Tag: Secţie

  • Tăriceanu, despre raportul Comisiei de la Veneţia: Văd agitaţie neobişnuită. Vă prefaceţi că nu ştiţi de ce s-a înfiinţat Secţia de anchetă

    „Văd o agitaţie neobişnuită în anumite zone după ce Comisia de la Veneţia a opinat că există neclarităţi în procesul de numire şi funcţionare a Secţiei speciale de investigare a magistraţilor. Poate membrii comisiei or fi având unele semne de întrebare, dar voi, apărătorii vechiului sistem, sigur nu aveţi”, a scris Călin Popescu Tăriceanu, marţi, pe Facebook.

    „Vă prefaceţi că nu ştiţi de ce s-a înfiinţat această secţie. Vă reamintesc eu, pe scurt: pentru că, atunci când de anchetarea magistraţilor se ocupa DNA, aveam parte, în fapt, de o amplă operaţiune de confecţionare a unor dosare pentru şantajarea instanţelor de judecată. Când Secţia s-a înfiinţat, la DNA dospeau pentru vremuri „oportune” peste 4.000 de dosare pe numele unor magistraţi. Când a fost momentul transferului acestor dosare la noua secţie, acelaşi DNA a clasat mai mult de jumătate dintre ele. Dovadă clară că erau ţinute doar ca metodă de şantaj. Pe atunci era totul în regulă, nu-i aşa, pentru că doamna Kovesi şi acoliţii ei aveau drept de viaţă şi de moarte asupra Justiţiei, punând pumnul în gură judecătorilor şi forţându-i să danseze în câmpul tactic după muzica serviciilor” a completat Tăriceanu.

    Liderul ALDE a adăugat că acum când există o astfel de Secţie de anchetare, una complet independentă, brusc nu mai este în regulă.

    „Acum când avem o secţie dedicată anchetării magistraţilor, o secţie complet independentă şi plasată sub autoritatea CSM, garantul independenţei justiţiei, brusc nu mai e în regulă. Oare de ce? Simplu: din interes, ignoranţă, ori pur şi simplu ticăloşie, sunteţi gata să sacrificaţi libertatea şi independenţa judecătorilor. Sunteţi gata să faceţi orice ca să îngropaţi greşelile – eufemistic spus greşeli – trecutului. Sau şi mai simplu: din pură complicitate cu artizanii menţinerii Justiţiei în genunchi, de ani şi ani de zile”, a mai spus Tăriceanu.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Miza boicotului de la CSM împotriva Secţiei de anchetă. Unii membri au refuzat să iasă din birouri

    Surse din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii au precizat, pentru MEDIAFAX, că cei şapte membri au ales calea boicotării plenului pentru a evita contestarea în instanţă a soluţiilor privind Secţia de Investigare a Infracţiunilor din Justiţie (SIIJJ).

    Concret, cei şapte judecători şi procurori (Anamaria Chiş, Mihai Bălan, Bogdan Mateescu, Cristian Ban, .Florin Deac şi Tatiana Toader) care au cerut amânarea discuţiilor cu privire la SIIJ nu au dorit întrunirea cvorumului necesar pentru plen. Chiar dacă aceştia s-ar fi prezentat şi ar fi votat împotrivă, ceea ce ar fi dus la invalidarea concursului pentru şefia SIIJ, soluţia ar fi fost contestată în instanţă. Adina Florea ar fi urmat să fie validată în funcţia de şef al Secţiei de anchetă.

    În aceste condiţii a fost creat un blocaj până când vor fi traduse raportul Comisiei de la Veneţia şi raportul GRECO, care conţin critici şi recomandări cu privire la activitatea Secţiei de anchetare a magistraţilor.

    Aceleaşi surse au mai subliniat că, luni, membrii CSM au şantajat-o pe Lia Savonea, preşedintele Consiliului, că nu vor coborî în sala unde avea loc plenul până nu vor fi eliminate de pe ordinea de zi punctele privind Secţia de anchetă.

    Punctele nu au fost eliminate, drept pentru care Lia Savonea a anunţat public că plenul se va amâna.

    La ieşirea din sediul CSM, procurorul general Bogdan Licu a subliniat că nici el nu s-a prezentat în sală, însă era în clădire. „Am fost în clădire. Întrucât nu a fost cvorum, nu am mai coborât la sală. Am fost în clădire, dar nu a fost covrum. Nu a fost vorba de un boicot. O să fie un comunicat cu privire la modul pentru care Secţia pentru procurori şi o parte din Secţia pentru judecători au reacţionat aşa”

    Însă ministrul Justiţiei, Ana Birchall, a fost în sală: „După cum observaţi, eu m-am prezentat la plen”, a spus ministrul, la ieşirea din sediul CSM.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Un nou demers al Secţiei de anchetare a magistraţilor: Apelul din dosarul în care Ghiţă a fost achitat la fond, RETRAS

    Surse judiciare au declarat, pentru MEDIAFAX, că Secţia de anchetare a magistraţilor a decis să retragă apelul din dosarul lui Sebastian Ghiţă, de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. În această cauză, Sebastian Ghiţă a fost cercetat alături de foşti şefi din poliţie şi parchete din Prahova.

    Magistraţii trebuie să ia act de cererea Secţiei.

    În primă instanţă, fostul deputat Ghiţă a fost achitat, în iunie 2018, pentru toate capetele de acuzare imputate în acest dosar, respectiv folosire de informaţii nedestinate publicităţii, dare de mită, cumpărare de influenţă, conducere fără permis, şantaj şi spălare de bani.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Europarlamentarul Maria Grapini s-a certat cu mai multe femei după ce a sărit rândul la secţia de votare

    Maria Grapini a votat, duminică seara, la secţia deschisă la Liceul Teoretic “William Shakespeare” din Timişoara.Maria Grapini a venit însoţită de soţul său, iar după ce a votat, două femei s-au luat de ea, pe motiv că a sărit rândul.„Stimată doamnă, suntem şi noi aici”, i-a spus o femeie, care aştepta în dreptul uşii.

    „Stimată doamnă, secţia de votare…, aici se votează, era un singur domn şi nu era nimeni în uşă. Îmi cer scuze”, a răspuns Maria Grapini, iar apoi a plecat, fără a da declaraţii presei.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Frenezia votului, proces electoral OPRIT. Secţie de votare de pe litoral, fără buletine de vot

    Potrivit datelor centralizate de BEJ Constanţa, la secţia de votare 208, din staţiunea Mamaia, au fost epuizate buletinele de vot după ce 258 de persoane au votat pe listele suplimentare.

    Pe listele permanente ale secţiei sunt înscrişi 302 votanţi, dar numai 39 dintre ei şi-au exprimat dreptul la vot. În total, procentul de vot exprimat în cadrul secţiei depăşeşte 98 la sută.

    Preşedintele secţiei de votare 208 a luat legătura cu BEJ, solicitând suplimentarea buletinelor de vot, acestea urmând să fie trimise în cel mai scurt timp.

  • Gheorghe Stan, şeful secţiei care o anchetează pe Kovesi, candidat la CCR: E grav că Secţia Specială e denumită SS. Nu e suspendată în aer, ci în cadrul PÎCCJ

    „Mi se pare foarte grav ca această Secţie (Secţia specială de anchetare a magistraţilor, n.r.) să fie denumită de mass-media ca fiind SS. Să aducem actul de justiţie atât de jos. Această secţie nu e suspendată în aer, e în cadrul PICCJ. În anii anteriori, a existat în cadrul Parchetului General şi, ulterior, în cadrul DNA. Ea nu are puteri discreţionare, cum se spune în mass-media. Deci legalitatea şi temeinicia actelor întocmite de aceasta sunt verificate de procurorul general. Această discuţie am avut-o şi cu reprezentanţii Comisiei de la Veneţia”, a declarat Gheorghe Stan, şeful Secţiei de anchetare a magistraţilor, în plenul Camerei Deputaţilor.
     
    Totodată, Stan a mai subliniat că judecătorul judecă fapte, nu persoane.
     
    „Referitor la întrebarea cine reprezintă România la Consiliul Europei, ştim cu toţii – avem răspunsul în Constituţie!, a mai spus şeful Secţiei de anchetă.
     
  • Ce schemă a folosit un bancher pentru a FURA 100 DE MILIOANE de dolari de la clienţi

    Fabien Gaglio a mărturisit că a derulat o schemă Ponzi de 100 de milioane de dolari, povestesc jurnaliştii de la Bloomberg într-un articol. Într-o zi de miercuri, la ora 9 dimineaţa, în Paris, îmbrăcat într-un pulover elegant şi o cămaşă albă, bancherul de 39 de ani de pe Riviera Franceză a intrat într-o secţie de poliţie şi a luat un loc într-o cameră de interogatoriu, înarmat cu un dosar de notiţe, descriu scena jurnaliştii Bloomberg.
     
    “Ca să sumarizez faptele, misiunea mea era să  înmulţesc banii clienţilor”, a declarat el. Gaglio era unul dintre cei doi manageri ai unui fond de administrare de averi elveţian denumit Hottinger & Partners. Clienţii lui erau din toată lumea: oameni de afaceri din Singapore, artişti din Italia, antreprenori în tehnologie din Statele Unite, toţi atraşi de promisiunea taxelor reduse, a profiturilor mari şi a discreţiei elveţiene. Când câteva dintre investiţii au mers prost, Gaglio a început să ia bani de la unii dintre clienţi pentru a-i plăti pe ceilalţi. În curând a ajuns să falsifice declaraţii şi semnături.

    A ţinut-o aşa timp de 15 ani, iar acum „Nu mi-a mai rămas nimic”, spune el în articolul Bloomberg. 

    Investigatorul francez nu a înţeles de ce Gaglio i-a mărturisit toate aceste lucruri. Niciuna dintre victimele înşelăciunii lui Gaglio nu era de origine franceză. „De ce ai mărturisit totul în Franţa când compania este înregistrată în Elveţia, iar tu trăieşti în Spania?” întreba Rocket. Gaglio a răspuns că unele dintre infracţiuni s-au derulat în Franţa. Niciunul dintre cei doi nu a menţionat faptul că Franţa permite foarte rar extrădarea cetăţenilor. La 4.20 PM, Gaglio a semnat o declaraţie şi s-a întors pe străzile Parisului. Data era 23 ianuarie 2013. În zilele care au urmat, partenerul lui Gaglio, un conte francez numit Jean-François de Clermont-Tonnerre, a început să dea veştile clienţilor. Instituţia mamă din care s-a desprins Hottinger & Partnners – banca franceză Hottinger & Cie, cu rădăcini care se întindeau până în secolul XVIII, a suferit pierderi care au împins-o la faliment. Victimele şi investigatorii din mai multe jurisdicţii au aflat ce s-a întâmplat, iar procurorii din Luxemburg au acţionat cel mai rapid şi l-au acuzat în primăvara aceea pe Gaglio de fals şi uz de fals, fraudă şi spălarea de fonduri furate.

    Gaglio a pledat vinovat. „După ce am trăit în minciună atât de mult timp, acum răspund la întrebări cu cea mai mare transparenţă. Nu am nimic de ascuns”. A reiterat faptul că banii clienţilor lui, precum şi ai săi, au dispărut. „Am fost prins într-o nebunie greu de explicat”, spunea el, explicând că a cheltuit totul pe călătorii extravagante, tablouri de Andy Warhol şi Keith Haring şi avioane private. Un coleg i-a descris purtarea drept „faraonică”.

    Curtea a decis ca Gaglio să plătească 150.000 de dolari, sumă pe care au considerat că şi-o permite şi l-a condamnat la cinci ani de închisoare pentru infracţiunile comise în Luxemburg. A făcut apel şi, după ce a petrecut un an într-o închisoare luxemburgheză, a fost eliberat temporar, iar sentinţa i-a fost redusă la patru ani. În Luxemburg se obişnuieşte să duci la capăt jumătate din sentinţă şi apoi să fii eliberat condiţionat, iar acest lucru înseamnă că Gaglio mai trebuie să stea 12 luni la închisoare când se întoarce. Apoi, este liber să se alăture familiei lui într-o comunitate exclusivistă în apropiere de Cannes, unde au închiriat o vilă, deşi el susţine că nu are bani.

    Totuşi, este posibil să nu scape chiar atât de uşor. Procurori din Geneva, unde Hottinger & Partners era înregistrată, au lansat propria investigaţie în 2013; aceasta este încă în curs, potrivit unui purtător de cuvânt citat de Bloomberg. Autorităţile elveţiene nu au depus niciun fel de plângere şi nu există semne că cele din Statele Unite ar fi făcut asta. Victimele se tem că motivaţia de a urmări cazul s-a diminuat, după ce Gaglio a fost la închisoare, iar Hottinger a dat faliment.Este greu de imaginat cum ar fi putut ieşi mai bine evenimentele pentru Gaglio – de altfel, câţiva dintre clienţii lui se tem că a planificat totul.

    „Fabien Gaglio a minţit în fiecare zi timp de 15 ani”, spune Diana Benedek, o femeie de afaceri din California care spune că Hottinger & Partners i-a furat ei şi soţului ei 20 de milioane de dolari. „De ce l-ar crede cineva acum?”

    Fabien Nicholas Gaglio s-a născut pe Coasta de Azur, în 1973. S-a mutat în Londra după studii pentru a lucra în domeniul finanţelor, dar a fost prins în 200 pentru că folosea calificări false în banking pentru a aplica la Merril Lunch. A primit o sentinţă suspendată în Nisa şi, mai târziu în cursul aceluiaşi an, a reuşit să se angajeze la elitista bancă privată Rothschild din Londra. Gaglio a început să îşi facă un nume sfătuind familii europene legat de transmiterea averilor din generaţie în generaţie, iar în 2005 a fost recrutat de Hottinger & Cie. La cinci ani după mărturisirea lui Gaglio, victimele lui continuă o campanie prin care să forţeze autorităţile din mai multe jurisdicţii europene să ia măsuri; acţiunile lor nu par însă să îl afecteze pe Gaglio.

    După ce a închiriat o proprietate modestă în perioada procesului său din Luxemburg şi după ce a pretins că a supravieţuit că a pretins datorită părinţilor săi, dovezile arată că şi-a mutat familia într-o vilă al cărei cost de închiriere este de 10.000 de dolari/lună în apropiere de Beaulieu-sur-Mer, pe Riviera Franceză. În 2015, una dintre operele de artă despre care spune că a fost furată înainte de mărturia lui – o sculptură de Yves Klein – a fost vândută cu 200.000 de dolari la o licitaţie din New York, iar identitatea celui care a vândut-o nu a fost dezvăluită.

     

  • Secţia pentru procurori a CSM a delegat-o pe Mădălina Scarlat în funcţia de adjunct al şefului DNA

    “Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii a hotărât delegarea doamnei Scarlat Mădălina, procuror în cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie, nivel central, în funcţia procuror şef adjunct al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, pentru o perioadă de 6 luni, începând cu data de 08.04.2019.
     
    De asemenea, Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii a hotărât încetarea delegării doamnei Scarlat Mădălina în funcţia de procuror şef al Secţiei judiciare penale din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie, începând cu data delegării în funcţia procuror şef adjunct al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, respectiv 08.04.2019″, se arată pe ordinea de zi soluţionată a Secţiei pentru procurori a CSM.
     
    Pe 19 martie, procurorul Marius Iacob a anunţat că a demisionat din funcţia de adjunct al procurorului-şef DNA şi că rămâne procuror în cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie.
     
  • Ministerul Justiţiei vrea suplimentarea posturilor la secţia care o anchetează pe Kovesi

    “Articol unic – Numărul maxim de posturi prevăzut pentru Ministerul Public la art. 1 alin. (1) din Hotărârea Guvernului nr. 39/2014 privind stabilirea numărului maxim de posturi pentru Ministerul Public, cu modificările şi completările ulterioare, se suplimentează cu 25 de posturi de ofiţeri şi agenţi de poliţie judiciară, 7 posturi de specialişti, 6 posturi de personal auxiliar de specialitate şi 3 posturi de personal conex, care revin Secţiei pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie”, prevede articolul unic din cadrul proiectului de hotărâre pus în dezbatere publică pe site-ul Ministerului Justiţiei.
     
    În nota de fundamentare a proiectului, se arată că, în prezent, în cadrul Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din justiţie nu există niciun post de ofiţer sau agent de poliţie judiciară şi că, de asemenea, Secţiei nu i-a fost repartizat niciun post de specialist.
     
    Potrivit sursei citate, în prezent, în cadrul Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din justiţie îşi desfăşoară activitatea 11 ofiţeri de poliţie judiciară delegaţi din cadrul Ministerul Afacerilor Interne şi trei specialişti antifraudă delegaţi de la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti.
     
  • Laura Codruţa Kovesi a semnat controlul judiciar la Secţia 18 de Poliţie: Se încearcă intimidarea mea

    Fosta şefă DNA s-a prezentat la Secţia 18 de Poliţie pentru controlul judiciar sub care a fost plasată în dosarul privind repatrierea lui Nicolae Popa, în care Kovesi este acuzată de mai multe fapte. De asemenea, Kovesi are mai multe interdicţii, între care: nu va mai lucra la Parchetul General, nu va mai da declaraţii în faţa presei cu privire la dosarele în care este vizată şi nu va părăsi ţara.

    Fosta şefă DNA este, în prezent, procuror la Serviciul de îndrumare şi control din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

    Secţia de investigare a infracţiunilor din Justiţie i-a deschis un prim dosar Laurei Codruţa Kovesi în decembrie 2018, după ce fostul deputat Sebastian Ghiţă a acuzat-o că i-ar fi cerut bani pentru plata avionului cu care urma să fie adus în ţară Nicolae Popa din Indonezia, în 2011. Laura Codruţa Kovesi era la acea vreme procuror general al României, iar Nicolae Popa fusese definitiv condamnat la 10 ani şi 4 luni de închisoare în dosarul FNI.

    În această cauză, fostul procuror-şef DNA este urmărit penal pentru luare de mită, mărturie mincinoasă şi abuz în serviciu. Procurorul de caz al acestei cauze este Adina Florea.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro