de milioane de locuitori pentru a evita destabilizarea celei de-a doua economii ca mărime a lumii.

    Lockdownul va avea loc în două etape, începând de luni cu partea de est a Shanghaiului, care include centrul financiar al oraşului. De vineri, partea de vest a Shanghaiului este programată să intre, de asemenea, în lockdown.

    Această abordare eşalonată înseamnă că jumătate din oraş va putea rămâne deschis.

    Transportul public din Shanghai a fost suspendat, iar firmelor şi fabricilor din oraş li s-a ordonat să oprească operaţiunile sau să lucreze remote. Unele companii au încetat deja să funcţioneze în Shanghai.

    Centrul financiar-cheie s-a luptat cu un nou val de infecţii timp de aproape o lună, deşi numărul cazurilor nu este mare după unele standarde internaţionale.

     

     

     

  • Divizia de maşini electrice a Evergrande, care valora la un moment dat mai mult decât grupul Ford, anulează listarea pe bursa din Shanghai, în contextul în care gigantul imobiliar se confruntă cu o criză majoră de lichiditate

    Acţiunile diviziei de vehicule electrice a Evergrande au scăzut considerabil în Hong Kong, după ce compania a renunţat la o listare secundară pe aşa-numita Star Market din Shanghai, în condiţiile în care deţinătorii de obligaţiuni au fost aruncaţi în uitare pe măsură ce dezvoltatorul imobiliar a ratat deadline-ul pentru plata unei dobânzi de aproape 84 de milioane de dolari, scrie Financial Times.

    Decizia reprezintă cea mai recentă lovitură pe care a încasat-o divizia Evergrande, ce înregistra la un moment dat o valoare de piaţă mai mare decât gigantul american Ford. Totodată, ştirea vine într-un moment în care criza de lichiditate din cadrul Evergrande a trimis o undă de şoc de-a lungul pieţelor globale şi a provocat o serie de temeri în rândurile investitorilor internaţionali, care spun că nu vor fi acoperiţi dacă firma va intra în incapacitate de plată.

    Săptămâna trecută, grupul chinez nu a reuşit să plătească dobânzi pentru obligaţiuni în valoare de 83,5 milioane de dolari, Evergrande având o perioadă de 30 de zile înainte să declanşeze în mod oficial procedurile de default.

    Cel puţin două guverne locale din China au preluat controlul asupra veniturilor din vânzări generate de proprietăţile Evergrande, prevenind în aşa fel un potenţial abuz al fondurilor.

    Acţiunile Evergrande New Energy Vehicule au scăzut astăzi cu până la 25%, aflându-se în prezent pe minus cu aproximativ 10%. Vineri, divizia a semnalat un „deficit grav de fonduri” şi a recunoscut că nu a putut efectua plata întregilor salarii. De altfel, grupul NEV nu s-a încadrat în plata mai multor furnizori de echipament, subliniind problemele tot mai mari de lichiditate din interiorul societăţii.

    Divizia, ală cărei acţiuni au scăzut cu aproape 94% anul acesta, erau văzute în trecut drept una dintre cele mai importante perspective de creştere ale Evergrande. Acţiunile subsidiarei au crescut puternic în ianuarie datorită unei injecţii de capital de 3,4 miliarde de dolari. Suma a inclus investiţii realizate de indivizi asociaţi cu Hui Ka Yan, fondatorul dezvoltatorului imobiliar.

    Banca centrală elveţiană: Criza prin care trece Evergrande nu reprezintă o mică problemă locală

    Însă Evergrande a avertizat că, fără o injecţie rapidă de capital, lipsa acută de cash ar putea afecta „operaţiunile zilnice şi ar înrăutăţi abilitatea companiei de a plăti salariile angajaţilor şi de a acoperi alte cheltuieli”.

     

  • Chinezii pregătesc o listare istorică de 30 de miliarde de dolari: Grupul financiar Ant a primit undă verde pentru a se lista concomitent în Shanghai şi în Hong Kong

    Grupul financiar Ant a primit aprobarea autorităţilor de reglementare din China pentru a derula concomitent listarea de 30 de miliarde de dolari şi pe bursa din Hong Kong, conform surselor citate de FT.

    Conform acestora, grupul financiar controlat de miliardarul Jack Ma a primit aprobarea autorităţilor de reglementare, luni, pentru a continua listarea duală la Shanghai şi la Hong Kong.

