Tag: sesizări

  • CNA a primit circa 100 de sesizări pentru modul în care posturile TV au prezentat tragedia de la Colectiv

    CNA a primit aproximativ o sută de sesizări privind modul în care televiziunile au reflectat tragedia din clubul Colectiv, printre aspectele semnalate numărându-se şi prezentarea unor imagini cu persoane aflate în suferinţă şi nerespectarea zilelor de doliu naţional.

    Consiliul Naţional al Audiovizualului (CNA) va analiza, în şedinţa de joi, modul în care televiziunile Antena 1, Antena 3, B1 TV, Digi 24, Kanal D, Pro TV, Prima TV, Realitatea TV, România TV şi TVR 1 au reflectat incendiul din 30 octombrie din clubul Colectiv din Bucureşti, în urma căruia au decedat 50 de persoane.

    Departamentele de specialitate ale CNA au monitorizat emisiuni difuzate de aceste televiziuni în perioada 30 octombrie – 2 noiembrie, urmând ca membrii Consiliului să decidă, joi, dacă acestea au respectat legislaţia audiovizualului.

    Până în prezent, CNA a primit aproximativ o sută de sesizări de la telespectatori, care au reclamat faptul că anumite televiziuni au difuzat imagini cu persoane aflate în suferinţă şi nu au respectat zilele de doliu naţional, au declarat, pentru MEDIAFAX, reprezentanţi ai Consiliului.

    Consiliul Naţional al Audiovizualului le-a transmis, pe 31 octombrie, televiziunilor şi radiourilor că au obligaţia de a-şi adapta programele în mod corespunzător, ca urmare a hotărârii Guvernului de a declara 31 octombrie, 1 şi 2 noiembrie ca zile de doliu naţional, în memoria victimelor tragediei din clubul Colectiv.

    Totodată, pe 31 octombrie, membrul CNA Valentin Jucan a făcut pe contul său de Facebook un apel la televiziuni să relateze cu responsabilitate, decenţă şi maximă prudenţă informaţiile despre incendiul petrecut vineri seară într-un club din Bucureşti şi să nu transforme această tragedie “într-o goană după rating”.

    În plus, pe 3 noiembrie, CNA a recomandat televiziunilor să nu filmeze şi să nu difuzeze imagini de la priveghiurile şi de la ceremoniile funerare ale victimelor tragediei din clubul Colectiv.

    Pe de altă parte, marţi, preşedintele CNA, Laura Georgescu, a fost audiată la Comisia de Cultură a Camerei Deputaţilor, unii membri ai comisiei cerându-i demisia pentru faptul că televiziunile au transmis imagini interzise prin lege, în contextul tragediei din clubul Colectiv.

    Laura Georgescu a spus în faţa deputaţilor că, în prima jumătate de oră după tragedie, “au scăpat imagini” la televiziuni, care nu aveau cum să fie blurate. Ea a precizat că, ulterior, a funcţionat “sistemul de comunicare cu cei din post care trebuiau să înregistreze aceste imagini şi să le blureze”. Georgescu le-a cerut membrilor Comisiei de Cultură din Camera Deputaţilor să ia în calcul faptul că a fost pentru prima dată când oamenii din media s-au întâlnit cu un eveniment de asemenea proporţii. “Consiliul va da sancţiuni, însă, reporterii care au fost la faţa locului au încercat să informeze publicul, în niciun caz să încalce legile”, a mai spus Laura Georgescu.

    Legea audiovizualului prevede că, “prin difuzarea şi retransmisia serviciilor de programe, se realizează şi se asigură pluralismul politic şi social, diversitatea culturală, lingvistică şi religioasă, informarea, educarea şi divertismentul publicului, cu respectarea libertăţilor şi a drepturilor fundamentale ale omului” şi că “toţi furnizorii de servicii media audiovizuale au obligaţia să asigure informarea obiectivă a publicului prin prezentarea corectă a faptelor şi evenimentelor şi să favorizeze libera formare a opiniilor”.

    La rândul său, Codul audiovizualului prevede că “Orice persoană are dreptul la respectarea vieţii private şi de familie, a domiciliului şi a corespondenţei”, iar “Furnizorii de servicii media audiovizuale nu pot difuza: imagini ale persoanei aflate în situaţia de victimă, fără acordul acesteia; imagini ale persoanei fără discernământ sau decedate, fără acordul familiei; imagini care exploatează sau scot în evidenţă traumele ori traumatismele unei persoane. Fac excepţie cazurile umanitare, pentru difuzarea cărora este necesar acordul persoanei în cauză sau al familiei”.

    De asemenea, potrivit aceluiaşi cod, “orice persoană are dreptul la respectarea intimităţii în momente dificile, cum ar fi o pierdere ireparabilă sau o nenorocire”. “În cazul situaţiilor de suferinţă umană, al dezastrelor naturale, accidentelor sau al actelor de violenţă, furnizorii de servicii media audiovizuale au obligaţia de a respecta imaginea şi demnitatea persoanelor aflate în astfel de situaţii”, prevede Codul audiovizualului.

    “Difuzarea informaţiilor şi/sau imaginilor persoanelor aflate sub tratament în unităţile de asistenţă medicală, precum şi a datelor cu caracter personal privind starea de sănătate este permisă numai cu acordul persoanei sau, în cazul în care persoana este fără discernământ ori decedată, cu acordul familiei sau al aparţinătorilor”, mai spune Codul audiovizualului.

  • Consiliul Concurenţei a primit peste 300 sesizări de posibile practici de concurenţă neloială

    “De la preluarea gestionării domeniului combaterii concurenţei neloiale (iulie 2011, n.r.) şi până la sfârşitul anului 2014, Consiliul Concurenţei a primit 303 sesizări având ca obiect posibile practici de concurenţă neloială, sesizări ce au vizat, generic, denigrarea concurenţilor, acţiuni de dezorganizare a întreprinderii concurente prin coruperea personalului sau atragerea salariaţilor acesteia şi deturnarea clientelei concurenţilor. Numărul sesizărilor primite anual a crescut continuu în această perioadă”, se arată în raportul de activitate al autorităţii de concurenţă.

    În anul 2014, activitatea Consiliului Concurenţei în domeniul combaterii concurenţei neloiale s-a intensificat semnificativ. Autoritatea a avut în analiză 115 sesizări, iar numărul cazurilor soluţionate a crescut cu 47% faţă de anul precedent.

    Pentru 26 din cazurile soluţionate în 2014 (30% din totalul cazurilor soluţionate în acest an) a fost declanşată procedura de analiză aprofundată. Această valoare depăşeşte numărul total al procedurilor declanşate până la acel moment (2012 şi 2013).

    Printre cazurile soluţionate în 2014 de Consiliul Concurenţei, în care au fost aplicate şi amenzi contravenţionale, se numără unul în care a fost analizată o posibilă faptă de concurenţă neloială constând în denigrarea unei companii de către unul dintre concurenţii săi. Firma Rotronic Impex SRL a sesizat autorităţii de concurenţă că firma Exal Grup a comunicat şi răspândit, în public, afirmaţii despre aceasta şi despre activitatea sa, menite să inducă în eroare şi să îi creeze o situaţie de favoare în dauna Rotronic Impex. Acest lucru a avut loc prin transmiterea unor e-mail-uri şi prin publicarea, pe site, a unor informaţii denigratoare referitoare la dispozitivele automate destinate stingerii incendiilor, produse comercializate de ambele întreprinderi.

    Au fost avute în vedere şi afirmaţiile mincinoase făcute de Exal Grup cu privire la Rotronic Impex şi la mărfurile şi serviciile acesteia, afirmaţii de natură să dăuneze bunului mers al activităţii firmei reclamante.

    Pentru soluţionarea acestui caz, Consiliul Concurenţei a declanşat procedura de cercetare aprofundată. Analiza realizată a relevat faptul că afirmaţiile în cauză nu corespundeau realităţii şi că au fost de natură să afecteze activitatea întreprinderii Rotronic Impex, demonstrându-se, astfel, încălcarea legii. Firma Exal Grup a fost sancţionată cu amendă contravenţională de 6.000 de lei.

    Un alt caz soluţionat de Consiliul Concurenţei, în 2014, este cel instrumentat ca urmare a primirii unei sesizări prin care autoritatea de concurenţă era informată de faptul că doi angajaţi ai firmei Min Montaj au înfiinţat o nouă entitate (Duca Cranes) având acelaşi obiect de activitate, respectiv repararea maşinilor, depunând diligenţe pentru crearea acesteia în paralel cu desfăşurarea activităţii la firma angajatoare.

    Prin acţionarii săi (angajaţi ai Min Montaj), firma nou înfiinţată a încheiat contracte cu 6 clienţi ai societăţii reclamante care au încetat orice colaborare comercială cu aceasta din urmă.

    Şi în acest caz, Consiliul Concurenţei a declanşat procedura de cercetare aprofundată şi întrucât s-a constatat că preluarea clienţilor de către Duca Cranes a fost realizată contrar uzanţelor cinstite în activitatea industrială şi de comercializare a produselor, de execuţie a lucrărilor, precum şi de efectuare a prestărilor de servicii şi a fost posibilă doar prin folosirea legăturilor stabilite de către cei doi angajaţi cu aceasta, în cadrul funcţiilor deţinute anterior la Min Montaj SRL, autoritatea de concurenţă a apreciat că fapta reprezintă contravenţie şi a decis aplicarea unei amenzi în cuantum de 1.500 lei.

  • CNA caută o soluţie pentru “a se securiza” în privinţa sesizărilor primite de Consiliu

    Discuţia în acest sens a fost iniţiată de membrul CNA Florin Gabrea. “Trebuie să găsim o formulă de comun acord cum să arate formularul de plângere pentru diverse emisiuni (…), pentru că noi primim nişte reclamaţii, se face o monitorizare”, a spus Gabrea.

    El a făcut referire şi la o afirmaţie a unui alt membru al CNA, Radu Călin Cristea, din şedinţa Consiliului din 20 ianuarie.

    Atunci, Cristea s-a referit la “formularistica prin care se pot depune plângeri la CNA”. “Mă delimitez de faptul că absolut oricine, inclusiv cu identitate falsă, se poate adresa Consiliului”, a spus atunci Radu Călin Cristea, precizând că se poate ajunge la situaţia că CNA îşi poate consuma şedinţe întregi să analizeze sesizări făcute de o persoană care nu există. În acea şedinţă, CNA a discutat despre faptul că o persoană despre care există suspiciuni că foloseşte o identitate falsă şi care, în noiembrie 2014, a transmis Consiliului o sesizare privind Etno TV, ce este în atenţia DNA, a sesizat din nou la începutul lunii ianuarie Consiliul, cu privire la o altă televiziune, respectiv Estrada TV.

    Pe de altă parte, în şedinţa de marţi, Răsvan Popescu, vicepreşedintele CNA, i-a spus lui Florin Gabrea că, în prezent, mai mulţi membri ai Consiliului caută soluţii în privinţa chestiunii sesizărilor pe care CNA le primeşte.

    “Nu este numai o îngrijorare a ta, mai mulţi oameni îşi bat capul cu chestiunea acesta. Într-o situaţie de tipul ăsta, este normal să cauţi soluţii, Care vor fi acestea vom vedea. Când vom avea o propunere concretă, vom veni cu ea în şedinţă”, a spus Răsvan Popescu. “Să vedem ce măsuri putem lua, cum ne putem într-un fel securiza de asemenea situaţii”, a mai spus Popescu.

    “Mie mi se pare foarte grav. E chiar un fel de varză la ora actuală, varză de Bruxelles ce se petrece aici”, a mai spus Florin Gabrea.

    La şedinţa CNA de marţi participă opt membri ai Consiliului: Răsvan Popescu, vicepreşedintele Consiliului şi preşedinte de şedinţă, Florin Gabrea, Valentin Jucan, Monica Gubernat, Viorel Buda, Radu Herjeu, Dorina Rusu şi Radu Călin Cristea. La şedinţa CNA de marţi nu participă preşedintele Consiliului, Laura Georgescu, şi doi membri – Lorand Turos şi Gabriel Tufeanu.

    Discuţia privind plângerile primite de CNA a avut loc în contextul în care Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) a anunţat, pe 2 aprilie, că Laura Georgescu, preşedinte al CNA, este urmărită penal pentru abuz în serviciu şi instigare la fals în înscrisuri sub semnătură privată. Procurorii susţin că, în calitate de preşedinte al CNA, Laura Georgescu a fost cea care a instigat, între 2013 – 2014, la întocmirea unor sesizări cu date nereale, în vederea înregistrării unor lucrări ce au intrat în analiza plenului CNA şi care au fost soluţionate prin sancţionarea a şapte posturi de televiziune.

    Totodată, DNA a anunţat, pe 30 octombrie 2014, într-un comunicat de presă, că procurorii fac cercetări într-o cauză penală ce vizează suspiciuni privind săvârşirea unor infracţiuni asimilate celor de corupţie, comise în anul 2014. Atunci, la sediul CNA au avut loc percheziţii ale DNA, iar, la momentul respectiv, surse judiciare au declarat pentru MEDIAFAX că aceste percheziţii ar fi avut legătură cu sancţionarea mai multor televiziuni, între care se număra Antena 3, Estrada TV, Etno TV şi Taraf TV. Sursele judiciare au mai spus atunci că procurorii anticorupţie verifică modul în care au fost amendate mai multe televiziuni, având suspiciunea că şefa CNA, Laura Georgescu, ar fi instigat mai multe persoane să întocmească sesizări false cu privire la aceste televiziuni.

  • Centrul pentru Drepturile Copiilor cu Dizabilităţi: 85% din sesizări privesc dreptul la educaţie

    Turza a precizat că CEDCD a înregistrat, doar anul acesta, 387 de solicitări de consiliere şi asistenţă din partea părinţilor, cele mai multe privindneacordarea gradului de handicap corespunzător (83), neplata indemnizaţiilor de asistent personal (74), restricţionarea accesului la educaţie (57), absenţa educaţiei adaptate şi de calitate (53), absenţa serviciilor de recuperare şi intervenţie timpurie (51), absenţa/restricţionarea accesului la servicii medicale (18).

    “Trebuie precizat faptul că, deşi în topul solicitărilor cu privire la încălcarea anumitor drepturi se află aspecte legate de gradul de handicap şi neplata îndemnizaţiilor, în peste 85 la sută din totalul solicitărilor, părinţii au sesizat probleme legate de dreptul la educaţie”, a spus Mădălina Turza.

    Cele mai multe sesizări au venit din Bucureşti, Cluj, Covasna, Prahova, Timişoara şi Constanţa.

    “Aceste cifre reflectă un fenomen masiv de încălcare a drepturilor copiilor cu dizabilităţi în România. În condiţiile în care 387 de solicitări ale părinţilor s-au îndreptat doar către o organizaţie nonguvernamentală, acest fapt traduce absenţa rolului activ al autorităţilor de a-şi îndeplini misiunea”, a arătat preşedintele CEDCD.

    În lume există aproximativ 1 miliard de persoane cu dizabilităţi, însumând 15 la sută din populaţia globului, iar 80 la sută dintre aceştia trăiesc în ţări aflate în curs de dezvoltare, cea mai mare parte confruntându-se cu discriminarea, abuzul şi izolarea.

    În România, numărul total al persoanelor cu dizabilităţi este 709.216, din care 70.647 sunt copii, iar 31.132 dintre aceştia sunt neşcolarizaţi.

    Dintre copii cu dizabilităţi înregistraţi, 1.760 sunt încadraţi în grad de handicap uşor, 20.121 sunt încadraţi în grad de handicap mediu, 13.861 sunt înregistraţi ca având grad de handicap accentuat, iar 34.905 de copii sunt încadraţi în grad de handicap grav.

  • ALEGERI PREZIDENŢIALE. Amenzi de 22.400 lei şi 44 de cercetaţi penal pentru nereguli la vot

    Angajaţii Ministerului Afacerilor Interne au efectuat verificări cu privire la fiecare sesizare în parte, stabilind, până la această oră, că 166 dintre acestea, reprezentând 44,27%, nu se confirmă, a afirmat Monica Dajbog, purtătorul de cuvânt al MAI.

    Dintre situaţiile confirmate, 47 sunt fapte contravenţionale pentru care s-au aplicat amenzi în valoare de 22.400 lei şi 14 avertismente scrise.

    În ceea ce priveşte posibilele infracţiuni, au fost sesizate 81 de situaţii, toate fiind în curs de cercetare. În aceste cazuri, la momentul finalizării cercetărilor se vor dispune măsurile legale prin unităţile de Parchet competente.

    Majoritatea infracţiunilor sesizate sunt de corupere a alegătorilor, vot multiplu şi violare a confidenţialităţii votului.

    Pentru săvârşirea acestor posibile infracţiuni sunt cercetate 44 de persoane, dintre care una în stare de reţinere – un bărbat din judeţul Gorj care a agresat fizic şi verbal, în cursul dimineţii, un bătrân în apropierea unei secţii de votare.

    Poliţia Română a organizat 513 filtre la nivel naţional, fiind verificate 3.781 de autovehicule, dintre care 251 autocare, 763 autobuze, 1.617 microbuze şi 1.150 de autovehicule cu capacitate 8+1.

    Pe parcursul zilei, peste 58.000 de angajaţi ai Ministerului Afacerilor Interne au fost mobilizaţi în întreaga ţară. “La fel ca în primul tur al alegerilor prezidenţiale, datorită acestei mobilizări, nu s-au produs evenimente grave care să afecteze procesul de vot. Efectivele de ordine publică vor rămâne în dispozitiv şi după încheierea procesului de vot pentru prevenirea oricăror incidente care ar putea afecta siguranţa cetăţenilor”, a precizat Monica Dajbog.

  • ALEGERI PREZIDENŢIALE. Nereguli la vot înregistrate în primele zece ore ale scrutinului

    Cele mai multe aspecte care au fost sesizate au vizat continuarea propagandei electorale, posibile situaţii de turism electoral şi de corupere a alegătorilor.

    Angajaţii Ministerului Afacerilor Interne au verificat toate sesizările pentru a stabili cu certitudine existenţa sau nu a aspectelor semnalate. Până în prezent, 90 dintre sesizări nu s-au confirmat, a precizat Monica Dajbog.

    Au fost sesizate 45 de situaţii privind posibile infracţiuni, care sunt în curs de verificare. S-au aplicat măsuri sancţionatorii pentru 32 de contravenţii, respectiv 9 avertismente scrise şi amenzi în valoare de 14.100 lei.

    Poliţiştii bucureşteni efectuează cercetări sub aspectul săvârşirii infracţiunii de împiedicare a exercitării drepturilor electorale faţă de preşedintele unei secţii de votare din sectorul 2. Acesta nu i-a permis să voteze unui alegător care are domiciliul în Târgovişte, dar reşedinţa în sectorul 1 al Capitalei, îndrumându-l către secţia de votare de la adresa de reşedinţă.

    Poliţiştii din Timiş au întocmit dosar penal sub aspectul săvârşirii infracţiunii de furt pe numele unui student care, după ce şi-a exercitat dreptul de vot, a luat de pe masa comisiei un buletin de vot neştampilat şi a părăsit secţia de votare. Menţionez că tânărul a fost oprit de către forţele de ordine, iar buletinul de vot a fost recuperat.

    În judeţul Neamţ, poliţiştii au întocmit dosar penal într-un caz de completare în fals a unor cereri pentru urna specială.

    Poliţiştii din Giurgiu efectuează cercetări după ce o persoană a reclamat faptul că a fost agresată de un cetăţean în momentul în care ar fi vrut să sesizeze o încălcare a legislaţiei electorale.

    Un bărbat din comuna Micleşti, judeţul Vaslui a provocat scandal într-o secţie de votare din localitate, motiv pentru care a fost sancţionat contravenţional de către jandarmi cu amendă de 300 de lei.

    În judeţul Dolj o femeie a fost sancţionată contravenţional cu 1.500 lei pentru că a sfătuit un bărbat în vârstă de 76 de ani să voteze cu un anumit candidat.

    Referitor la sesizările privind cazurile de turism electoral, poliţia verifică fiecare situaţie în parte pentru a stabili cu certitudine dacă aspectele semnalate se confirmă sau nu. Precizez că Poliţia Română a organizat astăzi 513 .filtre în întreaga ţară pentru a verifica legalitatea efectuării transportului public de persoane.

    Până la ora 17, din numărul total de persoane aflate în centrele de reţinere şi arest preventiv, 1.009 au votat, Inspectoratul General al Poliţiei Române asigurând măsurile necesare exercitării dreptului de vot.
     

  • ALEGERI PREZIDENŢIALE. Statistica incidentelor semnalate în ziua votului

    Angajaţii MAI au verificat punctual toate sesizările, stabilind, până acum, că 25 dintre acestea nu se confirmă.

    Majoritatea semnalărilor, respectiv peste 70%, au fost înregistrate în mediul rural, iar, ca modalitate de sesizare, 72% au fost primite prin sistemul de urgenţă 112.

    În prezent se fac verificări în 20 de situaţii de posibile infracţiuni electorale. Cele mai multe sesizări fac referire la posibile cazuri de corupere a alegătorilor. Toate aceste situaţii se află în cercetarea structurilor de poliţie, urmând ca în urma investigaţiilor să se stabilească dacă acestea se confirmă sau nu, a precizat Dajbog.

    Referitor la faptele contravenţionale, au fost constatate 9 contravenţii, fiind aplicate amenzi în valoare de 7.500 de lei şi 2 avertismente scrise.

    Majoritatea acestor măsuri sancţionatorii s-au aplicat pentru continuarea propagandei electorale şi sfătuirea alegătorilor cu ce candidat să voteze.

    În judeţul Vrancea, poliţiştii fac cercetări pentru a stabili condiţiile în care au fost eliberate acte medicale pe numele unor persoane din care reieşea că sunt netransportabile şi solicită urna specială. Cercetările au fost începute după ce două dintre aceste persoane s-au prezentat la secţia de votare, moment în care s-a constatat că pe numele lor existau cereri pentru urna specială. În cauză s-a întocmit dosar penal pentru fals în înscrisuri sub semnătură privată.

    Totodată, poliţiştii din Gorj fac verificări după ce au fost sesizaţi cu privire la faptul că cererile unor pacienţi internaţi într-un spital din judeţ de a vota cu ajutorul urnei speciale, nu au fost depuse la timp.

    Poliţiştii din cadrul Postului de Poliţie Greci din judeţul Tulcea au întocmit dosar penal pe numele unui bărbat de 26 de ani pentru fraudă la vot. În urma verificărilor efectuate s-a stabilit faptul că un membru al comisiei de votare i-a înmânat bărbatului două buletine de vot, pe care acesta şi-a exercitat dreptul la vot şi pe care le-a introdus ulterior în urnă.

    Poliţiştii bucureşteni efectuează cercetări sub aspectul săvârşirii infracţiunii de neglijenţă în serviciu după ce la o secţie de votare s-a constatat lipsa unei ştampile de vot. Situaţii similare s-au înregistrat în alte două secţii de votare din judeţele Hunedoara şi Teleorman.

    În Bucureşti, un alegător a fost amendat cu 1.500 lei pentru continuarea propagandei electorale după ce la ieşirea din cabina de vot a scandat numele unuia dintre candidaţi.

    Tot în Bucureşti, un bărbat a încercat să voteze la o altă secţie de votare decât cea la care era arondat potrivit domiciliului. Preşedintele secţiei de votare a încercat să-l convingă că nu poate vota dar pentru că bărbatul a refuzat să părăsească secţia, preşedintele secţiei de votare a solicitat sprijinul poliţiei.

    O situaţie nefericită s-a înregistrat în judeţul Vrancea, unde un bărbat a decedat după ce a votat, trupul său fiind găsit la o sută de metri de secţia de votare. Se pare că bărbatul avea probleme cardiace.
     

  • Trei sesizări prin care se cere anularea rezultatelor primului tur de scrutin, analizate de Curtea Constituţională

    Cei trei cetăţeni care au depus aceste sesizări sunt Diana Fanea, Dragoş Nicolae Şaramet şi Irina Drăgan, au precizat, pentru MEDIAFAX, surse oficiale.

    Aceştia au reclamat proasta organizate a alegerilor, neregulile, dar şi scandalurile care au însoţit alegerile prezidenţiale de duminică, au spus sursele citate.

    Contestaţiile trebuie soluţionate până vineri, 7 noiembrie, când, conform calendarului electoral, trebuie anunţate şi validate de către CC rezultatele primului tur.

     

  • REPORTAJ – Reclamaţiile turiştilor la ANPC: Oferte înşelătoare, servicii sub nivelul celor din pachetele turistice, reclame false de tipul “pentru tine gratuit”

    Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor (ANPC) a prezentat, într-un răspuns la solicitarea MEDIAFAX, unele dintre cel mai des reclamate probleme pe care le întâmpină românii în vacanţă.

    Au fost cazuri în care turiştii plecaţi în diferite zone turistice, cu pachete de servicii achitate integral la agenţia de turism din România, au suportat pe cheltuiala proprie, cazarea şi întoarcerea în ţară, deoarece firma din România a intrat în insolvenţă.

    Au fost reclamate şi agenţii de turism la care rezervările se făceau online şi care trimiteau mesaje cu câteva zile înainte de plecare că rezervarea s-a anulat şi că oamenii vor primi contravaloarea sejurului, lucru care nu se mai întâmpla. Aceste cazuri au fost transmise către serviciile de investigare a fraudelor.

