BusinessMagazin

Tag: sectorul financiar

  • Suma uriaşă pe care o plătesc instituţiile financiare pentru fiecare incident cibernetic

    O nouă cercetare , realizată de Kaspersky Lab şi B2B International, arată amploarea şi impactul atacurilor, firmele financiare înregistrând pierderi de aproape un milion de dolari (926.000 de dolari), în medie, pentru fiecare incident cibernetic pe care îl au.

    Această cifră face parte din Financial Institutions Security Risks 2016, un studiu în cadrul căruia profesionişti din domeniul financiar au evidenţiat cele mai importante provocări de securitate pentru băncile şi instituţiile financiare din toată lumea şi costurile anumitor atacuri cibernetice. Cel mai costisitor tip de incident pentru organizaţiile financiare este cel care exploatează vulnerabilităţile sistemelor POS, în care o organizaţie pierde, de regulă, 2.086.000 de dolari. Atacurile asupra dispozitivelor mobile sunt pe locul al doilea (1.641.000 de dolari), urmate de atacurile cu ţintă precisă (1.305.000 de dolari).

    Necesitatea de a se conforma reglementărilor este cel mai important factor care determină creşterea investiţiilor în securitatea IT din bănci şi instituţii financiare. Cu toate acestea, studiul arată că 63% dintre organizaţii cred că respectarea reglementărilor specifice industriei financiare nu este suficientă pentru a fi în siguranţă. Un alt motiv important pentru a cheltui mai mult pe securitate este creşterea complexităţii infrastructurii.

    De asemenea, un personal insuficient de bine pregătit, directivele top management-ului şi creşterea afacerii se numără printre cele mai importante motive pentru a mări bugetul. În general, se pare că investiţiile mai mari în securitate par să fie inevitabile pentru majoritatea firmelor financiare, de vreme ce 83% dintre ele se aşteaptă la o creştere a bugetelor de securitate IT.  

    Studiul arată că firmele financiare încearcă să rezolve problemele de securitate prin obţinerea mai multor informaţii despre ameninţări şi prin efectuarea unor audituri de securitate, 73% considerând eficientă această măsură. Organizaţiile din sectorul financiar sunt, însă, mai puţin înclinate să folosească servicii de securitate furnizate de terţi: doar 53% dintre cei intervievaţi o percep drept o abordare eficientă.

  • Suma uriaşă pe care o plătesc instituţiile financiare pentru fiecare incident cibernetic

    O nouă cercetare , realizată de Kaspersky Lab şi B2B International, arată amploarea şi impactul atacurilor, firmele financiare înregistrând pierderi de aproape un milion de dolari (926.000 de dolari), în medie, pentru fiecare incident cibernetic pe care îl au.

    Această cifră face parte din Financial Institutions Security Risks 2016, un studiu în cadrul căruia profesionişti din domeniul financiar au evidenţiat cele mai importante provocări de securitate pentru băncile şi instituţiile financiare din toată lumea şi costurile anumitor atacuri cibernetice. Cel mai costisitor tip de incident pentru organizaţiile financiare este cel care exploatează vulnerabilităţile sistemelor POS, în care o organizaţie pierde, de regulă, 2.086.000 de dolari. Atacurile asupra dispozitivelor mobile sunt pe locul al doilea (1.641.000 de dolari), urmate de atacurile cu ţintă precisă (1.305.000 de dolari).

    Necesitatea de a se conforma reglementărilor este cel mai important factor care determină creşterea investiţiilor în securitatea IT din bănci şi instituţii financiare. Cu toate acestea, studiul arată că 63% dintre organizaţii cred că respectarea reglementărilor specifice industriei financiare nu este suficientă pentru a fi în siguranţă. Un alt motiv important pentru a cheltui mai mult pe securitate este creşterea complexităţii infrastructurii.

    De asemenea, un personal insuficient de bine pregătit, directivele top management-ului şi creşterea afacerii se numără printre cele mai importante motive pentru a mări bugetul. În general, se pare că investiţiile mai mari în securitate par să fie inevitabile pentru majoritatea firmelor financiare, de vreme ce 83% dintre ele se aşteaptă la o creştere a bugetelor de securitate IT.  

    Studiul arată că firmele financiare încearcă să rezolve problemele de securitate prin obţinerea mai multor informaţii despre ameninţări şi prin efectuarea unor audituri de securitate, 73% considerând eficientă această măsură. Organizaţiile din sectorul financiar sunt, însă, mai puţin înclinate să folosească servicii de securitate furnizate de terţi: doar 53% dintre cei intervievaţi o percep drept o abordare eficientă.

  • Suma uriaşă pe care o plătesc instituţiile financiare pentru fiecare incident cibernetic

    O nouă cercetare , realizată de Kaspersky Lab şi B2B International, arată amploarea şi impactul atacurilor, firmele financiare înregistrând pierderi de aproape un milion de dolari (926.000 de dolari), în medie, pentru fiecare incident cibernetic pe care îl au.

    Această cifră face parte din Financial Institutions Security Risks 2016, un studiu în cadrul căruia profesionişti din domeniul financiar au evidenţiat cele mai importante provocări de securitate pentru băncile şi instituţiile financiare din toată lumea şi costurile anumitor atacuri cibernetice. Cel mai costisitor tip de incident pentru organizaţiile financiare este cel care exploatează vulnerabilităţile sistemelor POS, în care o organizaţie pierde, de regulă, 2.086.000 de dolari. Atacurile asupra dispozitivelor mobile sunt pe locul al doilea (1.641.000 de dolari), urmate de atacurile cu ţintă precisă (1.305.000 de dolari).

    Necesitatea de a se conforma reglementărilor este cel mai important factor care determină creşterea investiţiilor în securitatea IT din bănci şi instituţii financiare. Cu toate acestea, studiul arată că 63% dintre organizaţii cred că respectarea reglementărilor specifice industriei financiare nu este suficientă pentru a fi în siguranţă. Un alt motiv important pentru a cheltui mai mult pe securitate este creşterea complexităţii infrastructurii.

    De asemenea, un personal insuficient de bine pregătit, directivele top management-ului şi creşterea afacerii se numără printre cele mai importante motive pentru a mări bugetul. În general, se pare că investiţiile mai mari în securitate par să fie inevitabile pentru majoritatea firmelor financiare, de vreme ce 83% dintre ele se aşteaptă la o creştere a bugetelor de securitate IT.  

    Studiul arată că firmele financiare încearcă să rezolve problemele de securitate prin obţinerea mai multor informaţii despre ameninţări şi prin efectuarea unor audituri de securitate, 73% considerând eficientă această măsură. Organizaţiile din sectorul financiar sunt, însă, mai puţin înclinate să folosească servicii de securitate furnizate de terţi: doar 53% dintre cei intervievaţi o percep drept o abordare eficientă.

  • Marea Britanie poate pierde zeci de mii de locuri de muncă în sectorul financiar din cauza Brexit

    Zeci de mii de locuri de muncă în domeniul serviciilor financiare din Marea Britanie ar putea fi pierdute în cazul în care Londra nu va mai avea, după Brexit, acces la piaţa unică a Uniunii Europene, avertizează oficiali din cadrul asociaţiilor de profil citaţi de site-ul agenţiei Reuters.

    Londra este de mulţi ani cel mai mare centru de tranzacţionare pentru contractele financiare în moneda euro, iar, în contextul ieşirii Marii Britanii din UE, se discută despre mutarea activităţilor în ţări din zona euro.

    Xavier Rolet, directorul executiv al companiei London Stock Exchange Group (LSE.L), care deţine cel mai mare centru din lume pentru compensarea contractelor în euro, atrage atenţia că, în lipsa clarificărilor privind situaţia post-Brexit, clienţii firmelor de tranzacţii financiare vor părăsi Londra.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Microsoft: În acest an 50% din veniturile noastre vor fi generate de platforma de cloud. Companiile din energie & utilităţi, farma, retail şi sectorul financiar au în derulare cele mai multe proiecte de implementare a unor soluţii de cloud

    Explozie şi pe segmentul micilor dezvoltatori de aplicaţii.

    Veniturile generate de platforma de servicii cloud vor creşte şi în acest an fiscal cu peste 100% şi vor ajunge să genereze o jumătate din afacerile subsidiarei locale a gigantului american Microsoft, în condiţiile în care com­paniile au înce­put să migreze ma­siv spre acest tip de soluţii.

    “Anul trecut 30% din veniturile noastre au venit din cloud. În acest an fiscal estimăm că 45-50% din venituri vor fi ge­nerate de platforma de cloud. Este o evo­luţie care spune multe. Există un ritm de creştere al veniturilor Microsoft de la an la an. Să creşti ponderea serviciilor de cloud cu o asemenea anvergură de la an la an înseamnă că într-adevăr clienţii merg în direcţia respectivă”, a declarat într-un interviu pentru ZF Daniel Rusen, Cloud & Enterprise Lead la Microsoft România. Anul trecut compania a raportat la Finanţe afaceri de 238 mil. lei (54 mil. euro), în creştere cu 22% faţă de anul anterior.

    Platformele de cloud le permit com­paniilor sau cli­en­ţilor rezi­den­ţiali să acceseze prin internet servicii furnizate din mari centre de date, plătind doar pentru ceea ce folosesc. Spre exemplu companiile pot stoca date în cloud şi instala aplicaţii pe aceeaşi platformă plătind un abonament în funcţie de spaţiul de stocare şi puterea de procesare utilizată, evitând astfel investiţiile în propriile servere.

    “Nu mai suntem în situaţia în care clienţii se întreabă dacă merg sau nu către cloud. Acum pentru companiile mari decizia este clară, întrebarea este doar când se va face pasul spre cloud. În cazul start-up-urilor, decizia este luată aproape din start. Foarte multe start-up-uri din România aleg de la început să îşi dezvolte tehnologia într-o platfomă de cloud iar companiile care au deja o acoperire naţională, o infrastructură deja cumpărată se gândesc cum să facă să adauge şi o platformă de cloud. Pentru orice IT manager, CIO, director de IT există un punct în agendă – «Când voi face pasul către cloud, şi pentru ce activitate»?“, a adăugat reprezentantul Microsoft. Această evoluţie are loc în contextul în care veniturile com­paniei din platforma de cloud au continuat să crească de la an la an cu peste 100%, chiar dacă numărul de clienţi a crescut puternic.

    “Ritmul de creştere al utilizării serviciilor de cloud a avut o creştere exponenţială. Câteodată este greu sa estimezi o creştere de la an la an, de peste 100%, aşa cum a avut Microsoft pentru serviciile sale de cloud odată ce ajungi la o bază mare de clienţi. Pentru că spui în felul următor: în primul an creşti cu 150% – dau un exemplu, în al doilea cu 120% pentru că baza este din ce în ce mai mari iar ritmul acesta de creştere dacă îl ţii la acelaşi nivel este foarte greu sustenabil odată ce creşti foarte mult baza. Spre surprinderea noastră plăcută ritmul acesta de creştere s-a menţinut, la peste 100%, pentru serviciile de cloud. Chiar dacă avem o bază substanţială de clienţi şi o bază substanţială de utilizatori lunari ai serviciilor respective ritmul de creştere este la fel, foarte susţinut în continuare. Companiile au din ce în ce mai multă apetenţă faţă de tehnologie şi văd că tehnologia le uşurează foarte mult procesele zilnice de business şi automat caută noi modalităţi de a deveni mai eficienţi, în a deveni mai agili”.

    Companiile din energie & utilităţi, farma, retail şi sectorul financiar au în derulare cele mai multe proiecte de implementare a unor soluţii de cloud, adaugă Daniel Rusen.

    “Sunt câteva verticale unde într-adevăr am reuşit să schimbăm procesele tehnologice ale companiilor şi să eficientizăm foarte mult procesele lor de business: este vorba de servicii financiare, oil&gas sau farma. Retailul este iarăşi un segment cu o mare creştere pentru că în general retailul tinde să se schimbe într-un mod foarte dinamic. Toate companiile care au un lanţ de retail încearcă să vină cu ce ceva nou, inovator către clienţi şi automat aici platforma de cloud le ajută foarte mult să vină cu facilităţi şi inovaţii către clienţi. În retail trebuie să uimeşti clientul, pentru că de când intră pe uşă el caută o experienţă nouă, pentru că altfel cumpără din online, unde poate este preţul mai mic. Clientul vrea să fie uimit. Asta poţi să o faci dacă foloseşti ceva invovativ, nou pe care doar platforma de cloud poate să îl ofere.“

    Dincolo de companiile mari, Microsoft a observat şi o creştere exponenţială a utilizării în cadrul dezvoltatorilor mici de aplicaţii sau a freelancerilor din domeniul hi-tech. “Nu doar companiile mari au apetenţă pentru cloud. Este o greşeală frecventă, generată de faptul că implementările de la companiile mari sunt deregulă spectaculoase.cUn contract la o companie mare este un proiect cu care te lauzi. Totuşi unul dintre marile avantaje ale soluţiei de cloud este că democratizează accesul la tehnologie. Până acum câţiva ani doar marile companii şi universităţile îşi permiteau să facă o analiză de date pe clienţii lor, să înţeleagă comportamentul clienţilor. Pentru a realiza acest lucru era nevoie în trecut de investiţii semnifiactive în servere, de exemplu, suma de pornire era de 200.000-300.000 de euro şi putea ajunge la milioane de euro. Acum poţi să cumperi aceeaşi putere doar pentru perioada de folosire. Un institut de cercetare dacă vrea să analizeze nişte date de proiectare, sau un arhitect de design care vrea să facă o evaluare a unei clădiri la cutremure poate apela la cloud. Dacă voia să facă o evaluare pentru o clădire de birouri îi trebuiau cateva servere care să funcţioneze câteva zile ca să realizeze care ar fi impactul unui cutremur din mai multe puncte de vedere. Acum poate să facă acelaşi lucru într-un timp şi mai scurt şi cu o investiţie mult mai mică. Se poate face acum acelaşi lucru într-o oră folosind mai multă putere de calcul şi în loc să investească 300.000 de euro în infrastructură poate să plătească 2.000 de euro pentru puterea de calcul necesară acelei evaluări. Gradul de investiţie este mult, mult mai mic. Avem foarte mulţi clienţi mici care folosesc puterea cloudului pentru proiecte punctuale, atunci când au nevoie plătind sume relativ mici de bani pentru acea utilizare. Vedem o creştere foarte mare a dezvoltatorilor mici de software, de aplicaţii pentru Appl, iOS, Google Android, Microsoft care pentru a-şi eficientiza procesele apelează la API-urile disponibile în platforma de cloud Azure. Este o creştere fantastică: de la lună la lună sunt sute de noi astfel de mici dezvoltatori de software, mici specialişti în IT, de freelanceri în tehnologie care folosesc platforma de cloud punctual pentru anumite proiecte pe care le derulează.”

    Soluţiile bazate pe platforma de cloud vor reprezinta şi una dintre temele centrale ale evenimentului Microsoft Summit 2016, care acoperă tematica transformării digitale din perspectiva mai multor industrii.

    Unul dintre speakerii invitaţi la eveniment este Mehis Sivhart, şeful Centrului pentru Registre şi Sisteme de Informaţie din Estonia (RIK). Din această poziţie el a condus implementarea unora dintre cele mai avansate servicii de e-guvernare din lume, servicii a căror integrare a făcut ca acum Estonia să fie considerată prima „ţară digitală” din lume.  Responsabil de implementarea unora din cele mari şi mai tehnic-avangardiste proiecte digitale publice, Mehis Sivhart priveşte transformare digitală prin prisma posibilităţilor pe care le deschide pentru politicile de administraţie, legislative şi de justiţie precum şi a responsabilităţii faţă de cetăţeni. Microsoft Summit 2016 va avea loc în data de 8 noiembrie la Teatrul Naţional din Bucureşti.

    Ziarul Financiar este partenerul media al Microsoft Summit 2016. 

  • Circa 80% dintre angajatorii din sectorul financiar plănuiesc schimbări ale programelor de remunerare

    78% dintre companii plănuiesc schimbări ale programelor de remunerare ca urmare a condiţiilor dificile din piaţă, potrivit raportului privind remuneraţia executivilor din sectorul financiar realizat de Mercer, companie de consultanţă în resurse umane, parte din grupul Marsh & McLennan Companies.  

    Raportul din acest an analizează tendinţele din sectorul financiar referitoare la bonusurile oferite (fie anual, amânat sau pe termen lung), remunerarea compusă şi la indemnizaţiile acordate în funcţie de poziţia în companie. Sondajul a analizat practicile de remunerare din 55 de companii din sectorul serviciilor financiare la nivel mondial – bănci, asigurări şi alte companii care oferă servicii financiare, precum fondurile de investiţii.

    Cele mai comune modificări avute în vedere sunt consolidarea practicilor ce ţin de ajustarea bonusurilor de tip bonus malus şi clawback în funcţie de performanţă (47%), consolidarea legăturii dintre performanţă şi recompensare (44%) şi creşterea gradului de utilizare a criteriilor non-financiare în analiza performanţei (31%).

    Prin practica de bonus malus valoarea bonusului, odată comunicată angajatului, poate fi modificată în funcţie de evenimentele ulterioare comunicării, până în momentul acordării acestuia. Practica de tip clawback permite retragerea integrală sau parţială a bonusului care a fost deja acordat angajatului, de exemplu, pentru cazuri de neglijenţă gravă sau neconformitate.

    Potrivit lui Vicki Elliott, Partener Senior al Mercer, “Echipele de resurse umane şi comitetele responsabile de remunerare din sectorul serviciilor financiare trebuie să găsească modalităţi de a structura remuneraţia astfel încât să motiveze şi să reţină angajaţii performanţi, ţinând cont în acelaşi timp de cerinţele de reglementare şi de presiunile publice. Începând cu 2008, am observat o schimbare constantă în abordarea acestor practici salariale, companiile corelând tot mai mult bonusurile cu performanţa pe termen lung.”

    Aproape toate organizaţiile bancare amână o parte din remuneraţia variabilă pe care o acordă, în timp ce, în sectorul asigurărilor, jumătate dintre companii procedează astfel. Se observă o diferenţă între companiile europene versus cele nord-americane, în mare parte datorită reglementărilor mai stricte din UE. Doar 42% dintre companiile din America de Nord au astfel de programe comparativ cu Europa unde procentul ajunge la 86%.

    32% dintre companiile din Europa plănuiesc să crească utilizarea practicilor de tip bonus malus în 2015 versus 14% dintre companiile din America de Nord. Totuşi, 36% dintre companiile din America de Nord vor creşte utilizarea practicilor de tip clawback comparativ cu 32% dintre companiile europene.

    Aproape 75% dintre organizaţii au în acest moment un program de acordare a stimulentelor pe termen lung. Aceste stimulente sunt mai des întâlnite în sectorul asigurărilor (89%) decât în sectorul bancar (62%). Vicki Elliot spune: “Companiile înţeleg că este esenţial să conceapă un plan de utilizare a stimulentelor pe termen lung pentru a corela performanţa cu atingerea obiectivelor pe termen lung şi să nu se bazeze doar pe utilizarea remuneraţiei variabile amânate. De exemplu, dacă ar fi activ doar un plan de remuneraţie amânată şi nu ar exista şi un plan de bonusare anual sau nu s-ar practica o ajustare a bonusului în funcţie de rezultate, legătura cu performanţa pe termen lung ar fi mai slabă.”

    Cele mai multe organizaţii corelează performanţa non-financiară cu oferirea bonusurilor. Criteriile de conformitate şi de management al riscului sunt cele mai folosite în analiza non-financiară (64%). Majoritatea băncilor corelează aceste criterii cu programele de recompensare (85%). Indicii ce ţin de relaţia cu clienţii predomină în bănci (67%), însă sunt prezenţi şi în cadrul companiilor de asigurare (36%). Printre indicii luaţi în considerare în analiza performanţei non-financiare se numără şi contribuţia la îndeplinirea obiectivelor strategice şi la extinderea businessului, responsabilitatea socială sau managementul oamenilor.

    Potrivit lui Dirk Vink, consultant pe probleme de salarizare şi responsabil de acest raport “Trendul care se vede clar de când UE a introdus limitarea bonusurilor bancherilor este creşterea salariului de bază. Totuşi, scăderea stimulentelor variabile slăbeşte legătura dintre performanţă şi remunerare. Astfel, mereu va exista o sumă mai mică pentru plata bonusurilor care pot fi amânate şi deci aliniate cu orizontul de timp al riscurilor.” În România, compania Mercer este reprezentată de Marsh prin brandul Mercer Marsh Benefits.

     

     

  • Cum vede şeful CFA Institute peisajul financiar postcriză 
şi ce sfaturi are pentru bancheri

    „Cred că va trece o generaţie până ca lucrurile să se schimbe. Sper să mă înşel, dar cred că situaţia este similară cu criza financiară din 1929, când a fost nevoie de 30-40 de ani. Iar noi suntem la doar şase ani de la debutul crizei financiare“, a declarat într-un interviu Paul Smith, care participat la o reuniune regională a organizaţiilor profesionale CFA din Europa, Orientul Mijlociu şi Africa găzduită la Bucureşti de CFA România.

    Aceasta înseamnă că vor fi mai puţine investiţii în active cu grad ridicat de risc cum ar fi acţiunile sau în infrastructură, iar oamenii vor deţine prea mult cash sau vor investi prea mult în proprietăţi sau în aur, deci în active despre care ei cred că au o valoare de tezaurizare, ba chiar în unele ţări vor ţine banii „la saltea“, pentru că nu au încredere în intermediarii din sectorul financiar.

    Acest comportament poate avea consecinţe negative pentru economia mondială pentru că aceasta nu va creşte atât de repede cum ar fi posibil, a explicat şeful CFA Institute. „Având în vedere modul cum industria financiară s-a dezvoltat în ultimii 20 de ani, cred foarte mult că trebuie să încercăm să încurajăm instituţiile de reglementare, investitorii şi angajatorii să recunoască faptul că standardele etice sunt absolut cruciale pentru a construi încrederea şi pentru a construi un sistem financiar care să funcţioneze“.

    Problema în finanţe este că sunt prea mulţi bani şi există, de asemenea, mulţi oameni foarte inteligenţi: în consecinţă, avem un cocktail foarte periculos de bani şi de inteligenţă şi, uneori, acesta poate să o ia pe o cale groaznic de greşită dacă nu are la bază înţelegerea scopului pentru care existăm, de a servi nevoile societăţii, apreciază şeful CFA Institute. „Aceasta a fost provocarea: sectorul financiar a fost separat de obiectivul său şi ceea ce facem la CFA este să încercăm să reconec-tăm sectorul financiar cu scopul său. La fel ca în toate profesiile, dacă vă gândiţi la medici, avocaţi, contabili, scopul nostru este să servim nevoile societăţii şi dacă uităm acest lucru, tot felul de lucruri rele se pot întâmpla“.

    Bancherii au fost acuzaţi că şi-au asumat riscuri mari, uneori prea mari, în căutarea profiturilor. Practicile salariale excesive au fost considerate ca fiind unul dintre factorii declanşatori ai crizei financiare mondiale. Bonusurile excesive ale bancherilor au generat o serie de critici atât în Statele Unite, cât şi în Europa, în special în cazul băncilor care au primit ajutor de la stat pentru a se salva. După apariţia celei mai grave crize financiare şi economice de după Marea Depresiune din anii ’30, la nivel mondial se încearcă construirea unui nou sistem de reglementare şi de supraveghere a sectorului financiar.

    Cât de important a devenit riscul reputaţional pentru sectorul bancar după criza financiară recentă? Este crucial, pentru că reputaţia este totul, apreciază Paul Smith. „Cred că dacă lucraţi cu banii altor oameni, reputaţia este cel mai important lucru pe care îl aveţi. Şi ne-am dori ca investitorii, fie că sunt investitori privaţi sau publici, să acorde mai multă atenţie unor astfel de probleme. Cea mai mare temere a mea este că dacă industria financiară nu poate dovedi oamenilor că se com-portă într-un mod pe care societatea îl respectă, atunci rezultatul este o intensificare a reglementării deoarece societatea va trebui să se protejeze, iar acesta nu este un rezultat bun pentru nimeni“.
    Ce recomandă şeful CFA Institute bancherilor? Să se întoarcă la bankingul de bază şi să se reconecteze cu clienţii.“Care este scopul tău ca bancă? Băncile sunt în business pentru a pune economia reală în mişcare, iar sfatul meu pentru bancheri ar fi: daţi-vă seama care sunt clienţii voştrii şi serviţi-i mai bine“.

  • Club BM: Oamenii de marketing primesc o mână de ajutor de la tehnologie pentru a cheltui eficient bugetele

    Oana Sav, Institutul de Marketing: Marea provocare cu care ne confruntăm este transformarea organizaţiilor pentru a putea folosi în mod eficient noile canale tehnologice.

    Christian Terfloth, New Frontier Group: Fără avansul tehnologic, bibliotecile din oraşele mari, chiar şi cele naţionale, nu ar fi putut stoca, fizic, mai mult de 250.000 de cărţi sau alte titluri. Aşadar, vorbim de un număr de zece ori mai mare de cărţi oferite de site-uri precum Amazon. Astăzi avem mai mult divertisment pe internet decât am putea consuma în timpul nostru liber sau în concediu, iar divertismentul vine sub mai multe forme, precum muzica, precum videoclipurile prin platforme precum YouTube, prin filme pe Netflix sau Amazon. Un alt aspect extrem de important, dar potrivit mai mult tinerilor, este gaming-ul. Există o întreagă lume a gaming-ului, o lume foarte intensă. Revenind la muzică, Spotify are astăzi peste 20 de milioane de melodii listate. Toate acestea sunt acum disponibile celor mai tineri chiar prin aplicaţia de pe telefon. Când eram mai tânăr am lucrat ca DJ şi pot să vă spun că era aproape imposibil, din punct de vedere financiar, să cumperi 20 de milioane de melodii. Presupunând totuşi că rezolvai aspectul financiar, încercarea de a stoca 20 de milioane de cântece pe discuri din vinil ar fi ceva extrem, extrem de dificil. Acum, ele sunt disponibile imediat.

    Poate cel mai important subiect este comunicarea prin social networking. Dacă ne gândim cum arătau lucrurile în urmă cu 15-20 de ani, pare incredibil că astăzi avem acces imediat, global, la prieteni sau familie, şi de cele mai multe ori gratuit. Dacă privim înapoi, este o realizare tehnologică imensă. Mai avem apoi revoluţia social media, mai ales prin intermediul Facebook. Numărul mediu de prieteni, pe Facebook, este de 338. Sigur, putem discuta despre câte dintre aceste prietenii au de fapt o fundaţie reală, dar adevărul este că acest număr depăşeşte cu mult numărul intrărilor pe care le găseam, mai demult, într-o agendă telefonică. Există însă şi numeroase provocări, aşa că nu voi sta aici doar ca să prezint tehnologia pur şi simplu drept ceva uluitor.

    Una dintre industriile care s-au digitalizat aproape integral este industria muzicală. Rezultatul este că veniturile generate de acest segment la nivel global au scăzut cu 25% în ultimii opt ani. Este o scădere semnificativă, iar întrebarea este următoarea: ce a dus la această scădere? Consumăm mai multă muzică astfel decât consumam în urmă cu opt ani, dar astăzi internetul ne permite să comparăm, ne dă putere şi ne oferă mult mai multă transparenţă. Rezultatul este că astăzi putem asculta muzică la un preţ mult mai mic şi sub numeroase forme. În urmă cu câţiva ani, dacă voiai să asculţi o anumită melodie trebuia să cumperi tot albumul pe care respectiva melodie se afla, chiar dacă celelalte înregistrări nu te interesau câtuşi de puţin. Astăzi, consumatorul deţine puterea, iar acest lucru reprezintă un pericol pentru industrie. Da, revoluţia digitală aduce avantaje majore unora, dar aduce şi numeroase provocări jucătorilor importanţi din industria respectivă, dacă aceştia nu sunt pregătiţi să se adapteze situaţiei.

    Dacă ne referim la un nivel macro, atunci descoperim că există o bună posibilitate de a face bani din transformarea digitală. În primul rând, există posibilitatea de a câştiga cotă de piaţă. Se pot creşte încasările cu 5-15% prin transformarea digitală, scăzând în aceeaşi măsură costurile, în medie, cu 10%. În anumite cazuri, precum serviciile, această reducere a costurilor poate ajunge şi la 20%. Toate aceste lucruri explică de ce o instituţie precum Royal Bank of Scotland (RBS) investeşte aproape un miliard de euro pentru transformarea digitală. Există mai multe exemple din industria bancară. O instituţie superioară din punct de vedere digital se poate aştepta la o creştere de 0,2-0,3% a cotei de piaţă anual. Nu pare mult, dar trebuie avut în vedere faptul că, în acest sector, piaţa este extrem de stabilă. Băncile care fac pasul către digital se pot aştepta, de asemenea, la o bază de clienţi de o calitate superioară. Clienţii vor fi mai tineri şi mai deschişi către servicii. Un alt aspect important se referă la costurile pentru agenţiile teritoriale; în medie, acestea vor fi reduse cu 15-20%. Desigur, nu trebuie ignorat faptul că transformarea digitală implică şi costuri. Un astfel de demers reprezintă un proiect semnificativ care presupune generarea unor costuri pentru tehnologie şi pentru realizarea unei interfeţe superioare pentru client. Transformarea digitală nu este doar un proiect IT.

  • Piaţa de M&A a câştigat un pic peste 10% în 2014. Tranzacţiile se apropie de 400 de milioane de euro

    Astfel, tranzacţiile efectuate s-au apropiat de 400 de milioane de euro, sumă care include doar operaţiunile a căror valoare a fost făcută publică de către părţile implicate, dar care nu ia în calcul listările la bursă, tranzacţiile imobiliare, deal-urile a căror valoare nu a fost făcută publică sau cele care sunt sub 5 milioane de euro. Dacă ar fi luate în calcul şi acestea, valoarea pieţei de fuziuni şi achiziţii ar fi mult mai mare. Datele companiei Mergermarket arată că cea mai mare tranzacţie de anul acesta este vânzarea de către Bank of Cyprus a Societăţii Companiilor Hoteliere Grand, într-un deal complex, care a cuprins 35% din acţiunile firmei, o facilitate de credit şi un împrumut subordonat.

    Pe locul doi se află preluarea de către traderul de cereale Nidera, deţinut de chinezii de la Cofco, a 51% din operatorul portuar United Shipping Agency, deţinut de antreprenorii români Cătălin Trandafir şi Mihai Felescu. Miza acestui deal a fost faptul că le asigură chinezilor ieşirea pe piaţa de export de la Marea Neagră printr-un terminal de 228.000 de tone, unul dintre cele mai mari din portul Constanţa.

    Iar pe locul trei se află un deal din sectorul financiar, preluarea de către OTP Bank a 100% din acţiunile Millennium Bank România.

    În total, Mergermarket, companie de media specializată pe sectorul financiar, a numărat 25 de deal-uri în primele 11 luni din 2014, dar în continuare sunt aşteptate noi tranzacţii pe final de an. Nu sunt incluse deal-urile din imobiliare, cele mai mari fiind cele realizate de sud-africanii de la NEPI, care au preluat Promenada Mall pentru 148 de milioane de euro, şi de dezvoltatorul imobiliar P3, controlat de fondul american de investiţii TPG şi compania canadiană Ivanhoe Cambridge, care a preluat, pentru aproximativ 120 de milioane de euro, Europolis Logistic Park. Alt deal care nu a fost prins în statisticile Mergermarket este cu 10% din acţiunile Băncii Transilvania (vândute de Bank of Cyprus) pentru 366 milioane lei

    (82,5 milioane euro). Unul dintre principalii cumpărători a fost SIF Moldova, care a devenit al doilea mare acţionar după BERD. În aceeaşi situaţie se află tranzacţiile cu pachete de acţiuni ale unor companii precum bauMax, Congaz, Urgent Curier, Eni România, Emon Electric, Blue Coffee Service, Romprest, World Class, Praktiker, Lemarco.

    2014 a adus şi o mai mare activitate a fondurilor de investiţii. Spre exemplu, Axxess Capital a preluat Nextebank şi furnizorul de soluţii IT Star Storage. Achiziţii a realizat şi Oresa Ventures, care a consolidat poziţia companiilor din portofoliu, dar a parafat şi o nouă achiziţie.

    Iar ultimele zile din 2014 ar putea să mai aducă tranzacţii precum exitul Enel, după ce italienii au scos la vânzare, în această vară, activele de distribuţie şi furnizare a energiei din România, în încercarea de a-şi reduce datoriile; este posibil ca şi omul de afaceri Ion Ţiriac să vândă şi participaţia de 45% pe care o mai deţine la UniCredit Ţiriac Bank către grupul italian UniCredit, după cum anunţa presa italiană în vară.

  • Club BM: Băncile caută profitul de altădată. Softiştii vor să îi ajute

    ANDRA PANTEA, FORWARD SOFTWARE: Compania are misiunea de a oferi parteneriate în efortul de a creşte atât livrarea serviciilor de IT, cât şi de consultanţă, create cu ideea de a dezvolta cât mai multe parteneriate reciproc avantajoase. În general, implementarea unui sistem IT vizează optimizarea proceselor de business.

    Nu întotdeauna rezultatele sunt pe măsura aşteptărilor şi atunci când măsurăm rezultatele vrem să vedem că implementarea unor soluţii IT a adus valoarea scontată şi am reuşit să obţinem mai mult cu mai puţin. Toţi vrem să cheltuim mai puţin şi să avem mai multe rezultate. Mai puţin înseamnă să reducem total cost of ownership, care nu înseamnă doar preţul de achiziţie, dar şi costurile de utilizare, mentenanţă şi evoluţie ale unui sistem IT. Utilizarea se referă la resursele consumate pentru realizarea respectivelor procese de business.

    Mentenanţa nu include doar cheltuielile cu contractul respectiv, ci şi resursele folosite pentru a oferi un nivel de servicii peste cel stabilit iniţial. Evoluţia înseamnă actualizarea conform normelor legale, de audit, şi ale regulatorilor din plan naţional. Un indicator pe care dorim să îl reducem este timpul de răspuns, un diferenţiator extrem de important, care permite creşterea cotei de piaţă. Băncile trebuie să acorde credite, să aprobe sau să facă rapoarte de scoring în timp foarte scurt, de aceea viteza este un aspect demn de luat în seamă.

    Creşterea eficienţei poate fi realizată prin optimizarea proceselor şi printr-o automatizare adecvată. Clienţii doresc un grad de disponibilitate şi flexibilitate crescut pentru sistemele pe care le implementează, dar şi control. Soluţiile integrate care oferă acces la contabilitate, operaţional şi back-office, permit o siguranţă sporită şi o bună guvernanţă a aplicaţiei. Rezultatele bune se obţin proiectând mai multe procese eficiente pe care softul le urmează, nu le precede. Fundamental este să găsim un echilibru între costurile de control şi cele ale lipsei de control.

    Este bine ca businessul să se pună la masă cu IT-ul şi să definească împreună procesele de business înainte de implementare. Apoi, implementând software-ul care asigură nivelul optim de automatizare se pot obţine rezultate îmbunătăţite. Un alt lucru esenţial ar fi să măsurăm întotdeauna înainte ceea ce am proiectat, respectiv să definim procesul de business, să măsurăm impactul acţiunilor proectate, să monitorizăm şi să analizăm rezultatele. Planificaţi înainte de a face ceva.

    Una dintre cheile reducerii costurilor este optimizarea şi automatizarea. Trebuie să gândeşti o structură IT care să permită această automatizare, ai nevoie să alegi furnizorul optim pentru serviciul respectiv şi să defineşti nivelul optim de suport. Matricea decizională referitoare la selecţia providerului şi a soluţiei potrivite ar trebui să cuprindă următorii parametri: la nivel operaţional o persoană să-şi poată îndeplini sarcinile în cadrul unei singure aplicaţii şi să nu îşi piardă timpul trecând de la o aplicaţie la alta; interfaţa grafică trebuie să fie cât mai prietenoasă cu utilizatorul şi să nu implice costuri suplimentare de instruire; calitatea serviciilor de mentenanţă şi timpul de răspuns şi realizare pentru fiecare obiectiv sunt criterii de performanţă pentru clienţi. Suntem conştienţi că este în avantajul clientului să nu depindă de un singur furnizor, deşi suntem producător de software şi consultanţă şi ne-am dori să avem monopol.

    Clienţii trebuie să ţină cont în momentul selecţiei şi de puterea de negociere a furnizorului şi vă încurajez să o limitaţi prin analiza mai multor oferte, dar şi să ţineţi cont de planul de contingenţă. Sistemele implementate de Forward Software acoperă tot businessul necesar unei companii de leasing financiar şi de credit de consum, dar vin pe deasupra cu un business process management în care se pot măsura foarte uşor activităţile departamentelor multiple.

    MARIO BRUNO, WEBRATIO: Clientul este cel care deţine controlul, cunoştinţele specifice industriei şi bugetul şi de-a lungul dezvoltării procesului pot exista nealinieri persistente între nevoile businessului şi dezvoltarea aplicaţiilor.

    Problema principală este distanţa dintre perspectiva de business şi cea de IT. Trebuie să răspundem imediat nevoilor unui business şi să evoluăm continuu, dar pe de altă parte ţinem cont de reducerea costurilor şi de dezvoltare de software cu un grad înalt de scalabilitate. Platformele moderne rezolvă aceste dificultăţi şi permit programarea vizuală a aplicaţiilor mobile şi web pentru a nu mai scrie cod şi a asigura mai degrabă un focus pe inovaţie şi creativitate de-a lungul procesului de dezvoltare.