    Cu toate acestea, compania încă aşteaptă aprobarea comitetului de listare din Hong Kong, care ar putea veni tot în cursul acestei săptămâni.

    După listare, grupul Ant ar putea ajunge la o capitalizare de 318 miliarde dolari.

    Bancherii care lucrează cu compania vor ca listarea să nu se suprapună cu alegerile prezidenţiale din SUA, care au loc în data de 3 noiembrie, întrucât astfel de evenimente generează incertitudine în piaţă.

    „În timpul alegerilor ai foarte multă volatilitate”, a transmis un bancher pentru FT.

    Dimensiunea listării Ant ar putea să o depăşească pe cea a listării Saudi Aramco în 2019, care a atras peste 25 de miliarde de dolari.

    Investitorii sunt dornici să investească în Ant, întrucât grupul înregistrează lunar un total de 711 milioane de utilizatori, iar profiturile cresc rapid. Mai mult, compania a intermediat circa o cincime din toate creditele de consum acordate în China de la începutul anului – mai mult decât orice bancă din sistem.

  • Ţara unde preşedintele a cerut întregii naţiuni să conducă lumea în domeniul inteligenţei artificiale. Progresele au uimit pe toata lumea

    Preşedintele Xi Jinping a cerut naţiunii chineze să conducă lumea în domeniul inteligenţei artificiale. Progresele înregistrate până acum arată că chinezii vor atinge acest obiectiv. Doar în 2018, 60 de noi companii de inteligenţa artificială au intrat pe piaţa de învăţământ privat de acolo şi realizările lor îi uimesc chiar şi pe germani. 

    Anul trecut, la Shanghai, o delegaţie de parlamentari din Germania a putut vedea la lucru o aplicaţie care foloseşte inteligenţa artificială pentru monitorizarea şi îndrumarea procesului de învăţare la copii. Unul dintre politicieni a întrebat în glumă dacă software-ul poate prezice dacă un copil va deveni profesor sau simplu muncitor, iar răspunsul sec dat de gazdă, un executiv chinez, i-a lăsat pe toţi cu gurile căscate şi cu o teamă în suflet. „Desigur”, a spus gazda. „Acesta şi este scopul programului”.

    Cel care a răspuns este un director la firma chineză de cercetare în domeniul inteligenţei artificiale Squirrel AI. Delegaţia germană a fost şocată pentru că, după cum a povestit unul dintre membrii acesteia, „noi nu vrem un stat în care datele să fie folosite pentru a dirija şi controla oamenii”. Povestea a fost spusă de Bloomberg într-un material în care arată cum China dă formă temerilor şi ambiţiilor Germaniei după plecarea cancelarului Angela Merkel de la putere, o Germanie care se vede din ce în ce mai aproape de momentul în care va trebui să aleagă între China şi SUA.

    Prin această poveste se poate ajunge la alta, la fel de fascinantă, dar mai SF: cea a Squirrel AI.
    Totul a început cu Derek Haoyang Li. Deşi un copil minune, pentru Li învăţatul nu a fost de la început uşor. Când avea trei ani, tatăl său – un cunoscut educator şi autor – a devenit atât de frustrat de progresul fiului său la chineză, încât a jurat să nu-l mai înveţe niciodată. „M-a lovit de aici până aici”, îi povesteşte Li, întinzând larg braţele, lui Alex Beard, fost profesor şi autor de articole şi analize despre învăţare şi rolul roboţilor în acest proces. Povestea de faţă a fost publicată de The Guardian. Cu toate acestea, când Li a început şcoala, la vârsta de cinci ani, lucrurile au început să meargă. Cinci ani mai târziu, a fost selectat dintre cei doar 10 studenţi aleşi din provincia sa natală, Henan, pentru a învăţa să scrie coduri digitale. La 16 ani, Li s-a întrecut cu 15 milioane de copii la Olimpiada Chineză de Matematică şi a câştigat premiul I. Dintre ofertele care au venit de la instituţiile de elită ale ţării, el a ales un program experimental rapid la Universitatea Jiao Tong din Shanghai. Astfel, a putut studia matematica, acoperind, de asemenea, informatica, fizica şi psihologia.

