BusinessMagazin

Tag: semestru

  • Avenir Telecom: piaţa de smartphone-uri a înregistrat în primul semestru cea mai mare creştere din ultimii trei ani

    Consumatorii au început să se orienteze către telefoane cu o valoare mai mare, arătând o preferinţă în achiziţie către flaghship-urile producătorilor. În decizia de achiziţie, consumatorii au fost ajutaţi de ofertele operatorilor, dar şi de promoţiile agresive ale retailerilor, atât offline cât şi online.

    Pe lângă schimbarea comportamentului utilizatorilor, evoluţia pieţei de smartphone-uri a fost determinată şi de creşterea consumului la nivel general, dar şi de schimbarea strategiei producătorilor de smartphone-uri care au lansat în piaţă mai multe modele de telefoane din segmentele middle şi high, mutând astfel şi atenţia consumatorilor către aceste categorii de smartphone-uri.

    Astfel, preţul mediu al smartphone-urilor vândute în România a depăşit în primul semestru din acest an valoarea de 200 euro, în creştere cu peste 13% faţă de preţul mediu înregistrat anul trecut.

    Ce smartphone-uri cumpără românii

    În primele şase luni ale anului, românii s-au orientat, în achiziţia de smartphone-uri, către telefoane din gamele medie şi de top disponibile în piaţă. Mai mult, şi-au dorit telefoane cu o durată de viaţă a bateriei din ce în ce mai mare.

    Creşterea timpului de folosire a smartphone-urilor, precum şi a consumului de internet şi date mobile, a influenţat pozitiv vânzările de smartphone-uri, în sensul achiziţiei telefoanelor mai performante, ca necesitate de utilizare în activităţi precum gaming, streaming live, navigare pe internet la viteze 4G, socializare etc. Totodată, dezvoltarea pieţei de smartphone-uri a fost susţinută şi de operatorii telecom. 

  • Primele subscrise de Groupama Asigurări au crescut cu 9,3% în primul semestru al anului

    Atât asigurările de viaţă, cât şi cele non-viaţă au avut un avans important în primele şase luni ale anului. Astfel, linia asigurărilor de viaţă a avut o creştere semnificativă, de 20%,  faţă de aceeaşi perioadă a anului 2017, ajungând la 21 milioane lei, spun reprezentanţii companiei.

    În ceea ce priveşte asigurările non-viaţă, pe linia de Sănătate şi accidente, precum şi Alte asigurări non-viaţă creşterile sunt de două cifre (+15%, respectiv +17%), confirmând astfel potenţialul ridicat. În total, valoarea primelor brute subscrise în zona asigurărilor non-viaţă a ajuns la 483 milioane lei, în creştere cu 9% faţă de aceeaşi perioadă a anului 2017.

    Creşteri semnificative au fost ȋnregistrate şi de segmentele Casco şi Property. Astfel, primele pe segmentul CASCO s-au majorat cu 9%, creşterea fiind susţinută si de înmatriculările de maşini noi. În acelaşi timp, asigurările Property (fără Agro) îşi continuă dinamica pozitivă (+8% comparativ cu anul trecut), atingând valoarea de 82 milioane lei, ca urmare a creşterii semnificative atât pe segmentul companiilor cât şi pe cel al persoanelor fizice.

  • C&W Echinox: Numărul de angajaţi din clădirile de birouri moderne din Bucureşti poate ajunge la 270.000 pȃnă la finalul anului

    „După cum se poate observa din raportul nostru, numărul angajaţilor care lucrează ȋn clădiri de birouri clasa A şi B este ȋn continuă creştere. În condiţiile ȋn care disponibilitatea forţei de muncă este redusă, chiriaşii sunt din ce ȋn ce mai interesaţi să ocupe spaţii de birouri ȋn clădiri care să-i sunsţină ȋn demersul lor de a atrage şi a reţine angajaţi talentaţi. Astfel proprietarii şi firmele care administrează clădiri de birouri, ȋncep să fie şi ei implicaţi ȋn procesul de atragere de noi talente şi retenţie a angajaţilor existenţi, propunând de exemplu pentru zonele comune un design interior modern cu spaţii colaborative, creând astfel o atmosferă animată care să ȋncurajeze interacţiunea ȋntre diferite departamente. Un alt exemplu ar fi diversificarea serviciilor oferite, pe lângă cele tradiţionale (restaurante, spaţii comerciale, etc.) proprietarii iniţiează o serie de activităţi sportive sau de divertisment care să dezvolte şi să fixeze concepul de micro-comunitate”, spune Mădălina Cojocaru, partner, office agency C&W Echinox.

    Pipera Sud (Dimitrie Pompeiu), Barbu Văcărescu – Floreasca şi zona de Vest ocupă ȋn continuare primele trei poziţii din punct de vedere al numărului de angajaţi din clădirile de birouri moderne. Astfel, un număr de aproximativ 52.000 de persoane lucrează ȋn clădirile de birouri din zona Pipera Sud, circa 45.000 ȋn zona Barbu Văcărescu – Floreasca, iar ȋn Vest ȋn jur de 38.500, cele trei zone concentrând 63% dintre angajaţii clădirilor moderne de birouri din Bucureşti.

    Calculul numărului de angajaţi este realizat ȋn funcţie de destinaţia fiecărei zone de birouri şi de rata de ocupare ȋnregistrată pentru fiecare zonă la finalul primului semestru din 2018. Clădirile de birouri cu cea mai mare rată de metri pătraţi per angajat sunt situate ȋn special ȋn zona centrală şi CBD (Central Business District – Piaţa Victoriei – Piaţa Charles de Gaulle), care găzduiesc ȋn special sedii de firme din sectoare precum consultanţă, asigurări şi servicii bancare sau din domeniul farmaceutic.

    Cea mai mică rată de metri pătraţi per angajat rămâne ȋn continuare zona Pipera Sud (Dimitrie Pompeiu), zona de birouri dedicată operaţiunilor de back-office, fiind o destinaţie aleasă ȋn special de companiile care oferă servicii de outsourcing. Departamentul de birouri al companiei Cushman & Wakefield Echinox a ȋnchiriat ȋn prima jumătate a anului 2018 spaţii cu o suprafaţă cumulată de aproximativ 30.000 de metri pătraţi ȋn clădiri de birouri din Bucureşti şi din ţară.

  • Studiu: Piaţa de smartphone-uri a înregistrat în primul semestru 2018 o creştere de 40% faţă de 2017

    De asemenea, rezultatele studiului arată că preţul mediu al smartphone-urilor vândute în România a depăşit în primul semestru din acest an valoarea de 200 euro, în creştere cu peste 13% faţă de preţul mediu înregistrat anul trecut.

    „Consumatorii au început să se orienteze către telefoane cu o valoare mai mare, arătând o preferinţă în achiziţie către flaghship-urile producătorilor. În decizia de achiziţie, consumatorii au fost ajutaţi de ofertele operatorilor, dar şi de promoţiile agresive ale retailerilor, atât offline cât şi online”,arată comunicatul.

    Din datele centralizate reiese că evoluţia pieţei de smartphone-uri a fost determinată şi de creşterea consumului la nivel general, dar şi de schimbarea strategiei producătorilor care au lansat în piaţă mai multe modele de telefoane din segmentele middle şi high, mutând astfel şi atenţia consumatorilor către aceste categorii de smartphone-uri.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro. 

  • Aegon România înregistrează o creştere de 14% în prima jumătate din 2018

    Valoarea plasamentelor în S1 2018 a atins pragul de 296 milioane lei, în creştere cu 15% faţă de prima jumătate din 2017, când se situase la 257 milioane lei. Indemnizaţiile pentru evenimentele asigurate au fost de 1,26 milioane lei, comparativ cu nivelul înregistrat în S1 2017, când s-au plătit daune de  aproape 1 milion lei. Indemnizaţiile pentru poliţele ajunse la finalul perioadei contractuale (beneficiile de maturitate şi anuităţile) s-au situat, în prima jumătate a anului, la aproape 3,1 milioane lei, în scădere faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, când valoarea raportată a fost de 4,05 milioane lei.

    “Suntem mulţumiţi de parcursul pe care l-am avut în primul semestru al anului. Ne-am concentrat pe consolidarea parteneriatelor cu Banca Transilvania şi Alpha Bank pe produsele de asigurare de viaţă din portofoliu. În acelaşi timp suntem bucuroşi că împreună cu partenerii noştri putem oferi acum şi servicii pentru sănătate, mai concret, servicii de a doua opinie medicală. Am adus în exclusivitate în România serviciul Aegon Diagnose.me, care oferă acces la o reţea internaţională de medici, pentru consult online de a doua opinie medicală. Totul se desfăşoară în limba română, la preţuri extrem de accesibile. Serviciile legate de sănătate sunt importante pentru clienţii noştri şi de aceea dorim să continuăm dezvoltarea în această zonă”, a declarat Sînziana Maioreanu, CEO al Aegon România.

    Aegon, concernul olandez de asigurări şi pensii private din care face parte Ae on România, a perfectat recent vânzarea operaţiunilor sale din Republica Cehă şi Slovacia către NN Group. „Această dezinvestiţie ne va permite să ne eficientizăm prezenţa geografică şi să ne concentrăm resursele pe pieţele noastre cheie“, a explicat Alex Wynaendts, CEO Aegon. 

    La nivel internaţional, Aegon a raportat creşteri semnificative pentru primul semestru al anului, atingând un venit net de 491 milioane euro. Marja de solvabilitate (Solvency II) a crescut cu 14% faţă de finalul lui 2017, ajungând la 215%, pe baza majorării fondurilor proprii. Depozitele nete s-au situat la 3,9 miliarde euro, faţă de 3,7 miliarde euro în aceeaşi perioadă din 2017. Valoarea profitului brut este de 1,06 miliarde euro, fiind la rândul său într-un proces de apreciere.
     

  • BCR: Au apărut semne că economia României poate creşte cu mai puţin de 4,1%, în 2018

    „Pentru moment, ne menţinem prognoza pentru tot anul 2018 la 4,1%, dar recunoaştem că sunt şanse să avem o creştere economică mai mică. Avem nevoie de un avans economic mai puternic în T3 2018 faţă de ultimele date publicate, pentru a păstra estimarea pentru întreg anul 2018”, se subliniază în analiza BCR intitulată „Accelerare a creşterii economice în T2 2018 – deschidem şampanie sau ne pregătim de mai rău?”, semnată de Dorina Ilaşco, analist economic în cadrul băncii.

    Estimarea BCR ia în calcul faptul că, în trimestrul al doilea al acestui an, creşterea economică a României a accelerat la 1,4% faţă de trimestrul precedent, după ce în primul trimestru se înregistrase un avans economic modest, de doar 0,1%, după cum arată datele Institutului Naţional de Statistică. „Accelerarea activităţii economice a fost anticipată, atât de noi cât şi de majoritatea economiştilor care au participat la sondaje. Cu toate acestea, într-o comparaţie cu anul anterior, datele conturează, în continuare, o imagine de ansamblu a unei economii în încetinire (la 4,1% în semestrul I 2018, de la 5,9% în semestrul I 2017)”, punctează Ilaşco.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Aeroporturi Bucureşti la 6 luni: profit operaţional în creştere cu 19%, cheltuieli mai mici cu 80%

    Veniturile în primele şase luni ale anului 2018 (fără influenţa veniturilor din asocieri în participaţiune) au totalizat 440 milioane lei, cu 8,3% mai mult decât în primul semestru din 2017 şi cu 26,5% mai mult decât în aceeaşi perioadă din 2016.

    În aceaşi perioadă, Compania de Aeroporturi Bucureşti înregistrează o cifră de afaceri de 425,31 milioane lei, cu 10% mai mare faţă de aceeaşi perioadă a anului 2017 şi cu 29,6% faţă de primul semestru al anului 2016, în timp ce profitul operaţional a atins valoarea de 269,3 milioane lei, în creştere cu 19,1% faţă de primul semestrul din 2017.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • În 2018, numărul de turişti care au vizitat Delta Dunării a fost aproape dublu

    Statisticile Institutului Naţional de Statistică (INS) arată că în primul semestru al acestui an, judeţul Tulcea a fost vizitat de 58.297 turişti, înregistraţi în structurile de cazare, faţă de 33.093 în aceeaşi perioadă a anului 2017. „Având în vedere faptul că această creştere, cu peste 25.000 de turişti, conform datelor oficiale, este raportată la prima perioadă a anului, când gradul de ocupare este mai redus, estimăm că până la finalul anului vom avea cel puţin o dublare a numărului de turişti în Delta Dunării şi Dobrogea de nord. În lunile iulie, august septembrie şi octombrie, gradul de ocupare este aproape maxim, ceea ce înseamnă că vor fi ocupate aproape în permanenţă cele aproximativ 9.200 de locuri de cazare înregistrate în judeţul Tulcea. Dacă vom continua să promovăm împreună destinaţia turistică Delta Dunării şi Dobrogea de nord, vom reuşi, în foarte scurt timp, să garantăm prosperitatea acestei zone, pe care doar astfel o vom putea dezvolta, pentru a le oferi turiştilor ceea ce îşi doresc de la o vacanţă într-un astfel de loc unic în lume. Chiar dacă în Delta Dunării nu se poate face turism de masă, ci doar un turism responsabil, fără a depăşi un anumit număr de spaţii de cazare, respectiv de turişti care se pot afla simultan în Rezervaţia Biosferei, avem cele mai mari şanse de a creşte câştigurile din industria ospitalităţii în întregul judeţ, astfel încât să crească calitatea serviciilor, dar şi numărul afacerilor prospere, al locurilor de muncă, al veniturilor tulcenilor şi, în final, nivelul de trai al locuitorilor acestui judeţ. Doar prin ”unitate prin comunitate” – şi nu dezbinaţi – putem reuşi. Tocmai de aceea am şi constituit Asociaţia de Management al Destinaţiei Turistice Delta Dunării, în care sperăm să-i aducem pe toţi cei care îşi doresc acelaşi lucru pentru judeţul Tulcea”, a declarat Cătălin Ţibuleac, preşedintele AMDTDD.

    Reprezentanţii AMDTDD spune că şi programul guvernamental prin care li s-au acordat vouchere de vacanţă celor peste 1,2 milioane de bugetari din întreaga ţară a fost o iniţiativă bună. În acest context, s-a obsetvat şi o creştere semnificativă a numărului de vizitatori români care au ales ca destinaţie de vacanţă Delta Dunării, în special în luna iunie a acestui an, când s-a înregistrat un număr de 19.542 de turişti români, faţă de numai 10.903, în aceeaşi perioadă a anului trecut.

    Din analiza preliminară a datelor furnizate de INS, reiese că această creştere a fost generată în special de posibilitatea de a se achita contravaloarea cazării cu voucherele de vacanţă. Având în vedere faptul că multe dintre pensiunile mici din Delta Dunării şi Dobrogea de nord nu au reuşit să intre în acest program naţional care deja a generat creşteri substanţiale în turismul românesc, AMDTDD încearcă să identifice soluţiile cele mai eficiente pentru a-i sprijini pe proprietarii de pensiuni, astfel încât aceştia să poată intra în program. Din primele rezultate ale analizei situaţiei, făcute de AMDTDD, reiese că cei mai mulţi proprietari de pensiuni cu număr mic de camere nu au fost informaţi corect şi nu au reuşit să rezolve problemele birocratice, astfel încât au nevoie de sprijin, pentru a-şi creşte cifra de afaceri în viitor.
     

  • Grupul ProCredit a înregistrat o creştere de 8,9% a portofoliului de credite în prima jumătate a anului 2018

    Până la sfârşitul anului financiar 2017, dezvoltarea portofoliului de credite din cadrul grupului ProCredit a fost influenţată de procesul de transformare, cumulat cu orientarea strategică asupra IMM-urilor care au perspective bune de dezvoltare.

    Implementarea conceptului de „direct bank” pentru clienţii – persoane fizice a dus la o creştere cu 11,1% a veniturilor nete din taxe şi comisioane care au ajuns până la o valoare de 24 milioane de euro în primul semestru al anului 2017 valoarea acestui indicator fiind de 21,6 milioane de euro.

    Portofoliul de împrumuturi „verzi”, pe care băncile ProCredit le acordă pentru a susţine proiecte responsabile faţă de mediu înconjurător, a înregistrat, de asemenea, o creştere puternică. La sfârşitul lunii iunie, aceste credite au reprezentat 13,9% din portofoliul total de credite. Mai mult decât atât, împrumuturile „verzi” au reprezentat 17,2% din totalul împrumuturilor pentru investiţii raportate la 30 iunie 2018.

    Rezultatul global consolidat al Grupului ProCredit obţinut din operaţiuni continue pentru prima jumătate a anului 2018 s-a ridicat la 26,7 milioane de euro, nivel superior celui de 20,8 milioane de euro înregistrat în aceeaşi perioadă a anului precedent.

    Pentru întregul an 2018, ProCredit anticipează o creştere a portofoliului brut de credite de 12-15%. În funcţie de evoluţia marjei nete de dobândă şi a creşterii portofoliului de credite, se preconizează că RoE va fi între 7,5% şi 8,5% pentru anul financiar 2018.

  • Libra Internet Bank şi-a dublat profitul net în semestrul I, la peste 46 de milioane de lei

    Rezultatul a fost obţinut „în primul rând prin creşterea semnificativă a portofoliului de credite, în condiţiile unei rate de neperformanţă mult sub media sistemului bancar, dar şi prin optimizarea cheltuielilor operaţionale”, susţin reprezentanţii băncii.

    La 30 iunie 2018, activele nete ale Libra Internet Bank erau în valoare de 4,96 miliarde de lei (în creştere cu 9% faţă de începutul anului), în condiţiile în care soldul surselor a fost de 4,39 miliarde de lei, iar soldul creditelor – 3,06 miliarde de lei.

    Rata de neperformanţă a băncii s-a situat la 1,69%, media pieţei fiind în jur de 6%.

    „Investiţiile noastre permanente şi susţinute în creşterea calităţii serviciilor şi în inovaţie tehnologică au făcut ca în prima jumătate a anului să atragem mulţi clienţi noi şi să ne putem menţine un ritm de creştere ridicat, pe toate liniile de business. Un alt factor important în dezvoltarea băncii îl constituie abordarea de nişă şi specializarea avansată pe segmentele profesii liberale, agricultură şi real-estate”, a declarat Emil Bituleanu, directorul general al Libra Internet Bank.

    Libra Internet Bank are o cotă de piaţă de peste 1% şi o reţea de 50 de sucursale.