“Am discutat cu ANRE, preţul nu poate să crească, din 1 ianuarie 2014, cu mai mult de 1% pentru populaţie şi cu 2% pentru companii”, a afirmat Niţă.
El a adăugat că anul viitor taxa de cogenerare, încasată de producătorii de enegie electrică şi termică, urmează să scadă cu 10% la 1 ianuarie şi cu 30% la 1 iulie.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
“Vrem să amânăm cu un an liberalizarea preţului gazelor pentru consumatorii industriali. Avem un acord de principiu de la FMI şi Comisia Europeană”, a declarat joi Niţă, la un seminar pe teme energetice.
El a adăugat că statul român încă nu are acordul definitiv pentru aplicarea acestei măsuri din partea FMI şi CE.
Programul de liberalizare a preţului gazelor pentru consumatorii industriali a început anul trecut şi urma să se încheie la sfârşitul anului viitor.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
“Nu putem accesa aceste fonduri pentru că nu putem expropria mai multe terenuri, de care avem nevoie pentru a construi linia de export Reşiţa-Pancevo (Serbia), pe o distanţă de 150 kilometri”, a declarat joi directorul general al Transelectrica, Ştefan Gheorghe, într-un seminar pe teme energetice.
Transelectrica are o problemă similară şi la graniţa cu Ungaria. Compania nu figureză în Legea 2015/2011 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică printre persoanele juridice care pot reprezenta expropriatorul.
Gheorghe a adăugat că legea exproprierii pentru instalaţii de utilitate publică este blocată în Parlament.
Potrivit directorului, Transelectrica ar putea începe imediat construcţia liniei de export spre Serbia, dacă legea i-ar permite să exproprieze terenurile respective.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
“La cota de lapte nu a fost posibilă o prelungire, astfel că din 2015 cotele de lapte în toate statele membre vor fi eliminate”, a afirmat Constantin.
Ministrul a spus că industria din România trebuie să se pregătească să facă faţă competiţiei din ce în ce mai grele din 2015.
“Atunci este posibil să avem o infuzie de lapte ieftin din alte state europene. Distanţa astăzi nu mai reprezintă un impediment atât de mare în competiţie, chiar dacă vorbim de lapte din Danemarca sau din alte ţări îndepărtate. Acesta poate ajunge la costuri relativ mici pe toate pieţele din UE”, a adăugat Constantin.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
“La cota de lapte nu a fost posibilă o prelungire, astfel că din 2015 cotele de lapte în toate statele membre vor fi eliminate”, a afirmat Constantin.
Ministrul a spus că industria din România trebuie să se pregătească să facă faţă competiţiei din ce în ce mai grele din 2015.
“Atunci este posibil să avem o infuzie de lapte ieftin din alte state europene. Distanţa astăzi nu mai reprezintă un impediment atât de mare în competiţie, chiar dacă vorbim de lapte din Danemarca sau din alte ţări îndepărtate. Acesta poate ajunge la costuri relativ mici pe toate pieţele din UE”, a adăugat Constantin.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
Fermierii români vor strânge la vară o recoltă de cereale cuprinsă între 18 şi 19 milioane de tone, o producţie cu 50% peste cea de anul trecut, a spus ieri Achim Irimescu, secretar de stat în Ministerul Agriculturii, la seminarul „Cum poate redeveni agricultura vedeta economiei?“, organizat de Ziarul Financiar în parteneriat cu Bancpost, Cec Bank, Cargill, Agricover, Azomureş şi Fondul de Garantare a Creditului Rural. „Se pare că acest an va fi cel puţin bun pentru agricultură. Producţia de cereale va fi probabil de aproximativ 18-19 milioane de tone. Vestea bună este că zilele următoare o să dăm drumul subvenţiilor pentru agricultori, iar plăţile pentru segmentul zootehnic sunt în contul agenţiei de plăţi“, a anunţat Irimescu. O astfel de recoltă va reprezenta un plus important faţă de cantităţile strânse de fermieri anul trecut, dar agricultura nu va reuşi nici de data această să se apropie de potenţialul de producţie de 40 de milioane de tone, despre care vorbesc fermierii.
Se pare că acest an va fi cel puţin bun, dacă nu bun pentru agricultură. Producţia de cereale va fi probabil de aproximativ 18-19 milioane de tone. Vestea bună este că zilele următoare o să dăm drumul subvenţiilor pentru agricultori, iar plăţile pentru segmentul zootehnic sunt în contul agenţiei de plăţi“, a declarat Achim Irimescu, secretar de stat în Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR) la seminarul organizat de Ziarul Financiar în parteneriat cu Bancpost, Cec Bank, Cargill şi Agricover, Azomureş şi Fondul de Garantare a Creditului Rural. O recoltă totală de cereale de 18-19 milioane de tone strânsă în acest an de pe câmp ar însemna o creştere de cel puţin 50% faţă de rezultatele de anul trecut, atunci când productivitatea a fost trasă puternic în jos de secetă şi de temperaturile ridicate din timpul verii. În consecinţă valoarea producţiei agricole, indicator direct dependent de evoluţia recoltei de cereale, a coborât cu 20%, la 14,5 miliarde de euro. O astfel de recoltă ar aduce în economie aproximativ 4,5 miliard de euro prin banii încasaţi de fermieri pentru recoltele lor de cereale, potrivit calculelor ZF, ce au în vedere preţurile din prezent.