     

    În primul său an la universitate, Li a fost extrem de timid. Dar a inventat un algoritm personal, pentru a-şi face prieteni la cantină, care evalua date despre dimensiunea grupului şi subiectul conversaţiei pentru a optimiza şansele unei întâlniri pozitive. Strategia l-a ajutat să-şi facă prieteni, aşa că a dezvoltat alţi algoritmi: cum să stăpânească engleza, cum să interpreteze visele, cum să-şi găsească o prietenă. În timp ce alţi studenţi petreceau nopţi lungi învăţând, Li a început să se gândească la modul în care îşi poate aplica abordarea algoritmică în afaceri. Când a absolvit, la sfârşitul mileniului, a decis să îşi construiască o avere în domeniul pe care îl stăpânea cel mai bine: educaţia.

    În prezent, la 42 de ani, Li nu mai afişează nimic din stângăciile din zilele sale de studenţie. Antreprenor de succes, care a ajutat la crearea unei companii de îndrumare de un miliard de dolari, Only Education, el este carismatic şi talentat la a face declaraţii bombastice. „Educaţia este una dintre industriile pe care chinezii le pot dezvolta mult mai bine decât occidentalii”, a spus el anul trecut. Motivul, a explicat Li, este că „chinezii sunt mai sofisticaţi” pentru că sunt crescuţi într-o societate în care oamenii spun foarte rar ceea ce au în cap.

    Li este fondatorul Squirrel AI, o companie de educaţie care oferă servicii livrate parţial de oameni, dar mai ales de maşini inteligente, despre care spune că va transforma educaţia aşa cum o cunoaştem astăzi. Peste tot în lume, antreprenorii fac afirmaţii la fel de extravagante cu privire la puterea învăţării online – şi din ce în ce mai mulţi bani curg înspre ei. În Silicon Valley, companii precum Knewton şi Alt School au încercat să personalizeze învăţarea prin intermediul tabletelor. În India, Byju’s, o aplicaţie de învăţare în valoare de 6 miliarde de dolari, şi-a asigurat sprijin din partea Facebook şi a gigantului chinez al internetului Tencent şi sponsorizează acum echipa de cricket a ţării – un joc foarte popular printre indieni. În Europa, compania britanică Century Tech a semnat un acord pentru a lansa o platformă inteligentă de predare şi învăţare în 700 de şcoli belgiene şi în alte câteva zeci din Marea Britanie. Promisiunile lor sunt puse la încercare de pandemia de COVID-19 – cu 849 de milioane de copii din întreaga lume  fără acces la şcoli în martie 2020, umanitatea a făcut parte dintr-un experiment fără precedent în ceea ce priveşte eficacitatea învăţării online.
    Însă în China, unde preşedintele Xi Jinping a cerut naţiunii să ajungă să conducă lumea în inovaţia AI până în 2030, se înregistrează cele mai rapide progrese. Doar în 2018, a spus Li, 60 de noi companii de AI au intrat pe piaţa de învăţământ privat de acolo. Squirrel AI face parte din această nouă generaţie de start-up-uri de educaţie. Compania a înregistrat deja 2 milioane de studenţi, a deschis 2.600 de centre de învăţare în 700 de oraşe din China şi a strâns 150 milioane de dolari de la investitori. Directorul de AI al companiei este Tom Mitchell, fostul decan de informatică de la Universitatea Carnegie Mellon, iar lista ei de posturi include, de asemenea, o serie de talente chineze de top, inclusiv zeci de „superprofesori” – o desemnare oficială dată celor mai experimentaţi educatori din ţară. În ianuarie, în perioada cea mai grea a epidemiei în China, compania s-a asociat cu biroul de învăţământ din Shanghai pentru a oferi produse gratuite studenţilor din oraş.
