Pentru 6 secţii de votare, de la Bruxelles, Stuttgart, Dublin, Verona şi Londra, datele sunt cele similare cu cele transmise la ora 19, “probabil din cauza evenimentelor de acolo”, a spus Marian Muhuleţ, preşedintele BEC, referindu-se la aglomeraţia de la vot înregistrată la ora încheierii votului. El a adăugat că a instituţia a avut peste 100 de solicitări pentru prelungirea programului de votare peste ora 21, însă legea nu a permis aceasta.
Mai mulţi români care aşteptau să voteze în faţa secţiei din Torino, în jurul orei locale 20.45, au avut nevoie de îngrijiri medicale, după ce, potrivit relatărilor unor persoane aflate acolo, jandarmii ar fi intervenit cu gaze lacrimogene, a transmis MEDIAFAX. Forţele de ordine au intervenit cu gaze lacrimogene, duminică seară, în faţa secţiilor de votare de la Paris, unde sute de oameni protestau pentru că nu au putut să voteze la ora când secţiile de votare s-au închis.
Ultimul comunicat al MAE a informat că, potrivit datelor primite de la Ambasada României la Viena, până la ora 21.00, ora locală, la secţiile organizate pe teritoriul Austria toţi cetăţenii românii au reuşit să îşi exprime opţiunea electorală. La cele 3 secţii de vot din Austria (2 din Viena şi 1 la Graz) au votat un număr de peste 8000 cetăţeni. Începând cu ora 20.00, ora locală, în faţa secţiilor de vot din Viena nu se mai aflau alegători.
Până la ora 19 se prezentaseră la vot 284.970 de alegători, centralizaţi pe baza datelor primite de la 294 secţii de votare din totalul de 294 organizate în străinătate.
Până la ora 13 se prezentaseră la vot 114.607 alegători, centralizaţi pe baza datelor primite de la 263 de secţii de votare din totalul de 294. Pentru comparaţie, la primul tur al alegerilor, în toate secţiile au votat în total 161.262 alegători.
Angajaţii Ministerului Afacerilor Interne au efectuat verificări cu privire la fiecare sesizare în parte, stabilind, până la această oră, că 166 dintre acestea, reprezentând 44,27%, nu se confirmă, a afirmat Monica Dajbog, purtătorul de cuvânt al MAI.
Dintre situaţiile confirmate, 47 sunt fapte contravenţionale pentru care s-au aplicat amenzi în valoare de 22.400 lei şi 14 avertismente scrise.
În ceea ce priveşte posibilele infracţiuni, au fost sesizate 81 de situaţii, toate fiind în curs de cercetare. În aceste cazuri, la momentul finalizării cercetărilor se vor dispune măsurile legale prin unităţile de Parchet competente.
Majoritatea infracţiunilor sesizate sunt de corupere a alegătorilor, vot multiplu şi violare a confidenţialităţii votului.
Pentru săvârşirea acestor posibile infracţiuni sunt cercetate 44 de persoane, dintre care una în stare de reţinere – un bărbat din judeţul Gorj care a agresat fizic şi verbal, în cursul dimineţii, un bătrân în apropierea unei secţii de votare.
Poliţia Română a organizat 513 filtre la nivel naţional, fiind verificate 3.781 de autovehicule, dintre care 251 autocare, 763 autobuze, 1.617 microbuze şi 1.150 de autovehicule cu capacitate 8+1.
Pe parcursul zilei, peste 58.000 de angajaţi ai Ministerului Afacerilor Interne au fost mobilizaţi în întreaga ţară. “La fel ca în primul tur al alegerilor prezidenţiale, datorită acestei mobilizări, nu s-au produs evenimente grave care să afecteze procesul de vot. Efectivele de ordine publică vor rămâne în dispozitiv şi după încheierea procesului de vot pentru prevenirea oricăror incidente care ar putea afecta siguranţa cetăţenilor”, a precizat Monica Dajbog.
Până la ora 13 se prezentaseră la vot 114.607 alegători, centralizaţi pe baza datelor primite de la 263 de secţii de votare din totalul de 294. Pentru comparaţie, la primul tur al alegerilor, în toate secţiile au votat în total 161.262 alegători.
Conform MAE, la nivelul secţiilor de votare din Belgia, până la ora 16.00, ora locală au votat un număr de aproximativ 7.900 de persoane: 2.130 de persoane la sediul Ambasadei, 2.000 de persoane la sediul Secţiei consulare, 2.100 de persoane la sediul Reprezentanţei Permanente a României la UE şi 1.700 persoane la sediul Institutului Cultural Român.
Aceasta reprezintă un număr de trei ori mai mare faţă de primul tur de scrutin, la aceeaşi oră. La ora 14.00, adică la jumătatea zilei de vot, a votat aproximativ acelaşi număr de persoane cât au votat pe durata întregii zile de vot la primul tur de scrutin.
Potrivit datelor MAE, la secţiile de votare din Austria, până la ora 13.00, ora locală au votat un număr de aproximativ 3.750 de persoane: aproximativ 1.350 de persoane la secţia organizată la Ambasada României de la Viena, aproximativ 1.400 la cea de la Institutul Cultural Român şi aproximativ 1.000 la Graz.
De asemenea, secretarul de stat Carmen Burlacu a precizat că la Roma a existat o situaţie specială, ziua de duminică fiind declarată Zi fără automobile. Urmare a demersurilor Ambasadei României în Italia, primarul Romei a aprobat o derogare de la aceste restricţii, pentru ca toţi cetăţenii români care vor să-şi poată exercita dreptul de vot la secţiile din Roma. Burlacu a spus că încă de la ora 15.00, ora locală, fuseseră deja depăşite cifrele totale de prezenţă din primul tur de scrutin pentru întreaga zi.
Cele mai multe aspecte care au fost sesizate au vizat continuarea propagandei electorale, posibile situaţii de turism electoral şi de corupere a alegătorilor.
Angajaţii Ministerului Afacerilor Interne au verificat toate sesizările pentru a stabili cu certitudine existenţa sau nu a aspectelor semnalate. Până în prezent, 90 dintre sesizări nu s-au confirmat, a precizat Monica Dajbog.
Au fost sesizate 45 de situaţii privind posibile infracţiuni, care sunt în curs de verificare. S-au aplicat măsuri sancţionatorii pentru 32 de contravenţii, respectiv 9 avertismente scrise şi amenzi în valoare de 14.100 lei.
Poliţiştii bucureşteni efectuează cercetări sub aspectul săvârşirii infracţiunii de împiedicare a exercitării drepturilor electorale faţă de preşedintele unei secţii de votare din sectorul 2. Acesta nu i-a permis să voteze unui alegător care are domiciliul în Târgovişte, dar reşedinţa în sectorul 1 al Capitalei, îndrumându-l către secţia de votare de la adresa de reşedinţă.
Poliţiştii din Timiş au întocmit dosar penal sub aspectul săvârşirii infracţiunii de furt pe numele unui student care, după ce şi-a exercitat dreptul de vot, a luat de pe masa comisiei un buletin de vot neştampilat şi a părăsit secţia de votare. Menţionez că tânărul a fost oprit de către forţele de ordine, iar buletinul de vot a fost recuperat.
În judeţul Neamţ, poliţiştii au întocmit dosar penal într-un caz de completare în fals a unor cereri pentru urna specială.
Poliţiştii din Giurgiu efectuează cercetări după ce o persoană a reclamat faptul că a fost agresată de un cetăţean în momentul în care ar fi vrut să sesizeze o încălcare a legislaţiei electorale.
Un bărbat din comuna Micleşti, judeţul Vaslui a provocat scandal într-o secţie de votare din localitate, motiv pentru care a fost sancţionat contravenţional de către jandarmi cu amendă de 300 de lei.
În judeţul Dolj o femeie a fost sancţionată contravenţional cu 1.500 lei pentru că a sfătuit un bărbat în vârstă de 76 de ani să voteze cu un anumit candidat.
Referitor la sesizările privind cazurile de turism electoral, poliţia verifică fiecare situaţie în parte pentru a stabili cu certitudine dacă aspectele semnalate se confirmă sau nu. Precizez că Poliţia Română a organizat astăzi 513 .filtre în întreaga ţară pentru a verifica legalitatea efectuării transportului public de persoane.
Până la ora 17, din numărul total de persoane aflate în centrele de reţinere şi arest preventiv, 1.009 au votat, Inspectoratul General al Poliţiei Române asigurând măsurile necesare exercitării dreptului de vot.
Angajaţii MAI au verificat punctual toate sesizările, stabilind, până acum, că 25 dintre acestea nu se confirmă.
Majoritatea semnalărilor, respectiv peste 70%, au fost înregistrate în mediul rural, iar, ca modalitate de sesizare, 72% au fost primite prin sistemul de urgenţă 112.
În prezent se fac verificări în 20 de situaţii de posibile infracţiuni electorale. Cele mai multe sesizări fac referire la posibile cazuri de corupere a alegătorilor. Toate aceste situaţii se află în cercetarea structurilor de poliţie, urmând ca în urma investigaţiilor să se stabilească dacă acestea se confirmă sau nu, a precizat Dajbog.
Referitor la faptele contravenţionale, au fost constatate 9 contravenţii, fiind aplicate amenzi în valoare de 7.500 de lei şi 2 avertismente scrise.
Majoritatea acestor măsuri sancţionatorii s-au aplicat pentru continuarea propagandei electorale şi sfătuirea alegătorilor cu ce candidat să voteze.
În judeţul Vrancea, poliţiştii fac cercetări pentru a stabili condiţiile în care au fost eliberate acte medicale pe numele unor persoane din care reieşea că sunt netransportabile şi solicită urna specială. Cercetările au fost începute după ce două dintre aceste persoane s-au prezentat la secţia de votare, moment în care s-a constatat că pe numele lor existau cereri pentru urna specială. În cauză s-a întocmit dosar penal pentru fals în înscrisuri sub semnătură privată.
Totodată, poliţiştii din Gorj fac verificări după ce au fost sesizaţi cu privire la faptul că cererile unor pacienţi internaţi într-un spital din judeţ de a vota cu ajutorul urnei speciale, nu au fost depuse la timp.
Poliţiştii din cadrul Postului de Poliţie Greci din judeţul Tulcea au întocmit dosar penal pe numele unui bărbat de 26 de ani pentru fraudă la vot. În urma verificărilor efectuate s-a stabilit faptul că un membru al comisiei de votare i-a înmânat bărbatului două buletine de vot, pe care acesta şi-a exercitat dreptul la vot şi pe care le-a introdus ulterior în urnă.
Poliţiştii bucureşteni efectuează cercetări sub aspectul săvârşirii infracţiunii de neglijenţă în serviciu după ce la o secţie de votare s-a constatat lipsa unei ştampile de vot. Situaţii similare s-au înregistrat în alte două secţii de votare din judeţele Hunedoara şi Teleorman.
În Bucureşti, un alegător a fost amendat cu 1.500 lei pentru continuarea propagandei electorale după ce la ieşirea din cabina de vot a scandat numele unuia dintre candidaţi.
Tot în Bucureşti, un bărbat a încercat să voteze la o altă secţie de votare decât cea la care era arondat potrivit domiciliului. Preşedintele secţiei de votare a încercat să-l convingă că nu poate vota dar pentru că bărbatul a refuzat să părăsească secţia, preşedintele secţiei de votare a solicitat sprijinul poliţiei.
O situaţie nefericită s-a înregistrat în judeţul Vrancea, unde un bărbat a decedat după ce a votat, trupul său fiind găsit la o sută de metri de secţia de votare. Se pare că bărbatul avea probleme cardiace.
La Consulatul General al României de la Munchen, la ora 14 votul decurgea în condiţii bune, în flux constant, informează Ministerul Afacerilor Externe.
Printre măsurile puse în practică de Consulatul General al României la Munchen se numără suplimentarea numărului de ştampile şi cabine până la limita maximă, stabilirea unui flux unic cu intrare şi ieşire separate pentru secţia de votare. A fost stabilit, totodată, un parteneriat cu Poliţia bavareză pentru asigurarea normelor de securitate necesare. De asemenea, un rol cheie în comunicarea cu cetăţenii l-a avut şi constituirea unei echipe de 30 de voluntari, care s-au implicat, inclusiv în distribuirea declaraţiilor pe proprie răspundere.
Pe baza implementării acestor măsuri, la ora 13.00, ora locală, au votat un număr de cetăţeni de 4 ori mai mare faţă de la primul tur, la aceeaşi oră, respectiv peste 1.350 de persoane.
La Londra, în toate secţiile de votare unde a fost necesar şi posibil au fost suplimentate, până la numărul maxim admis de lege (şapte), cabinele de votare şi ştampilele cu inscripţia “Votat”. De asemenea, a fost pus la dispoziţie personal suplimentar pentru completarea numărului membrilor birourilor secţiilor de votare.
Astfel, la secţia de votare de la Institutul Cultural Român – unde la primul tur de scrutin au existat 5 membri 5 cabine de vot şi 5 ştampile – funcţionează astăzi numărul maxim de 7 cabine de vot, cu 7 membri în comisie şi 7 ştampile. Dacă la primul tur de scrutin, pe durata întregii zile, au votat aproape 1.600 de cetăţeni români, la cel de-al doilea tur, doar până la ora 10.00, ora Londrei, votaseră deja 940 persoane. La secţia consulară din Londra, numărul de cabine de vot a crescut de la 6 la 7, comisia de vot având, pentru acest tur de scrutin, 7 membri şi 7 ştampile. În această secţie de votare, până la ora 10.00, ora Londrei votaseră aproximativ 780 cetăţeni români.
O situaţie similară se înregistrează şi la secţia de votare Brent, unde procesul de vot continuă în mod fluent. În această secţie, pentru votul din 2 noiembrie au existat 6 cabine şi 6 ştampile de vot, iar de această dată există numărul maxim de cabine de vot şi de ştampile. Numărul cetăţenilor români care votaseră la Brent până la ora 10.00 (ora locală) era de peste 760 de persoane.
La Liverpool votaseră la aceeaşi oră aproximativ 110 persoane, la Birmingham aproximativ 460 persoane, iar la Bristol aproximativ 300 de cetăţeni români.
Reamintim că formularul pentru declaraţia pe proprie răspundere care trebuie completat de cetăţenii români din diaspora poate fi descărcat atât de pe site-ul MAE, cât şi de pe site-ul BEC: http://www.bec2014.ro/wp-content/uploads/2014/11/Declaratie.pdf.
De asemenea, harta interactivă a secţiilor de votare poate fi consultată pe site-ul MAE: http://www.mae.ro/harta-sectii-2014.
Ambasada României în Republica Moldova a pus la dispoziţia celor interesaţi o linie telefonică, 022.853.004, apelabilă de luni până vineri, în intervalul 8:00 – 14:00, unde s-au putut afla informaţii privind desfăşurarea votului. Acest telefon funcţionează, cu doi operatori, şi duminică, 16 noiembrie, pe toată perioada derulării votului.
Totodată, declaraţia pe proprie răspundere poate fi descărcată de pe site-ul Ambasadei. De asemenea, declaraţia pe proprie răspundere este distribuită în perimetrul secţiei de vot în vederea completării. Personalul de suport al MAE asigură asistenţa necesară pentru completarea corectă a declaraţiilor, astfel încât timpul alocat întregii proceduri de votare să fie cât mai mic. Au fost create condiţii civilizate în vederea ameliorării condiţiilor de aşteptare (mese şi scaune pentru completare declaraţiei pe proprie răspundere, oferire ceai cald, apă şi altele).
Pentru a preîntâmpina aglomeraţia la secţiile de votare organizate în Chişinău, cetăţenii români cu drept de vot pot avea în vedere şi secţiile din apropierea municipiului cum sunt Hânceşti, Orhei şi Călăraşi, respectiv Nisporeni, unde conform experienţei de la primul tur s-au înregistrat fluxuri mai mici de votanţi.
Rezultatele reflectă parţial situaţia de ansamblu, întrucât la cele 294 de secţii din diaspora, acelaşi număr ca la alegerile din 2009, au reuşit să voteze în total doar 161.262 de alegători – peste recordul de 153.677 înregistrat la prezidenţialele din 2009, dar cu câteva mii mai puţin decât ar fi putut vota dacă procedurile birocratice ar fi fost simplificate şi dacă secţiile de votare ar fi fost repartizate mai raţional.
Preşedintele Traian Băsescu a cerut demisia ministrului de externe, Titus Corlăţean, şi a ministrului pentru diaspora, Bogdan Stanoevici, pentru organizarea defectuoasă a alegerilor, în timp ce Monica Macovei, fost candidat independent, a depus plângere penală atât contra celor doi miniştri, cât şi a premierului Ponta pentru împiedicarea dreptului de vot, abuz şi neglijenţă în serviciu. Corlăţean a propus Biroului Electoral Central simplificarea procedurii de vot şi mărirea numărului de cabine de vot, dar nu şi de secţii de votare, rămânând ca premierul Ponta să demită echipa de la MAE dacă vreun cetăţean din diaspora nu va putea vota la 16 noiembrie.
Demisia ministrului de externe Titus Corlăţean, înlocuit cu fostul şef al SIE şi candidat la preşedinţie Teodor Meleşcanu, n-a rezolvat însă problema cererii suplimentare de secţii de votare în diaspora. Noul ministru a dispus suplimentarea personalului din secţii, a ştampilelor şi a numărului de buletine de vot (800.000, faţă de un necesar estimat iniţial la 600.000), însă a rămas reticent faţă de solicitările PDL de a suplimenta prin ordonanţă de urgenţă numărul de secţii.
Explicaţia, oferită de vicepremierul Liviu Dragnea, a fost că modificarea prin ordonanţă de urgenţă, între cele două tururi de scrutin, a numărului de secţii de votare din diaspora, încalcă legislaţia electorală existentă şi recomandările Comisiei de la Veneţia referitoare la nemodificarea legislaţiei electorale înainte de alegeri şi expune astfel guvernul la contestări ulterioare la CCR ale valabilităţii alegerilor. Guvernul şi-a păstrat poziţia inclusiv după ce Biroul Electoral Central a precizat că nu există niciun impediment legal referitor la suplimentarea numărului de secţii de votare.
ACL a solicitat BEC şi prelungirea timpului de votare după ora 21 la secţiile din străinătate unde vor fi cetăţeni care nu-şi pot exercita dreptul de vot, însă aceeaşi temere de o contestare ulterioară a validităţii alegerilor pe motivul încălcării programului de vot specificat în lege face improbabil un răspuns favorabil faţă de această solicitare.
Singura cale legală prin care poate fi prelungit ad-hoc programul de votare este ca înainte de ora 21 să le fie permis accesul în secţiile de votare mai multor cetăţeni, în aşa fel încât ei să poată vota şi după ora 21. Legea 370/2004 pentru alegerea preşedintelui României prevede la art. 46: “(1) La ora 21,00 preşedintele biroului electoral al secţiei de votare declară votarea încheiată şi dispune închiderea sălii unde se votează. (2) Alegătorii care la ora 21,00 se află în sala unde se votează pot să îşi exercite dreptul de vot”.
13.300 de angajaţi ai MAI au misiunea de a asigura măsurile de ordine publică, iar 4.700 de specialişti au fost mobilizaţi pentru a verifica şi soluţiona sesizările privind posibile incidente electorale.
34.200 de poliţişti, pompieri, poliţişti de frontieră şi jandarmi asigură paza şi protecţia secţiilor de votare din întreaga ţară. Pentru gestionarea oricărei situaţii care ar putea apărea pe parcursul procesului de votare, la nivelul Ministerului Afacerilor Interne a fost constituită o rezervă de aproximativ 7.800 de oameni.
Până la ora 11, au fost înregistrate pe plan naţional 6 sesizări privind incidente legate de procesul electoral, a precizat Monica Dajbog, purtător de cuvânt al MAI.
A fost întocmit un dosar penal în judeţul Bacău pentru un bărbat care şi-a fotografiat buletinul de vot în cabina de votare, ceea ce reprezintă violare a confidenţialităţii votului, conform art. 389 Cod Penal. Un alt dosar penal a fost întocmit în judeţul Gorj pentru un bărbat care a agresat fizic şi verbal un bătrân în apropierea unei secţii de votare. De asemenea, în judeţul Călăraşi a fost aplicată o amendă de 1.500 de lei unei persoane care a continuat propaganda electorală în ziua votului. În judeţul Bistriţa este investigată o sesizare privind faptul că mai mulţi localnici ai satului Rusu Bârgăului au găsit dimineaţa la porţile caselor pungi cu alimente.
Pentru menţinerea ordinii, preşedinţii birourilor electorale ale secţiilor de votare au la dispoziţie efectivele asigurate de primar şi de prefect, împreună cu reprezentanţii Ministerului Afacerilor Interne.
Refuzul oricărei persoane de a se conforma dispoziţiilor preşedintelui secţiei de votare cu privire la asigurarea ordinii în localul de vot şi în împrejurimi constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă cuprinsă între 1.500 şi 4.500 lei.
De asemenea, în conformitate cu Legea 370/2004 pentru alegerea Preşedintelui României, continuarea propagandei electorale în ziua votului, precum şi sfătuirea alegătorilor la sediul secţiilor de votare să voteze sau să nu voteze un anumit candidat se sancţionează cu amendă cuprinsă între 1.500 şi 4.500 de lei. Cu aceeaşi amendă se sancţionează persoanele care comercializează sau consumă băuturi alcoolice în spaţiul de protecţie al secţiei de votare.
Potrivit Codului Penal, se pedepsesc cu închisoare de la 6 luni la 3 ani persoanele care votează fără a avea acest drept, votează de două sau de mai multe ori, introduc în urnă mai multe buletine de vot ori folosesc un buletin de vot fals sau un act de identitate fals.
Aceeaşi pedeapsă se aplică cetăţenilor care împiedică, prin orice mijloace, liberul exerciţiu al dreptului de a alege sau de a fi ales, precum şi persoanelor care oferă bani, bunuri ori alte foloase în scopul determinării alegătorului să voteze sau să nu voteze un anumit candidat. Şi tentativa la aceste infracţiuni se pedepseşte.