Romanii vor scoate din buzunar anul acesta pentru cumparaturi
online in jur de 350 de milioane de euro, suma de peste zece ori
mai mare decat in 2005, cand afacerea comertului pe internet era
estimata la doar aproximativ 30 de milioane de euro. Ritmul de
crestere a fost surprinzator, cu rate chiar si de 100% de la an la
an sau de cel putin cateva zeci de procente in ultimii ani,
indiferent de criza, dar piata a ramas totusi la un nivel destul de
mic prin comparatie cu cel din alte tari din regiune. In Cehia,
spre exemplu, este vorba deja despre o industrie de 1,3 miliarde de
euro, in conditiile unei populatii la jumatate fata de cea din
Romania, pe cand in Polonia cumparaturile pe internet ajung chiar
si la trei miliarde de euro.
“Comertul online local poate evolua rapid in urmatorii cativa
ani, chiar pana la valoarea de un miliard de euro, dar nu in
situatia actuala, ci doar in urma unor investitii si masuri de
crestere a increderii consumatorilor”, spune Marius Ghenea,
presedintele Asociatiei Magazinelor Online din Romania (ARMO) si al
Fit Distribution, companie care detine magazine precum PCFun.ro sau
PCGarage.ro, cu ocazia evenimentului “Comertul online, castigator
in criza” organizat de BUSINESS Magazin in parteneriat cu
Raiffeisen Bank, Visa Europe, Netopia System si ePayment. “Nu vor
mai fi dublari ale pietei, cum se intampla in 2005-2006, dar
estimez cresteri de 40-50% pe an”, a mai spus omul de afaceri.
Inainte de toate, trebuie spus ca prin comert online, cel mai
adesea se intelege comertul cu plata prin card bancar sau, in
general, de tip electronic, in timp ce produsele si serviciile
comandate de pe internet, dar achitate la livrare, intra in
categoria comertului obisnuit. Nu este insa in mod neaparat asa,
perceptie care trebuie schimbata in ochii consumatorilor. Plata
prin card bancar in magazinele online este doar o componenta a
comertului pe internet care a insumat anul trecut tranzactii in
valoare de 130 de milioane de euro. “Anul acesta platile cu cardul
vor ajunge la 160 de milioane de euro, iar din 2012 cred ca depasim
pragul de 200 de milioane de euro”, apreciaza Daniel Nicolescu,
directorul executiv al integratorului de plati online ePayment.
Peste 83% dintre romanii care cumpara de pe internet au in
general retineri din cauza problemelor de securitate la care se
expun in momentul in care introduc datele de pe card, potrivit unui
sondaj realizat de compania de cercetare Gfk Romania pentru
ePayment. “Oamenii intra pe site-uri, se informeaza, dar achizitia
propriu-zisa are loc in mediul offline din lipsa de incredere”,
puncteaza Cristian Herghelegiu, managerul de dezvoltare al
companiei. “Temerile lor sunt insa neintemeiate. Tranzactiile
online sunt cat se poate de sigure”, continua executivul, cu
argumentul ca anul trecut rata tentativelor de frauda a fost de
doar 0,24% din totalul tranzactiilor, adica putin sub 5.000 de
plati in valoare totala de 900.000 de euro, si ca este in scadere
de la an la an.
Perceptia consumatorilor nu este insa chiar atat de usor de
schimbat, mai ales ca in continuare exista multi romani care
folosesc cardul bancar doar o data pe luna, pentru a retrage de la
bancomat salariul proaspat incasat. Dincolo de procesatorii de
plati si emitentii de carduri precum Visa sau MasterCard, este de
asemenea nevoie si de implicarea bancilor pentru promovarea
platilor cu cardul drept o metoda sigura de plata. “Din 12,5
milioane de carduri existente in piata, doar 150.000 sunt activate
in sistemul 3D Secure, care ofera securitate maxima clientilor care
fac plati cu cardul, si doar 1.000 de comercianti accepta asemenea
tranzactii”, a declarat Catalin Cretu, directorul general pentru
Romania al Visa Europe, in cadrul prezentarii sustinute la
evenimentul “Comertul online, castigator in criza”. Site-urile care
vand cupoane de reduceri au avut insa o contributie importanta in
ultima perioada la cresterea numarului de consumatori dispusi sa
plateasca cu cardul, actionand ca un potential catalizator pentru
industrie, dupa spusele lui Antonio Eram, directorul executiv al
Netopia Sistem. “Consumatori care poate nu plateau deloc cu cardul
inainte au facut tranzactii chiar si pentru un leu”, remarca si
Roberto Lazarov, fondatorul FunDeal.ro.
Cele mai importante declaratii:
• Romanii, fie ca sunt oameni de afaceri sau salariati, trebuie sa
inteleaga ca trebuie sa-si plateasca taxele, legea trebuie
respectata. Cand vezi propagata tot timpul ideea “sa ma prinda
statul”, statul nu e facut sa te prinda, este conceput sa faca ceva
pentru cetatenii lui.
• Intrebat despre reducerea CAS: Reducerea CAS nu se poate anul
acesta. Bugetul de stat, acum, nu-si poate permite
dezechilibre
• Intrebat despre suprataxarea bancilor : Daca Guvernul si-ar fi
pus problema taxarii bancilor, o facea cand era in cea mai grea
situatie. Niciodata nu au luat in calcul obtinerea de venituri din
taxarea bancilor. Nu are nimeni in vedere o crestere a taxarii pe
banci