    Deşi cele mai ambiţioase caracteristici nu au fost încă încorporate în sistemul Squirrel AI, compania susţine că a obţinut deja rezultate impresionante. La sediul central din Shanghai pot fi vizionate clipuri cu profesorii umani învinşi de calculatoare la concursuri televizate în care concurenţii organici şi electronici s-au întrecut în a învăţa o clasă de studenţi cât mai multă matematică într-o singură săptămână. Experimentele privind eficienţa diferitelor tipuri de videoclipuri didactice cu audienţe de test au relevat faptul că elevii învaţă mai bine dintr-un videoclip prezentat de un tânăr aspectuos decât de la un profesor experimentat, dar mai în vârstă.
    Li vorbeşte adesea despre un viitor în care tehnologia va permite copiilor să înveţe de 10 sau chiar de 100 de ori mai mult decât o fac astăzi. Astfel de afirmaţii nebuneşti, tipice sectorului tehnologiei educaţiei hiperactive, tind să provoace două reacţii diferite. Prima este: aiurea – predarea şi învăţarea sunt prea complexe, sunt meserii prea umane pentru a fi preluate de roboţi. A doua reacţie este de surprindere: o, nu, profesorii roboţi cuceresc educaţia aşa cum o ştim astăzi. Există o oarecare justificare pentru ambele reacţii, dar se pare că povestea reală a educaţiei AI este mult mai complicată.
    La un centru de învăţare qal Squirrel AI, aflat într-o clădire de birouri din Hangzhou, un oraş la 70 de mile vest de Shanghai, un cursor arată ostentativ spre cuvintele „Tehnologia modernă ne-a deschis ochii către multe lucruri”. Acolo, aplecat la o masă hexagonală într-una dintre cele 12 săli de clasă mici, Huang Zerong, în vârstă de 14 ani, ajunsese la jumătatea unei lecţii de engleză de 90 de minute. În timp ce elevul naviga prin activităţi pe MacBookul său, o tânără amabilă ca o soră mai mare stătea lângă el, observându-i progresul. Mai jos, copacii din parcul naţional de zonă umedă Xixi abia tremurau în căldura după-amiezii. Pe ecranul lui Huang a apărut o întrebare, iar un grafic virtual arăta nivelul său de cunoştinţe de engleză în timp real, scorul pe unitate şi pe ce se concentrează învăţarea – împreună cu pictograma elegantă a simbolului Squirrel AI, o veveriţă.
    „India este renumită pentru industria ________”.
    Huang a citit cele trei răspunsuri posibile, alegând să ignore „treasure” şi „typical” şi să tasteze în schimb „t-e-c-h-n-o-l-o-g-y”.
    „T____ se schimbă rapid”, a venit următoarea propoziţie.
    Huang s-a uitat spre tânăra femeie, apoi a scris „e-c-h-n-o-l-o-g-y” din memorie. Ea şi-a împreunat mâinile. „Bun!“ a spus supraveghetoarea în timp ce o altă propoziţie cerea să fie completată. Huang îşi începuse cursul de engleză, care avea să dureze un sezon, cu câteva luni mai devreme, cu un test de diagnostic. S-a conectat la platforma Squirrel AI de pe laptop şi a răspuns la o serie de întrebări menite să-i evalueze stăpânirea a peste 10.000 de „puncte de cunoaştere” (cum ar fi distincţia între cuvinte asemănătoare ca formă, dar diferite ca înţeles). Pe baza răspunsurilor, software-ul de la Squirrel AI a generat pentru copil o „hartă de învăţare” precisă, care va determina ce texte va citi, ce videoclipuri va vedea, ce teste va face.
    În timp ce avansa cu lecţiile – cu sprijinul ocazional al unui îndrumător uman lângă el, sau al unuia dintre sutele accesibili prin intermediul legăturilor video de la sediul Squirrel AI din Shanghai – conţinutul era actualizat automat, deoarece sistemul a considerat că Huang stăpânea noi cunoştinţe.