    Totodată, au fost situaţii în care la intrarea pe teritoriul altui stat se solicita viză, iar în caz de refuz de către organele abilitate ale statului respectiv, turistul nu-şi putea recupera suma ce reprezenta contravaloarea pachetului de servicii turistice care avea inclus şi biletul de avion.

    Unui reclamant, care nu era cetăţean român, o agenţie de turism a refuzat să-i vândă pachetul la oferta de pe site pe motiv că acela era numai pentru cetăţenii români sau cei cu reşedinţă în România.

    Au fost şi situaţii în care agenţiile de turism nu au dat dreptul celor care le-au contractat serviciile să cesioneze pachetul înainte de plecare, chiar dacă aceştia au găsit înlocuitori.

    Mii de euro pentru circuite turistice de care nu au mai beneficiat

    La Comisariatul Judeţean pentru Protecţia Consumatorilor Iaşi, unii turişti au reclamat că nu le-au fost asigurate în totalitate serviciile din oferta standard denumiă “Franţa le grand voyage & nordul Italiei”, şi anume că nu a fost continuat circuitul sau excursia contractată iniţial pentru 16 zile, începând cu ziua a 11-a a excursiei. Din verificări a reieşit că nu au fost executate corespunzător serviciile menţionate în contract, turiştii fiind anunţaţi că nu mai sunt disponibile fonduri pentru achitarea hotelurilor şi a altor servicii sau cheltuielile pentru continuarea excursiei. Serviciile neprestate au fost estimate la valoarea de 660 de euro. Agenţia de turism care a organizat circuitul a trebuit să restituie valoarea serviciilor neprestate şi a fost amendată.

    O familie, tot din Iaşi, a achitat agenţiei de turism suma de 6.160 de euro, reprezentând contravaloarea unui circuit turistic Portugalia – Maroc. Contractul a fost semnat în 22 aprilie 2013, iar data plecării trebuia să fie 6 septembrie 2013. Turiştii au fost anunţaţi însă, în 28 august 2013, că excursia nu se mai organizează. Agenţia nu a mai restituit suma plătită pentru circuitul turistic, motivând că aceasta fusese virată deja tour operatorului. Şi în acest caz a fost aplicată o amendă şi a fost dispusă măsura restituirii contravalorii serviciilor neprestate.

    O altă excursie circuit, Anglia-Scoţia-Irlanda, de 11 zile, contractată de doi clujeni la preţul de 1.085 de euro/persoană, de la o agenţie detailistă din Cluj-Napoca, nu s-a mai efectuat din cauza insolvenţei firmei tour-operatoare din Bucureşti. Agenţia de la Cluj a refuzat să returneze clienţilor suma de 2.174 de euro, astfel că aceştia s-au adresat Comisariatului Judeţean pentru Protecţia Consumatorilor Cluj, care a dispus restituirea banilor şi amendarea firmei cu 5.000 de lei.

    Mai multe persoane au sesizat Comisariatul Judeţean pentru Protecţia Consumatorilor Galaţi când au aflat că operatorul turistic care trebuia să le asigure locurile de cazare în Paris nici măcar nu făcuse rezervarea, cu toate că ei achitaseră peste 2.000 de euro. La controlul efectuat s-a constatat că agenţia de turism, deşi nu deţinea licenţă, încasa bani, efectuând rezervări pentru diferite sejururi.

    Reclamanţii şi-au primit banii înapoi, ANPC atrăgând însă atenţia că aceştia puteau plăti mai scump greşeala de a-şi fi acontat sejurul doar în baza unei chitanţe, fără a primi un contract semnat de agenţie şi un voucher. Agenţiei i-a fost suspendată temporar activitatea până la obţinerea licenţei, fiind sancţionată şi cu amendă contravenţională.

    La Comisariatul Judeţean pentru Protecţia Consumatorilor Constanţa, o persoană a reclamat că nu a mai fost organizat sejurul plătit, iar reprezentanţii agenţiei au refuzat să-i dea banii înapoi, după ce i-au prezentat mai multe alternative la oferta iniţială şi el le-a refuzat pe toate. În urma reclamaţiei, agenţia a returnat banii şi a fost amendată.

    Un alt turist, care a cumpărat un pachet de vacanţă pentru cinci zile în România, a primit cazare în afara localităţii trecute pe voucher, pe care a refuzat-o. Reclamaţia a fost soluţionată amiabil, consumatorului restituindu-se suma integral achitată, conform contractului, adică 770 de lei.

    Serviciile găsite la locurile de cazare, sub nivelul celor pentru care au plătit

    Într-un caz similar, la un pachet de vacanţă de şapte zile all inclusive în Bulgaria, nu a fost asigurată cazarea în hotelul prevăzut în contract. Turistul, din Dolj, a refuzat cazarea oferită, s-a întors în România şi s-a adresat agenţiei pentru soluţionarea problemei. În faţa tergiversărilor, clientul s-a adresat Comisariatului Judeţean pentru Protecţia Consumatorilor Dolj şi, în urma medierii instituţiei, reclamaţia a fost soluţionată amiabil, consumatorul fiind despăgubit cu întreaga sumă plătită, conform contractului.

    Un alt petent, din Constanţa, alesese cazare la un hotel din Paris, situat în centru, la tarifele prezentate la agenţie, pentru a constata că, în capitala Franţei, erau două hoteluri cu acelaşi nume, situate pe străzi diferite şi cu clasificare diferită, el neavând rezervare la hotelul ales. Nici pe voucherele emise de agenţie şi nici în contract nu erau informaţii cu privire la categoria de clasificare a hotelului şi adresa acestuia.

    Petentul a considerat că celălalt hotel, cel unde avea rezervare, nu corespundea calitativ cerinţelor şi a refuzat cazarea. Agenţia i-a găsit un hotel conform cerinţelor, dar la un preţ mai mare. În urma reclamaţiei, agenţia a returnat contravaloarea diferenţei de plată la cazare, a pierdut avansul dat pentru hotelul de categorie inferioară şi a fost amendată pentru neinformarea completă şi corectă a consumatorilor.

    Alţi petenţi au reclamat că, după achiziţionarea unui pachet de Revelion (patru zile în perioada 29 decembrie 2013 – 1 ianuarie 2014) la o pensiune din Rânca, judeţul Gorj, pentru un preţ de 1.200 de lei, nu au mai beneficiat de ultima zi din sejur pentru că au plecat înainte, după ce în noaptea de Revelion a izbucnit un scandal între o parte din participanţi şi nu s-au mai simţit în siguranţă.

    ANPC a constatat că operatorul economic nu a luat toate măsurile pentru a asigura siguranţa consumatorilor pe parcursul sejurului şi i-a aplicat o amendă de 5.000 de lei, obligându-l şi să le restituie petenţilor contravalorea serviciilor pe care le-au achitat şi de care nu au mai beneficiat pentru ziua de 1 ianuarie 2014.

    Au fost şi turişti care au reclamat că agenţia de turism nu i-a informat înainte de plecare de faptul că, pe timpul zborului, au escală şi au ajuns la destinaţie cu întârziere de mai mult de cinci ore, scurtându-li-se timpul de şedere.

    La Comisariatul Judeţean pentru Protecţia Consumatorilor Brăila s-a înregistrat o reclamaţie privind achiziţionarea, de către trei familii, a unui pachet de servicii turistice de şapte zile pentru Marmaris, Turcia, cazarea fiind asigurată la un hotel de patru stele. Petenţii au fost nemulţumiţi de faptul că nu au putut lua prima cină inclusă în pachet, deoarece debarcarea şi transferul de la aeroport la hotel au fost făcute după ora 23.00, dar şi din cauza condiţiilor de cazare (camerele aveau un miros greu de mucegai, meniurile erau de tip fast-food, de slabă calitate). Reclamanţilor li s-a restituit contravalorea cinei pe care nu au luat-o (60 de euro), iar agenţia de turism a fost sancţionată cu avertisment.

    În Vrancea, o persoană a rezervat la un hotel cinci camere single şi patru camere duble, în vederea organizării unui eveniment festiv la restaurantul hotelului, pentru care a plătit un avans. Ulterior a sunat să mai rezerve o cameră. După organizarea evenimentului, i s-a perceput şi tariful pentru camera suplimentară rezervată telefonic, deşi aceasta a rămas neocupată. Petentul a reclamat faptul că rezervarea nu s-a făcut cu avans sau cu o comandă fermă, nu i s-a dat bon fiscal pentru camera respectivă, care nu a fost ocupată, deci nu trebuia să plătească pentru aceasta. În urma cercetării, s-a constatat că rezervarea a fost efectuată de către hotel, s-a emis bon fiscal pentru întreaga sumă, dar petentul nu a ridicat bonul.

    Pentru stingerea litigiului în mod amiabil, s-a restituit petentului suma de 130 lei, tariful perceput pentru camera single rezervată, acesta declarându-se mulţumit.

    La Comisariatul Judeţean pentru Protecţia Consumatorilor Tulcea, o persoană a reclamat faptul că, la 1 iulie 2013, a solicitat telefonic (telefonul a fost luat de pe site-ul oficial al structurii turstice clasificată ca pensiune de trei stele) o rezervare pentru două camere, pentru ziua de sâmbătă 6 iulie 2013, orele 20.00. Rezervarea a fost confirmată ca fiind efectuată, inclusiv printr-un telefon primit în 4 iuie 2013, prilej cu care a mai fost rezervată o cameră, pentru 6 iulie 2013, ora 20.00. În acea zi însă, petentul a găsit camerele ocupate de alte persoane care participaseră la acelaşi eveniment, în Tulcea. Reprezentaţii pensiunii au refuzat să rezolve problema, astfel încât petentul şi grupul de persoane care îl însoţeau au fost nevoiţi să se mute cu bagajele şi să caute o altă cazare.

    În urma controlului efectuat, s-a constatat faptul că reprezentanţii pensiunii nu au respectat rezervarea făcută telefonic, motivând că au închiriat camerele unor persoane din acelaşi grup, neştiind că nu sunt persoanele care au făcut rezervarea. Pensiunea a fost amendată cu 1.000 lei, dar nu s-au dispus alte măsuri întrucât petentul nu plătise un avans pentru rezervarea camerelor.

    Reclame înşelătoare “Pentru tine gratuit!”

    La Comisariatul Judeţean pentru Protecţia Consumatorilor Cluj, în cursul lunii martie 2014 a fost înregistrată o sesizare privind reclama înşelătoare în cazul unei excursii cadou de opt zile în Turcia, pe Coasta Licia, textul reclamei fiind: “Pentru tine GRATUIT! Zbor dus-întors, cazare cu mic dejun în hoteluri de 4 şi 5 stele şi transfer de la/la aeroport!”. În continuare era descris programul pe zile, cu excursii şi croaziere gratuite, iar la finalul pliantului se menţiona cu caractere foarte mici: “Tu plăteşti doar taxele de aeroport şi taxele de servicii în valoare de 480 lei/pers., taxa de rezervare în valoare de 40 lei/pers. şi asigurarea medicală şi de bagaje de 39 lei/pers. Nu se pot caza într-o cameră dublă 2 clienţi care beneficiază de gratuitate”, taxele suplimentare pentru camera single fiind cuprinse între 145 şi 185 de lei/noapte în funcţie de perioadă.

    Operatorul economic care a distribuit pliantele cu oferta respectivă a fost sancţionat cu amendă în valoare de 5.000 de lei pentru practici comerciale incorecte şi a fost obligat să nu mai utilizeze reclama respectivă.

    O pensiune din Orşova a fost reclamată, prin două sesizări, pentru condiţiile improprii de cazare, inspectorii ANPC constatând că nu erau respectate condiţiile minime obligatorii în pensiunile turistice. Lenjeria de pat şi prosoapele erau în diverse culori, nu erau saltele de protecţie pe paturi, lipseau plasele la geamuri, precum şi perdelele, în camere nu erau mese şi scaune, iar mocheta de pe scările de acces era găurită şi pătată. S-a constatat de asemenea că pensiunea nu era autorizată de Ministerul Turismului şi nu deţinea certificat de clasificare. Astfel, inspectorii ANPC au dispus amendarea pensiunii cu 25.000 de lei şi închiderea temporară.

    Un preţ suspect de mic poate indica faptul că trebuie acordată o atenţie sporită ofertei şi agenţiei

    Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor îi sfătuieşte pe cei care achiziţionează pachete de vacanţă să verifice dacă agenţia are poliţă de asigurare în caz de insolvenţă. Totodată, aceştia trebuie să consulte cu atenţie contractul, în special datele legate de unitatea de cazare şi categoria acesteia, detalii legate de mese, mijloace de transport, cuantumul avansului şi alte termene de plată, precum şi alte servicii aflate în pachetul turistic.

    Turiştii trebuie să verifice întocmirea de către agenţie a tuturor documentelor necesare: voucher-ul în cazul serviciilor turistice, biletul în cazul serviciilor de transport, asigurare pentru pachetele de servicii turistice, factura, chitanţa sau extrasul de cont din care să rezulte că cei care au plătit sunt beneficiarii serviciului respectiv. În situaţia în care nu beneficiază de serviciul achiziţionat, cu documentele enumerate mai sus sau copii după acestea, turiştii au posiblilitatea să facă o reclamaţie scrisă către ANPC.

    În cazul achiziţionării unor pachete de servicii turistice în străinătate, agenţiile de turism trebuie sa informeze consumatorii atât despre operatorul care asigură transportul, în situaţia în care acesta este inclus în preţul pachetului, cât şi despre disponibilităţile de cazare pentru perioada solicitată, printr-o confirmare scrisă din partea structurii de primire.

    Totodată, agenţia trebuie să pună la dispoziţia consumatorilor toate formele legale de achiziţonare, cât şi de plată, fie ele şi online, şi să nu îl constrângă în alegerea uneia.

    În situaţia în care, la momentul achiziţionării serviciilor, agenţia nu îşi asumă responsabilitatea scrisă (asigurare Storno, precontract) asupra imposibilităţii din partea consumatorului de a mai beneficia de serviciul respectiv (pentru un motiv personal întemeiat, justificat în baza unui document), consumatorul se poate adresa printr-o reclamaţie scrisă în primul rând către agenţie, precum şi către ANPC.

  • Curtea Constituţională a amânat câteva ore discutarea sesizărilor preşedintelui şi Guvernului

     Oficiali din cadrul Curţii Constituţionale au declarat pentru MEDIAFAX că cele două sesizări privind conflictele juridice de natură constituţională nu vor mai fi luate în discuţie în cadrul şedinţei de la ora 10.00, ci începând cu ora 17.00, după ce Guvernul a solicitat acest lucru, motivând că are o agendă încărcată în cursul dimineţii de miercuri.

    Potrivit surselor citate, reprezentanţii Guvernului nu au făcut niciun fel de precizare cu privire la activităţile care au dus la amânarea discutării celor două sesizări.

    Curtea Constituţională va discuta miercuri sesizarea preşedintelui Traian Băsescu legată de faptul că premierul Victor Ponta nu a contrasemnat o serie de decrete de decorare care vizau “înalte personalităţi ce au asigurat conducerea ICR în perioada 2005-2012”.

    Sesizarea a fost înregistrată în 6 mai, ca un conflict juridic de natură constituţională între preşedinte şi primul ministru.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro