Antropologii şi geneticienii au încercat în ultimii ani să dateze divergenţele privind evoluţia omului de la neanderthalieni la maimuţe şi alte primate. Problema principală a fost reprezentată de faptul că diferenţele rezultate din cele două metode erau mari.
În cadrul unei estimări, oamenii s-au separat de neanderthalieni acum 300.000 de ani. Însă în urma altor cercetări, experţii au găsit marele răspuns pe care îl căutau de ani de zile.
”Văzând campania mediatică declanşată împotriva mea pe considerente ce ţin exclusiv de sfera vieţii mele private, din urmă cu mai bine de cinci ani, am luat decizia de a demisiona din funcţia de viceprimar al municipiului Bucureşti. Am câştigat această funcţie cu sprijinul colegilor mei din ALDE, cât şi al PSD, fiind ales pe lista ALDE a Consiliului General de către cetăţenii Bucureştiului şi ţin să le mulţumesc tuturor. Ca liberal, cred atât în separarea sferei publice de cea privată, cât şi în faptul că judecata politică trebuie să aibă loc în zona politicului, luând în calcul exclusiv elemente de ordin politic. Un episod de viaţă privată din trecutul meu, o greşeală, un episod ce nu a devenit cunoscut decât prin indiscreţia altora şi care nu a produs niciun fel de prejudicii unor terţi, nu poate şi nu ar fi trebuit transformat într-un obstacol în calea unei cariere publice. Aceasta s-ar fi cuvenit a fi măsurată numai prin rezultatele ei publice. Nu cred că într-o societate liberă şi democratică cineva poate fi stigmatizat definitiv şi descalificat de la orice funcţie publică, din pricina unei întâmplări din sfera intimă”, a transmis Tudor Ionescu prin intermediul unui comunicat de presă.
El deplânge faptul că ”percepţiile din lumea virtuală par să aibă mai multă greutate decât realitatea – realitate bazată pe studii universitare solide la una dintre cele mai prestigioase universităţi europene, realitate bazată pe experienţa administrativă dobândită ani la rând în aparatul de lucru al Parlamentului European şi experienţă politică acumulată în organizarea de partid şi a campaniei electorale, toate desfăşurate în cadrul mişcării liberale”.
Tudor Ionescu a subliniat că a luat această decizie pentru că nu vrea ca atacurile la persoana sa să afecteze echipa din care face parte.
Jeff Jacobson a fost numit de consiliul de administraţie noul CEO (chief executive officer) al Xerox Corporation, după finalizarea procesului de separare în două companii independente listate la bursă. Jacobson este, în prezent, preşedinte al diviziei Xerox Technology şi va continua să ocupe această poziţie până la definitivarea procesului de separare.
Pe 29 ianuarie 2016, Xerox şi-a anunţat planurile de separare în două companii independente, listate la bursă – Xerox, care va reuni business-urile de tehnologie şi externalizare a documentelor, şi Conduent, o companie de servicii de externalizare a proceselor debusiness. Procesul de separare va fi finalizat până la sfârşitul anului 2016.
”Jeff este un bun lider, foarte implicat în business-ul nostru şi în relaţia cu angajaţii, care are o înţelegere profundă a clienţilor. De asemenea, el deţine viziunea strategică necesară pentru a valorifica oportunităţile de pe piaţă”, a spus Ursula Burns. “În cursul celor patru ani petrecuţi la Xerox, Jeff a depus eforturi susţinute de a creşte productivitatea şi eficienţa, păstrând, în acelaşi timp, angajamentul companiei pentru inovaţie, calitate şi tehnologii de top. Graţie experienţei sale anterioare de CEO al unei companii listate la bursă, precum şi istoricului şi realizărilor sale în cadrul Xerox, atât eu, cât şi consiliul suntem siguri că Jeff este cea mai potrivită persoană pentru a conduce compania Xerox.”
“Sunt onorat de decizia consiliului de a mă numi la conducerea uneia dintre cele mai reprezentative companii din lume şi încrezător că, împreună, vom construi un viitor prosper pentru Xerox, bazat pe managementul solid, excelenţa operaţională şi orientarea către client, care sunt deja valori centrale ale companiei. În calitate de companie independentă şi datorită transformării strategice pe care o implementăm cu fermitate, vom profita de multiplele mijloace disponibile pentru a consolida businessul de bază şi pentru a valorifica cele mai bune oportunităţi de creştere”, a spus Jacobson.
Yahoo, operatorul motorului de căutare online cu acelaşi nume, analizează vânzarea de active neesenţiale de 1-3 miliarde de dolari, inclusiv patente, a declarat, directorul financiar al companiei americane, Ken Goldman, citat de Reuters.
O comisie din cadrul Yahoo analizează alternative la planurile de separare a operaţiunilor cheie, fiind luată în calcul inclusiv vînzarea rapidă a unor active, a spus Goldman, prezent la o conferinţă pe teme IT, organizată de Morgan Stanley.
Directorul financiar al Yahoo a afirmat că patentele, terenurile, alte proprietăţi şi “operaţiunile neesenţiale” pot fi vândute, a afirmat el. În ultimii trei ani, compania a obţinut peste 600 de milioane de dolari din vânzarea sau licenţierea de patente.
Compania se confruntă cu o presiune tot mai ridicată din partea acţionarilor ca Yahoo să opteze pentru vânzarea operaţiunilor de bază în loc să separe într-o nouă companie participaţiile cu valoare de miliarde de dolari pe care le deţine la Yahoo Japonia şi Alibaba Group.
Într-un interviu acordat Bloomberg, Medvedev a refuzat să garanteze că Rusia nu va alipi regiunile ucrainene Doneţk şi Lugansk, afirmând că Statele Unite şi Uniunea Europeană trebuie să promită că nu vor interfera în Ucraina şi nu o vor împinge către intrarea în NATO.
“Nu trebuie să garantăm nimic nimănui pentru că nu ne-am asumat niciodată obligaţii în acest sens”, a declarat Medvedev. “Cel mai important este să calmăm situaţia în Ucraina”, a continuat el.
Totodată, premierul a declarat că Rusia a pregătit măsuri ca răspuns la potenţiala extindere a sancţiunilor americane şi europene.
“Ne îndreptăm încet dar sigur către un al doilea Război Rece, de care nu are nevoie nimeni”, a declarat Medvedev. “Nu am comentat în mod special” sancţiunile şi “nici nu le-am răspuns aspru, deşi am putea face ceva neplăcut sau ofensator faţă de acele ţări care au introdus aceste sancţiuni”, a adăugat premierul rus. El l-a acuzat pe preşedintele american Barack Obama, partenerul său de altădată în resetarea relaţiilor ruso-americane, de lipsa “tactului politic”.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
Într-un interviu acordat Bloomberg, Medvedev a refuzat să garanteze că Rusia nu va alipi regiunile ucrainene Doneţk şi Lugansk, afirmând că Statele Unite şi Uniunea Europeană trebuie să promită că nu vor interfera în Ucraina şi nu o vor împinge către intrarea în NATO.
“Nu trebuie să garantăm nimic nimănui pentru că nu ne-am asumat niciodată obligaţii în acest sens”, a declarat Medvedev. “Cel mai important este să calmăm situaţia în Ucraina”, a continuat el.
Totodată, premierul a declarat că Rusia a pregătit măsuri ca răspuns la potenţiala extindere a sancţiunilor americane şi europene.
“Ne îndreptăm încet dar sigur către un al doilea Război Rece, de care nu are nevoie nimeni”, a declarat Medvedev. “Nu am comentat în mod special” sancţiunile şi “nici nu le-am răspuns aspru, deşi am putea face ceva neplăcut sau ofensator faţă de acele ţări care au introdus aceste sancţiuni”, a adăugat premierul rus. El l-a acuzat pe preşedintele american Barack Obama, partenerul său de altădată în resetarea relaţiilor ruso-americane, de lipsa “tactului politic”.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
O ştire nu prea băgată în seamă de presa din România: 2,1 milioane de cetăţeni, adică 89,1% din cei 63% dintre veneţieni care au votat online, s-au pronunţat pentru independenţa regiunii. Referendumul, care este, trebuie să spun din capul locului, neoficial, apare atât în siajul anexării Crimeei de către Rusia, cât şi al tot mai numeroaselor mişcări separatiste din Europa, din ce în ce mai vocale, de genul Scoţiei sau Cataluniei. Veneţienii se bazează pe puterea, importanţa şi vechimea de mai bine de un mileniu a Republicii Veneţiene, La Serenissima, desfiinţată de Napoleon în 1797.
Pentru mine Veneţia este atunci când doi călători cu picioare obosite şi gâtlejuri uscate nimeresc din întâmplare într-o piaţă lăturalnică, surprinzător de largă în comparaţie cu străduţele mai mult decât înguste; în piaţă o adunare de tineri, surprinzător de eleganţi, surprinzător de destinşi, fiecare cu câte un pahar de vin în mână, în picioare, socializează – adică stau faţă în faţă, câte doi, trei sau mai mulţi, şi vorbesc, râd, discută.
O atmosferă extraordinar de destinsă şi distinsă. Am crezut iniţial că este un eveniment artistic sau poate o petrecere privată. Dar nu, era cel mai neobişnuit bar pe care l-am văzut, o încăpere minusculă cu trei inşi care umpleau/recuperau/spălau/umpleau pahare cu vin, pe care le ofereau tinerilor veneţieni. Fără mese, scaune, chelneriţe sau muzici asurzitoare. Şi aveau acolo printre cele mai bune vinuri din lume, garantat, nu numai din cauza aromelor, ci şi a locului şi a companionilor.
Când am citit despre separare, m-am întrebat de ce ar dori tinerii aceia să se separe de Italia-mamă. Sigur că este vorba de discrepanţele cunoscute, de Nordul bogat al peninsulei care s-a săturat să ţină în spate Sudul sărac, sau de corupţie sau de ineficienţa statului. Un mesaj adresat nu numai politicienilor locali, ci şi autorităţilor europene. Un mesaj nicidecum singular, pentru că în prezent în Europa acţionează şi se manifestă – şi da, ştiu că vorbesc de funie în casa spânzuratului – peste 30 de mişcări separatiste.
Şi, indiferent de câte umori iscă, poate că mesajele acestor mişcări ar trebui luate în seamă, făcând, desigur, cuvenitele separări între extremiştii într-o ureche şi cetăţenii corecţi şi cinstiţi. La un moment dat un jurnalist italian s-a întrebat de ce italienii au avut în timp mari personalităţi artistice, politice şi ştiinţifice, dar n-au devenit o putere mondială reală. De ce sunt maeştri ai discursului diplomatic şi totuşi nu izbutesc să se guverneze? Cum de pot fi negustori aşa de pricepuţi într-o naţie ineficientă din punct de vedere economic? Răspunsul complicat este extrem de complicat.
Răspunsul simplu este o Italie coruptă, dominată de străini, de seniori – la propriu şi la figurat – instabili, nedrepţi, mincinoşi. O lume în care nu poţi fi sigur de nimeni şi de nimic. O lume în care poţi avea încredere numai în propriile simţuri. De aceea în societatea italiană sunt acceptaţi politicieni, birocraţi sau industriaşi incompetenţi şi nu sunt toleraţi cântăreţi, pictori, dansatori sau bucătari incompetenţi. Într-o lume a dezordinii şi corupţiei, frumuseţea îţi poate oferi încredere; într-o lume în care corupţia este norma, excelenţa în artă este incoruptibilă.
Şi cred că mesajul veneţienilor poate fi extins la nivelul întregii Europe, pentru că, într-o formă sau alta, europenii trimit mesaje din ce în ce mai puternice autorităţilor şi politicienilor. Din toamna anului 2004 până în toamna anului trecut nivelul încrederii cetăţenilor în instituţiile europene a scăzut de la 50% la 30%, iar în guvernele locale de la 34% la 23%. Simpatizanţii partidelor eurosceptice s-au înzecit în Grecia, s-au dublat în Finlanda şi Austria, s-au triplat în Franţa, au crescut în toată Europa.
În imagine, o Veneţie fabuloasă pictată de Monet.
Ministrul de finanţe, George Osborne, membru al Partidului Conservator, secretarul şef al Trezoreriei, Danny Alexander, din partea Liberal-Democraţilor, şi Ed Balls, unul dintre liderii Partidului Laburist şi ministru de finanţe în guvernul paralel al opoziţiei, vor lansa în scurt timp mesaje de avertisment că Scoţia nu va putea forma o uniune monetară cu Marea Britanie dacă îşi va proclama independenţa, potrivit Financial Times.
Cele trei partide ocupă 542 din cele 781 locuri din Camera Lorzilor şi 616 din 650 de locuri în camera inferioară a Parlamentului britanic.
Avertismentul lansat de politicienii britanici demontează unul dintre elementele cheie pe care se bazează platforma naţionaliştilor din Scoţia, cu 7 luni înaintea referendumului privind independenţa, programat în septembrie.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
“Daca o parte a unui teritoriu dintr-un stat membru decide sa se separe, partea respectiva nu mai este un membru al Uniunii Europene”, a declarat Almunia, in timpul unei conferinte, la Barcelona. Aceasta a fost una dintre cele mai clare luari de pozitie ale unui lider UE, legat de problema apartenentei in urma separarii.
Declaratiile lui Almunia sunt in acord cu cele ale presedintelui CE, Jose Manuel Barosso, care a spus, in legatura cu referendumul care va avea loc in Scotia anul viitor, ca tara proaspat formata va trebui sa adere din nou la UE. Asa cum era de asteptat, comentarile lui Almunia au starnit nemultumirea activistilor catalani, care au format pe 11 septembrie un lant uman in Barcelona, aratand ca sunt hotarati sa definitiveze secesiunea.
Economistii spun ca discutiile legate de o posibila separare a Cataloniei de Spania, o regiune puternic industrializata, cunoscuta ca “fabrica Spaniei”, nu fac altceva decat sa altereze increderea investitorilor straini in stabilitatea tarii, care se chinuie sa iasa din cea mai grava recesiune de la caderea generalului Franco incoace.
Cititi mai multe pe www.incont.ro