     

    Huang a spus că a fost mai puţin distras la centrul de învăţare decât la şcoală şi că s-a simţit prieten cu tehnologia. „Este distractiv”, a spus el jurnalistului de la The Guardian după curs, cu ochii fixaţi în poală. „Este mult mai uşor să te concentrezi asupra sistemului, deoarece ai de-a face cu un dispozitiv.” De asemenea, scorurile sale la limba engleză păreau să se îmbunătăţească, motiv pentru care mama lui a plătit centrului încă 91.000 RMB (aproximativ 12.000 de euro) pentru încă un an de lecţii, în jur de 400 de ore în total.
    „Oricine poate învăţa”, a explicat Li după discuţiile cu Huang. Este nevoie doar de mediul potrivit şi de metoda potrivită, a spus el. Ideea pentru Squirrel AI i-a venit cu cinci ani mai devreme. Un deceniu la compania sa de tutorat, Only Education, îl lăsase cu frustrări. El a descoperit că dacă vrei să îmbunătăţeşti progresul unui elev, de departe cel mai bun mod este să-i găseşti un profesor bun. Dar profesorii buni erau rari. Găsirea şi instruirea a 8.000 de profesori noi în fiecare an era un proces anevoios care îi limita numărul de studenţi – şi creşterea afacerii sale.
    Răspunsul, a decis Li, este învăţarea adaptivă, unde un sistem inteligent bazat pe computer se adaptează automat la cea mai bună metodă pentru fiecare elev în parte. Ideea învăţării adaptive nu era nouă, dar Li era încrezător că evoluţiile din cercetarea AI însemnau că progresele uriaşe îi erau la îndemână. În loc să încerce să recreeze inteligenţa generală a unei minţi umane, cercetătorii au obţinut rezultate impresionante punând AI să lucreze la sarcini specializate. Medicii AI sunt acum egali sau mai buni decât oamenii la analizarea razelor X pentru anumite patologii, în timp ce avocaţii AI efectuează cercetări juridice care erau făcute cândva de către funcţionari.
    În urma unor astfel de descoperiri, Li a decis să sporească eforturile profesorilor săi umani cu un profesor virtual neobosit, perfect replicabil. „Imaginaţi-vă un îndrumător care ştie totul”, a spus el, „şi care ştie totul despre tine.”
    În Hangzhou, Huang se lupta cu cuvântul „hurry”. Pe ecranul său a apărut un videoclip cu un tânăr profesor îngrijit prezentând o lecţie de trei minute despre cum să folosească cuvântul cu pricina şi expresiile înrudite. Huang privea captivat.
    Momente de genul acesta, în care o contribuţie didactică scurtă are ca rezultat un mic succes de învăţare, sunt cunoscute sub numele de „nuggets” (pepite). Visul lui Li, care este şi visul educaţiei adaptive în general, este acela că AI va oferi într-o bună zi experienţa de învăţare perfectă, asigurându-se că fiecare dintre noi primeşte doar bucata potrivită de conţinut, livrată într-un mod corect, la momentul potrivit pentru nevoile individuale.
    Un mod în care Squirrel AI îşi îmbunătăţeşte rezultatele este prin recoltarea constantă a datelor despre utilizatorii săi. În timpul lecţiei lui Huang, sistemul a urmărit şi înregistrat continuu fiecare tastare a acestuia, mişcările cursorului, răspunsuri corecte sau greşite, texte citite şi videoclipuri urmărite. Aceste date au fost marcate pe linia temporală pentru a arăta unde Huang a sărit peste sau a persistat pe o anumită sarcină. Fiecare „nugget” (videoclip de vizionat sau text de citit) i-a fost apoi recomandat pe baza unei analize a datelor sale, acumulate din sute de ore de lucru pe platforma Squirrel şi din datele altor 2 milioane de studenţi. „Profesorii digitali pot colecta mai multă experienţă didactică decât ar putea colecta vreodată un om, chiar şi într-o sută de ani de predare”, a spus Tom Mitchell, directorul principal de AI al Squirrel AI.
    Viteza şi acurateţea platformei Squirrel AI vor depinde mai ales de numărul de utilizatori studenţi pe care reuşeşte să-i înscrie. Mai mulţi studenţi echivalează cu mai multe date. Pe măsură ce fiecare elev îşi croieşte drumul printr-un set de puncte de cunoaştere, lasă o urmă tot mai bogată în informaţii. Aceste date sunt apoi folosite pentru a antrena algoritmii părţii „gânditoare” a sistemului AI Squirrel.
    Acesta este un motiv pentru care Squirrel AI şi-a integrat afacerea online cu centre de învăţare fizice. Majoritatea copiilor din China nu au acces la laptopuri şi internet de mare viteză. Centrele de învăţare înseamnă că compania poate ajunge la copii la care altfel nu ar putea. Unul dintre motivele pentru care Mitchell spune că se bucură că lucrează cu Squirrel AI este volumul mare de date pe care compania le colectează. „Vom avea milioane de exemple naturale”, a spus el cu emoţie.

  • Războiul comercial dintre Washington şi Beijing forţează mutări de business majore: Cel mai mare producător de cipuri din China vrea să strângă 2,8 miliarde dolari printr-o listare pe bursa din Shanghai

    Cel mai mare producător de cipuri din China, Semiconductor Manufacturing International Corporation (SMIC), se pregăteşte pentru o listare de acţiuni pe bursa din Shanghai, prin care vrea să strângă 2,8 miliarde dolari, potrivit CNBC.

    Decizia vine în contextul în care companiile încep să investească mai mult în tehnologie, pe fondul tensiunilor comerciale care escaladează între SUA şi China – ceea ce ar putea aduce o presiune suplimentară pe SMIC, care va trebui să producă mai mult.

    Compania SMIC este deja listată pe bursa din Hong Kong, dar a fost în ultima perioadă în căutare de capital pentru a-şi extinde capacităţile de producţie. Pânâ acum, SMIC a reuşit să atragă o investiţie de 2,2 miliarde dolari de la investitori de stat luna trecută.

    Avântul SMIC face parte din ambiţia Chinei de auto-suficienţă în ceea ce priveşte cipurile – o cursă în care a doua cea mai mare economie din lume a rămas mult în urma Statelor Unite. Însă de data aceasta, China a ieşit cu tot arsenalul la atac pe tehnologie, întrucât Washington-ul intensifică tensiunile pe acest subiect.

    Huawei este una dintre cele mai mari companii chineze afectate de sancţiunile impuse de americani. Anul trecut, Huawei a fost trecută pe o „listă neagră”, care le restricţionează chinezilor accesul la tehnologia furnizată de companiile americane.

    În luna mai, administraţia Trump a introdus o nouă regulă, prin care producătorii străini care folosesc echipamente produse de americani trebuie să obţină o anumită licenţă specială înainte de a putea vinde cipuri către Huawei.

    O astfel de regulă afectează în primul rând compania taiwaneză TSMC, care proiectează cipurile pentru majoritatea device-urilor Huawei.

     

  • Tesla va primi un împrumut de 1,4 mld.dolari de la băncile chineze pentru fabrica din Shanghai

    Producătorul american de vehicule electrice Tesla Inc şi un grup de bănci din China au stabilit un nou împrumut de 10 miliarde yuani (1,4 miliarde dolari), pe o perioada de cinci ani, pentru fabrica din Shanghai a producătorului auto, transmite Reuters.

    China Construction Bank, Agricultural Bank of China, Industrial and Commercial Bank of China şi Shanghai Pudong Development Bank sunt printre băncile care au acceptat să ofere companiei Tesla sprijin financiar, potrivit unei surse apropiate situaţiei.

    La începutul acestui, băncile chineze an oferit, deja, companiei Tesla un împrumut de 12 luni, de până la 3,5 miliarde de yuani, care urmează să fie rambursat în 4 martie 2020.

    O parte din acest nou împrumut va fi utilizată pentru a acoperi datoria anterioară de 3,5 miliarde de yuani, în timp ce restul sumei va fi utilizată în operaţiunile companiei din China.

    Rata dobânzii noului împrumut va ajunge la 90% din rata dobânzii de referinţă pentru un an din China, la fel cum s-a procedat cu împrumutul de 3,5 miliarde de yuani, aceasta fiind o rată pe care băncile chineze o oferă celor mai buni clienţi ai lor.

    Tesla a început, în luna ianuarie a acestui an, să producă vehicule în fabrica sa din Shanghai şi îşi propune să construiască cel puţin 1.000 de maşini Model 3 pe săptămână, până la sfârşitul anului în curs.

  • Din Shanghai, în Pipera. Un grup chinezesc vrea să cumpere terenuri de peste 10 hectare pentru a dezvolta proiecte rezidenţiale în România. „Suntem capabili să dezvoltăm cartiere, nu mici complexuri.“

    „Suntem în negocieri pentru terenuri de peste 10 hectare. Suntem capabili să dezvoltăm cartiere, nu mici complexuri. Acest dezvoltator şi-a pus amprenta pe proiecte mari precum aeroportul din Beijing sau aeroportul din Shanghai. Acesta este primul proiect al dezvol­tatorului în România, este vorba de un grup întemeiat în 1958 în Hong Kong“, a spus Andreea Ilina, general manager la NSH Real Estate Development.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • UBB Cluj-Napoca, prima universitate din România în Top Shanghai 2018

    Potrivit unui comunicat al UBB transmis, miercuri, universitatea clujeană este secondată de Universitatea Bucureşti, care se clasează în intervalul 801-900.

    „UBB Cluj-Napoca îşi menţine poziţia printre cele mai bune universităţi ale lumii, conform clasamentelor internaţionale de referinţă în mediul academic european şi internaţional, ocupând cea mai înaltă poziţie românească din Academic Ranking of World Universities/ARWU 2018 – cunoscut şi ca rankingul Shanghai al universităţilor, unul dintre cele mai prestigioase clasamente internaţionale ale universităţilor prin prisma indicatorilor de excelenţă – de educaţie şi de cercetare. În clasamentul general dat publicităţii miercuri UBB se situează în intervalul 601-700, fiind urmată de Universitatea din Bucureşti (UB), poziţionată în intervalul 801-900”, se arată în documentul citat.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro