BusinessMagazin

Tag: sechestru

  • Prejudiciul cauzat prin folosirea coloanelor oficiale de Gabriel Oprea, peste 86.000 lei

    Prejudiciul a fost calculat de Direcţia Generală a Poliţiei Bucureşti, informaţiile fiind trimise către DNA. Familia lui Bogdan Gigină a cerut daune de trei milioane de euro şi 43.000 mii lei.

    Gabriel Oprea a fost chemat mercuri la DNA pentru a i se aduce la cunoştinţă sechestrul impus pe avere în dosarul morţii poliţistului Gigină, din acelaşi motiv fiind chemat copiii săi, după ce fostul ministru ar fi trecut o parte din bunuri pe numele acestora. Ulterior, aceştia au contestat sechestrul, instanţa supremă urmând să ia o decizie în acest caz.

    Pe 14 octombrie, preşedintele Klaus Iohannis a avizat începerea urmăririi penale a lui Gabriel Oprea pentru ucidere din culpă în dosarul morţii poliţistului Bogdan Gigină. În prima fază, cererea a fost trimisă Senatului României însă plenul acestei camere a respins-o. Ulterior, sub presiunea protestelor, Gabriel Oprea a demisionat din Parlamentul României, astfel că procurorii au revenit cu o a doua cerere, adresată lui Klaus Iohannis, potrivi legii răspunderii ministeriale.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Dosarul “Rompetrol II”, sechestru de trei miliarde de lei la rafinăria Petromidia

    Procurorii DIICOT au demarat cercetările în dosarul “Rompetrol II”, punând sechestre de trei miliarde de lei pe acţiunile rafinăriei Petromidia şi pe conturile unor persoane fizice, dosarul fiind disjuns dintr-o cauză trimisă în judecată în anul 2006, potrivit Mediafax.

    Procurorii DIICOT au pus, luni dimineaţa, sechestre în valoare de trei miliarde de lei pe acţiunile rafinăriei Petromidia şi pe conturile unor persoane fizice. Dosarul este disjuns dintr-o cauză trimisă în judecată în anul 2006, în care a fost judecat Dinu Patriciu, alături de alte persoane.

    Surse judiciare au declarat pentru MEDIAFAX că KazMunaiGaz International, OilField Business Solutions şi SC Rompetrol Rafinare sunt introduse ca părţi responsabile civilmente în acest nou dosar, reprezentanţii societăţilor fiind citaţi la sediul DIICOT pentru audieri marţi, 10 aprilie.

    În primul dosar “Rompetrol”, au fost trimise în judecată 13 persoane, printre acestea fiind omul de afaceri Dinu Patriciu, fostul ministru Sorin Pantiş şi Sorin Roşca Stănescu.

    În anul 2014, Curtea de Apel Bucureşti i-a condamnat definitiv în dosarul Rompetrol, pe senatorul Sorin Roşca Stănescu la doi ani şi patru luni de închisoare cu executare şi pe fostul ministru Sorin Pantiş la doi ani şi opt luni de închisoare, tot cu executare. În cazul lui Dinu Patriciu, instanţa a constatat încetarea procesului penal, ca urmare a decesului acestuia în luna august a anului 2014. După proces, Ministerul Finanţelor a cerut, în instanţă, recuperarea prejudiciuluii de la urmaşii lui Dinu Patriciu, cererea ministerului fiind judecată în prezent.

    Irina Mihaela Popovici, fost vicepreşedinte al Comisiei Naţionale de Valori Mobiliare (CNVM), a fost condamnată la trei ani de închisoare cu suspendare pentru favorizarea infractorului iar Gabriela Victoria Anghelache, fost preşedinte al CNVM, a primit tot o pedeapsă de trei ani de închisoare cu suspendare, pentru favorizarea infractorului. Paul Gabriel Miclăuş, membru al CNVM la data faptelor, a fost condamnat la doi ani de închisaore cu suspendare pentru favorizarea infractorului.

    Prin aceeaşi decizie, Alexandru Bucşă, administrator şi director economic al Rompetrol la data faptelor, a fost condamnat definitiv la şase ani de detenţie. În cazul lui Florin Iulian Aldea, agent de servicii de investiţii financiare, reprezentant al SSIF Alpha Finance la data faptelor, a fost condamnat la cinci ani de închisoare pentru aderare sau sprijinire a unui grup infracţional, potrivit Mediafax.

    Claudiu Simulescu, agent de servicii de investiţii financiare şi reprezentant SSIF Eastern Securities la data faptelor, a fost condamnat la patru ani de închisoare cu executare pe când Petrică Grama, fost şef al Direcţiei Generale a Bugetului de Stat din Ministerul Finanţelor Publice, a fost condamnat la doi ani şi patru luni de închisoare.

    Victor Eros, fost membru CNVM, a primit doi ani de închisoare cu suspendare, pentru favorizarea infractorului, iar Cerasela Rus, agent de servicii de investiţii financiare şi trader la SSIF Alpha Finance la data faptelor, a fost condamnată la trei ani de închisoare, tot cu suspendare, pentru aderarea la un grup infracţional organizat.

    Elena Albu, fosta şefă a Corpului de Control al CNVM, a fost achitată pentru aderare sau sprijinire a unui grup infracţional organizat şi pentru favorizarea infractorului. Prin decizia instanţei, Alexandru Bucşă şi Petrică Grama, în solidar cu Rompetrol, au fost obligaţi să plătească aproximativ 58 de milioane de dolari Ministerului Finanţelor.

  • Sechestru pe o parte din averea lui Gabriel Oprea

    „Procurorii din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie – Secţia de combatere a corupţiei au instituit măsura sechestrului asigurător, asupra mai multor clădiri şi terenuri situate în municipiul Bucureşti, respectiv judeţul Ilfov şi Giurgiu ce aparţin inculpaţilor Oprea Gabriel, Nicolae Gheorghe şi Pavel Gabriel-Nicolae, până la concurenţa sumei de 410.000 lei.

    Această măsură asigurătorie a fost dispusă de procurorii anticorupţie în vederea recuperării pagubei produse prin săvârşirea de către inculpaţi a infracţiunii de abuz în serviciu, dacă funcţionarul a obţinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, reţinută în sarcina lor, potrivit Digi 24.

    Inculpaţilor Oprea Gabriel, Nicolae Gheorghe şi Pavel Gabriel-Nicolae le-a fost adusă la cunoştinţă ordonanţa privind dispunerea măsurilor asigurătorii, în conformitate cu dispoziţiile CPP”, a comunicat DNA.

  • Sechestru record pe averea lui Dan Adamescu: 850 de milioane de lei

    Procurorii anticorupţie au instituit un sechestru record pe averea patronului Astra Asigurări Dan Adamescu.  Este vorba despre suma de 850 de milioane de lei, scrie Digi 24

    Procurorii anticorupţie au instituit sechestrul pe averea lui Dan Adamescu până la concurenţa sumei de 857.301.363,37 lei. În acest fel, procurorii vor să recupereze prejudiciul din dosarul Astra Asigurări. 

    Dan Adamescu este acuzat de abuz în serviciu în formă calificată, spălare de bani şi complicitate la abuz în serviciu, iar prejudiciul estimat de anchetatori în acest dosar este de 900 de milioane de lei.

  • Cazanciuc: Legea privind Agenţia Bunurilor Sechestrate va intra în procedură accelerată la Cameră

    “Am discutat deja cu preşedintele Camerei Deputaţilor şi l-am rugat ca în situaţia în care vom primi mâine (marţi – n.r.) un vot favorabil, să mergem într-o procedură accelerată”, a declarat Cazanciuc după o întâlnire la Senat cu parlamentatii din grupul PSD. De asemenea, ministrul a spus că un termen rezonabil până când Agenţia va deveni operaţională ar fi sfârşitul acestui an.

    “Am continuat astăzi seria discuţiilor cu grupurile parlamentare pe marginea acestui proiect de lege în speranţa unui vot favorabil mâine. Am avut discuţii la grupul PNL şi la grupul UDMR şi astăzi am încercat să explic grupului PSD principiile acestei legi şi am primit destul de multe întrebări referitoare la textul propus. Sper că am răspuns tuturor întrebărilor şi sper ca mâine să am un vot favorabil din partea grupului PSD”, a mai spus Robert Cazanciuc.

    Întrebat dacă au fost discutate şi probleme de constituţionalitate cu parlamentarii PSD, ministrul Justiţiei a spus că au fost discuţii referitoare la valorificarea anticipată a unor bunuri, dacă această procedură nu ar afecta cumva dreptul de proprietate.

    “Acest lucru a fost deja tranşat în 2012, când s-a transpus în dreptul intern o directivă europeană din 2005. Din păcate, au trecut şapte ani până la transpunerea ei, dar este o procedură prevăzută deja în lege în momentul de faţă, cu garanţii prevăzute de lege. Agenţia nu vine cu proceduri noi, încearcă să vină doar cu expertiză, să-i sprijine pe cei care, în baza Codului de procedură penală, pot să ia asemenea decizii”, a explicat ministrul.

    Robert Cazanciuc a mai spus, referitor la eliminarea din textul legii a unei condiţii, potrivit căreia cei din conducerea agenţiei să nu fi făcut parte niciodată dintr-un partid politic, că ar fi fost mai bine să fie păstrat acest criteriu, dar că sunt suficiente alte garanţii pentru a nu fi nicio formă de interferenţă.

    “Din perspectiva noastră, în această structură vor fi în principal magistraţi, care oricum au aceste garanţii, n-au voie să facă parte din nicio structură politică. E o formă de garanţie pe care noi am vrut la vremea respectivă să o avem la nivelul textului de lege”, a spus ministrul.

    Întrebat de ce au fost atât de multe amânări, Cazanciuc a spus: “E o lege nouă şi e normal să fie dezbatere pe text. S-a dovedit că asumarea răspunderii pe Codurile penale a dus la foarte multe lucruri care nu sunt clare, de aceea Curtea Constituţională sancţionează în mod constant anumite lucruri. Dacă la vremea respectivă ar fi fost dezbatere în jurul lor, poate anumite decizii erau evitate. Este în interesul tuturor să dezbatem fiecate text, fiecare articol în aşa fel încât în aplicare să nu fie greşeli de interpretare. Una din marile probleme la nivelul sistemului judiciar în momentul de faţă este practica neunitară. Practica neunitară vine de foarte multe ori pentru că textele nu sunt destul de clare, deci interesul nostru este să facem un text cât mai clar, cât mai uşor de aplicat”.

    Agenţia va facilita urmărirea şi identificarea bunurilor provenite din săvârşirea de infracţiuni şi a altor bunuri având legătură cu infracţiunile şi care ar putea face obiectul unei dispoziţii de indisponibilizare, sechestru sau confiscare emise de o autoritate judiciară competentă în cursul unor proceduri penale, va administra, în unele cazuri, bunurile mobile sechestrate în cadrul procesului penal va valorifica bunurile mobile sechestrate în cadrul procesului penal, va gestiona sistemul informatic naţional integrat de evidenţă a creanţelor provenite din infracţiuni, potrivit proiectului de lege.

    De asemenea, noua agenţie va gestiona şi ţine evidenţa sumelor de bani care fac obiectul sechestrului, a sumelor de bani rezultate din valorificarea bunurilor perisabile, a sumelor de bani rezultate din cazurile speciale de valorificare a bunurilor mobile sechestrate, precum şi a sumelor de bani datorate cu orice titlu suspectului, inculpatului ori părţii responsabile civilmente, care fac obiectul popririi.

    În vederea unei evidenţe complete a tuturor sumelor de bani administrate de Agenţie, pe numele acesteia se deschide un cont unic în lei la Trezoreria statului. În ce priveşte sumele de bani în valută sechestrate sau ridicate, se instituie un sistem de conturi unice în valută la o bancă ce va fi selectată cu respectarea prevederilor legale privind achiziţiile publice.

  • Sechestrul pus pe bunurile şi conturile lui Adrian Severin, redus la 436.663 de euro

    Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a admis, joi, contestaţia formulată de Adrian Severin împotriva ordonanţei Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA), din 8 iulie, privind luarea măsurii asigurătorii a sechestrului penal.

    Magistraţii au dispus înlăturarea dispoziţiei privind luarea măsurii asigurătorii a sechestrului pentru suma de 50.000 lei reprezentând cheltuieli judiciare.

    De asemenea, instanţa supremă a mai dispus modificarea măsurii asigurătorii a sechestrului penal până la concurenţa sumei de 436.663 de euro, echivalent a 1.630.751,46 lei.

    Adrian Severin a fost chemat la DNA, pe 17 iulie, unde i-a fost adus la cunoştinţă faptul că este urmărit penal pentru complicitate la spălare de bani, în formă continuată, anchetatorii instituind sechestru asigurător şi pe conturile sale.

    În acelaşi dosar, procurorii DNA au extins urmărirea penală faţă de Anne Jugănaru şi Florin Abraham, asistenţi ai lui Adrian Severin când acesta era europarlamentar, cu privire la săvârşirea infracţiunii de spălare de bani, în formă continuată.

    Potrivit procurorilor, în perioada martie 2007 – noiembrie 2010, Adrian Severin a încheiat, fie în nume propriu, fie ca reprezentant al grupului politic din care făcea parte, din Parlamentul European, un număr de 20 de contracte de consultanţă cu mai multe firme create anume pentru a justifica prestarea unor servicii fictive, constând în realizarea unor studii.

    “În perioada respectivă, singurele activităţi înregistrate de societăţile în cauză au fost cele în relaţia cu Adrian Severin, respectiv grupul politic din care făcea parte. Ulterior, societăţile comerciale respective nu au mai avut nici un fel de activitate, iar în prezent toate figurează ca fiind radiate din Registrul Comerţului”, au scris procurorii în ordonanţa de extindere a urmăririi penale.

    În aceeaşi perioadă, Adrian Severin, cu intenţie şi în urma înţelegerii cu suspecţii Anne-Rose-Marie Jugănaru, Florin-Leontin Abraham şi o altă persoană, a acţionat în vederea disimulării originii ilicite a sumelor de bani provenite din decontările frauduloase din bugetul Parlamentului European, prin transferuri succesive ale sumei totale de 586.350 lei, efectuate de către societăţile din grup către o fundaţie, prin încheierea unor contracte fictive de pregătire şi instruire a personalului, mai spun anchetatorii.

    Foto: Arhiva Mediafax Foto

    Procurorii susţin că din actele de urmărire penală a rezultat faptul că plăţile efectuate nu au la bază operaţiuni reale.

    “Pentru a da o aparenţă de legalitate transferurilor efectuate, suspecţii au convenit disimularea acestora sub forma plăţii unor servicii de pregătire profesională a angajaţilor, deşi aceeaşi angajaţi ai societăţilor în cauză au fost angajaţi şi la fundaţia respectivă, iar obiectul contractelor încheiate pentru justificarea plăţilor este similar. Mai mult, numerele de ordine ale contractelor încheiate de fundaţie cu societăţile în cauză sunt consecutive, ceea ce indică faptul că nu au existat contracte încheiate şi cu alţi potenţiali beneficiari ai unor astfel de cursuri. În plus, o parte din plăţile facturate de fundaţia respectivă către societăţile comerciale «beneficiare» era ulterioară încheierii raporturilor de muncă cu acei salariaţi, aceştia fiind angajaţii unei alte societăţi din grup, la momentul respectiv”, au precizat anchetatorii.

    Pe 19 iulie 2012, procurorii DNA i-au pus sub acuzare pe Anne Jugănaru, George Vadim Tiugea – asistent parlamentar al lui Adrian Severin, asociat şi administrator SC Head Hunting Professional SRL, şi Mihail Răducu Jugănaru, asociat şi administrator la SC A&A Social Consulting Center SRL, asociat la SC Afla Communications and Consulting SRL, SC Professional Consulting System SRL, SC Princeps Consulting Team SRL, SC Perfect Solutions Network SRL, pentru complicitate la folosirea sau prezentarea de documente ori declaraţii false, în scopul obţinerii de fonduri europene.

    Pe 11 septembrie 2013, Adrian Severin a fost trimis în judecată de procurorii DNA, care îl acuză de luare de mită şi trafic de influenţă, după ce ar fi acceptat să primească 100.000 de euro pentru a depune amendamente în comisiile de specialitate ale PE, în sprijinul intereselor unor presupuse firme.

    Procurorii DNA arătau, în actul de sesizare a instanţei, că în perioada decembrie 2010 – martie 2011, Adrian Severin a acceptat promisiunea a două persoane de a-i plăti 100.000 de euro anual, în schimbul depunerii de amendamente în comisiile de specialitate ale Parlamentului European.

    De asemenea, în schimbul banilor, Severin a acceptat să voteze împotriva unor amendamente ce nu corespundeau intereselor societăţii comerciale pe care cele două persoane pretindeau că o susţin, acestea fiind în realitate reporteri de la Sunday Times.

    La cei 100.000 de euro se adăuga şi suma de 4.000 de euro pe zi, pentru orice acte care ar fi fost efectuate de Severin în legislativul european, în legătură cu depunerea de amendamente.

    Dosarul este judecat de magistraţii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

  • Răsturnare de situaţie în scandalul anului. Ce a făcut Victor Ponta cu fix o săptămână înainte de urmărirea penală

    Premierul Victor Ponta aşteaptă evaluarea procurorilor pentru a i se pune sechestru pe o parte din bunurile sale.

    Averea lui Victor Ponta oferă însă o surpriză majoră:

    Răsturnare de situaţie în scandalul anului. Ce a făcut Victor Ponta cu fix o săptămână înainte de urmărirea penală

  • Instanţa supremă a ridicat sechestrul pus pe bunuri deţinute de Sebastian Ghiţă şi pe firmele sale

    Magistraţii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) au admis, luni, contestaţia formulată de Sebastian Ghiţă privind măsurile asigurătorii impuse de procurorii DNA Ploieşti în dosarul în care deputatul este urmărit penal pentru săvârşirea unor infracţiuni precum trafic de influenţă, complicitate la schimbarea destinaţiei fondurilor europene, spălare de bani, evaziune fiscală, operaţiuni comerciale incompatibile cu funcţia şi coruperea alegătorilor.

    De asemenea, în cadrul mai multor dosare prin care au fost contestate măsurile asigurătorii, judecătorii instanţei supreme au ridicat sechestrul asupra acţiunilor, părţilor sociale sau conturilor bancare deţinute de persoane apropiate parlamentarului, precum Ionuţ Răzvan Chirilă, Valentin Gabriel Niţu, Mariana Dimulescu, Marian Gabriel Anghel, Adrian Sorin Chirilă, Ion Ovidiu Traşcu.

    Totodată, magistraţii ICCJ au dispus ridicarea sechestrului asupra conturilor mai multor firme despre care procurorii susţin că ar fi controlate de către Sebastian Ghiţă, printre respectivele societăţi comerciale fiind: SC Idilis SRL, SC TVMP SRL, SC Asesoft Technologies SRL, SC Future Comunication Tehnologies SRL, SC Budureasca SRL, SC Viewpedia Soft SRL, Sunsmart Integrare IT SRL, Rtv Satellite Net SRL, SC Dns Birotica SRL, SC Senior Consulting Group SRL, SC Viile Budureasca SRL.

    Deciziile instanţei supreme privind ridicarea sechestrului asigurător sunt definitive.

    Magistraţii instanţei supreme au decis şi, pe 10 iulie, ridicarea sechestrului asigurător pus de DNA asupra altor bunuri deţinute de firme şi persoane apropiate lui Sebastian Ghiţă.

    În 24 iunie, procurorii DNA au pus sechestru pe bunurile, acţiunile şi conturile lui Sebastian Ghiţă, precum şi pe conturile a 51 de societăţi comerciale controlate de acesta, în dosarul în care deputatul este urmărit penal pentru trafic de influenţă şi evaziune, potrivit unor documente ale anchetatorilor.

    În aceeaşi zi, DNA a anunţat, într-un comunicat de presă, că a fost extinsă acţiunea penală faţă de Sebastian Ghiţă, pentru infracţiunile de trafic de influenţă, complicitate la schimbarea, fără respectarea prevederilor legale, a destinaţiei fondurilor europene, spălare de bani, în formă continuată, evaziune fiscală, în formă continuată, coruperea alegătorilor şi efectuarea de operaţiuni financiare, ca acte de comerţ, incompatibile cu funcţia, în formă continuată. Aceste noi infracţiuni se adaugă celei iniţial reţinute în sarcina lui Sebastian Ghiţă, respectiv cea de sprijinire a unui grup infracţional organizat.

    Procurorii au probe şi date că, în perioada 2000 – 2015, Sebastian Ghiţă a obţinut nelegal importante sume de bani prin traficarea influenţei sau aparent legal din fonduri publice, pe care le-a introdus într-un circuit financiar care nu are la bază operaţiuni reale.

    O parte din sumele de bani obţinute ilicit ar fi fost folosite de Sebastian Ghiţă în campania electorală pentru alegerile parlamentare din 2012, când a obţinut un mandat de deputat, dar şi în campania electorală pentru alegerile prezidenţiale din 2014, în scopul obţinerii de voturi pentru candidatul PSD Victor Ponta.

    Anchetatorii au arătat că o parte din sumele de bani, care ar fi fost obţinute ilicit prin trafic de influenţă sau devenite ilicite prin transferuri bancare efectuate pentru disimularea naturii provenienţei lor şi păstrate în conturile societăţilor controlate, au fost folosite de Sebastian Ghiţă, la momente diferite, “pentru atingerea unor scopuri personale sau de grup, economice sau politice”.

    Anchetatorii au mai stabilit, pe baza probelor din dosar, că Sebastian Ghiţă s-a folosit de funcţia de deputat pentru a-l determina pe şeful Unităţii de Implementare a Proiectelor din cadrul SC Hidro Prahova SA să facă plăţi către SC Grossman Engineering Group SRL.

    Anchetatorii au mai arătat că Sebastian Ghiţă controlează încă, direct sau indirect, prin 23 de interpuşi, 54 de firme pe care le-a deţinut până în anul 2012. Operaţiunile efectuate de Ghiţă prin intermediul acestor societăţi sunt incompatibile cu funcţia de deputat.

    Sebastian Ghiţă, şeful CJ Prahova, Mircea Cosma, şi deputatul Vlad Cosma se află sub control judiciar de peste 120 de zile în dosarul în care DNA Ploieşti anchetează modul de derulare a contractului din fonduri europene pentru extinderea lucrărilor de canalizare din oraşul Comarnic.

     

  • Ghiţă la ICCJ: Din cauza sechestrului nu pot plăti gunoi, apă, energie. Nu sunt lăsat să trăiesc

    Magistraţii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) au luat în discuţie, marţi, contestaţia lui Sebastian Ghiţă la ordonanţa procurorului DNA prin care s-a stabilit sechestru asigurător pe bunurile mobile şi imobile ale deputatului.

    La dezbateri, avocatul lui Ghiţă a arătat că apărarea încearcă să provoace o evaluare anticipată a probelor, susţinând că faptele pentru care procurorul a luat măsura sechestrului asigurător ar fi fost anchetate deja de DNA central încă din anul 2011.

    Totodată, avocatul a susţinut că nu este motivată măsura sechestrului extins, că nu este prevăzută nicio limită maximă de instituire a sechestrului şi că DNA Ploieşti a luat în mod unilateral o decizie care nu era în competenţele sale, apărarea cerând magistraţilor ICCJ desfiinţarea ordonanţei prin care s-a luat măsura sechestrului asigurător în dosarul de la DNA Ploieşti.

    În replică, procurorul DNA le-a arătat judecătorilor că motivele invocate de apărare nu sunt întemeiate şi a explicat pe larg în ce condiţii s-a făcut extinderea de punere sub sechestru, respectiv că prin prima ordonanţă s-a dispus sechestru pe o sumă de 10 milioane de lei, după care s-au extins cercetările pentru alte acuzaţii, context în care anchetatorul a apreciat că este nevoie de extinderea măsurii sechestrului asupra bunurilor fără limită de sumă.

    La rândul său, deputatul Sebastian Ghiţă le-a spus magistraţilor că, având toate conturile blocate, este într-un impas financiar, iar acestă măsură nu îl lasă să trăiască şi să existe.

    “Voi expune câteva gânduri ca să vă fac să mă înţelegeţi cum mă simt ca cetăţean. În luna februarie, domnul procuror m-a acuzat de favorizarea deja celebrului cumnat al domnului Ponta pentru că dânsul aşa a considerat, a stabilit acel prejudiciu de 10 milioane de lei, iar eu am primit acea măsură asigurătorie la fel ca ceilalţi implicaţi. S-au indisponibilizat conturi, s-a pus sechestru pe casă şi tot aşa. Pentru a se lămuri asupra prejudiciului a cerut o expertiză. Acea expertiză a arătat că prejudiciul creat de acel presupus grup infracţional era zero. După patru luni în care am participat la anchetă m-am trezit că, în baza unui raport preliminar şi a unui raport de la Oficiul Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor ce indică nişte tranzacţii ca fiind succeptibile de infracţiuni, m-am trezit cu această măsură. Cred că sunt primul cetăţean al României care are sechestru fără limită. Când l-am întrebat pe procuror care e prejudiciul, mi-a spus că îl va stabili, iar eu m-am trezit cu acest sechestru nelimitat. A-ţi spune că nu contează, dar în măsura în care a apărut legea care arată că nu poţi face plăţi în numerar mai mari de 5.000 de euro mă face să cred că această măsură nu mă lasă să trăiesc, să mă apăr, să exist. Mi-a luat acest domn orice libertate şi între altele are pretenţia să îi cer voie să fac orice. Indiferent de cât de bogat mă crede dânsul, eu nu mai pot trăi”, a susţinut deputatul Sebastian Ghiţă în faţa magistraţilor instanţei supreme.

    În final, procurorul DNA a replicat că Sebastian Ghiţă nu cunoaşte legea, că sumele sechestrate nu au în vedere plata salariaţilor sau asigurările sociale şi că nu se pune problema să se interzică astfel de plăţi prin instituirea sechestrului, arătând că susţinerile lui Ghiţă “sunt fără suport legal”.

    “Nu se pune problema imposibilităţii de convieţuire a familiei”, a încheiat procurorul DNA.

    Ghiţă i-a spus procurorului DNA că îşi cere scuze, că el nu este firmă şi că el nu are dreptul de a face nicio plată de la bancă.

    “Eu nu pot face nicio plată. Factura de la gunoi, de la apă, de la energie electrică”, a încheiat Ghiţă.

    Instanţa supremă a rămas în pronunţare în această cauză şi urmează să stabilească dacă ridică sau nu sechestrul asigurător de pe bunurile imobile şi mobile ale lui Sebastian Ghiţă.

    Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) a anunţat, în urmă cu o săptămână, că a fost extinsă acţiunea penală faţă de deputatul Sebastian Ghiţă, pentru infracţiunile de trafic de influenţă, complicitate la schimbarea, fără respectarea prevederilor legale, a destinaţiei fondurilor europene, spălare de bani, în formă continuată, evaziune fiscală, în formă continuată, coruperea alegătorilor şi efectuarea de operaţiuni financiare, ca acte de comerţ, incompatibile cu funcţia, în formă continuată. Aceste noi infracţiuni se adaugă celei iniţial reţinute în sarcina lui Sebastian Ghiţă, respectiv cea de sprijinire a unui grup infracţional organizat.

    De asemenea, procurorii DNA au pus sechestru pe bunurile, acţiunile şi conturile lui Sebastian Ghiţă, precum şi pe conturile a 51 de societăţi comerciale controlate de acesta, în dosarul în care deputatul este urmărit penal pentru trafic de influenţă şi evaziune, potrivit unor documente ale anchetatorilor.

    Totodată, Sebastian Ghiţă a primit şi interdicţia de a-şi exercita mandatul de deputat, precum şi interdicţia de a părăsi localitatea de domiciliu, Ploieşti.

    Procurorii au probe şi date că, în perioada 2000-2015, Sebastian Ghiţă a obţinut nelegal importante sume de bani, prin traficarea influenţei, sau aparent legal din fonduri publice, pe care le-a introdus într-un circuit financiar care nu are la bază operaţiuni reale.

    O parte din sumele de bani obţinute ilicit ar fi fost folosite de Sebastian Ghiţă în campania electorală pentru alegerile parlamentare din 2012, când a obţinut un mandat de deputat, dar şi în campania electorală pentru alegerile prezidenţiale din 2014, în scopul obţinerii de voturi pentru candidatul PSD Victor Ponta.

    Anchetatorii au arătat că o parte din sumele de bani, care ar fi fost obţinute ilicit prin trafic de influenţă sau devenite ilicite prin transferuri bancare efectuate pentru disimularea naturii provenienţei lor şi păstrate în conturile societăţilor controlate, au fost folosite de Sebastian Ghiţă, la momente diferite, “pentru atingerea unor scopuri personale sau de grup, economice sau politice”.

    Anchetatorii au mai stabilit, pe baza probelor din dosar, că Sebastian Ghiţă s-a folosit de funcţia de deputat pentru a-l determina pe şeful Unităţii de Implementare a Proiectelor din cadrul SC Hidro Prahova SA să facă plăţi către SC Grossman Engineering Group SRL.

    Anchetatorii au mai arătat că Sebastian Ghiţă controlează încă, direct sau indirect, prin 23 de interpuşi, 54 de firme pe care le-a deţinut până în anul 2012. Operaţiunile efectuate de Ghiţă prin intermediul acestor societăţi sunt incompatibile cu funcţia de deputat.

     

  • Circa 98.000 de lei şi trei kilograme de aur ce aparţin avocatului Doru Boştină, puse sub sechestru

    Conform sursei citate, avocatul a predat oamenilor legii suma de 45.000 de lei, pentru a dovedi faptul că doreşte să-i ajute în recuperarea prejudiciului.

    Avocatul Doru Boştină a fost arestat, vineri, prin decizia Curţii de Apel Bucureşti (CAB).

    Instanţa a mai dispus arestarea lui Alexandru Cucu şi lui Mihai Tutopica, în timp ce pentru Mihai Răducanu a hotărât cercetarea în arest la domiciliu, în acelaşi dosar.

    Decizia de vineri a CAB poate fi contestată la instanţa supremă.

    Procurorii Parchetului Curţii de Apel Bucureşti i-au reţinut pe cei patru, după ce, joi dimineaţă, poliţiştii au făcut 18 percheziţii în Bucureşti şi în două judeţe, într-un dosar de evaziune fiscală în domeniile IT şi consultanţă cu un prejudiciu evaluat la peste un milion de euro.

    Poliţiştii şi procurorii au descins la locuinţa lui Doru Boştină şi la locuinţele altor persoae din Bucureşti şi Corbeanca, precum şi la cabinetul de avocatură al lui Boştină.

    Într-un comunicat transmis joi dimineaţă, Poliţia Română anunţa că poliţiştii Direcţiei de Investigare a Criminalităţii Economice, sub coordonarea procurorilor Parchetului Curţii de Apel Bucureşti, desfăşoară o operaţiune pentru combaterea evaziunii fiscale în domeniul IT şi al consultanţei, astfel că au avut loc 18 percheziţii domiciliare în Bucureşti şi în judeţele Ilfov şi Ialomiţa la 16 persoane suspectate că ar fi cauzat un prejudiciu de peste 1.000.000 de euro.

    Conform sursei citate, persoanele vizate sunt suspectate că s-ar fi sustras de la îndeplinirea obligaţiilor fiscale prin evidenţierea, în actele contabile sau în alte documente legale, a cheltuielilor care nu au la bază operaţiuni reale ori evidenţierea altor operaţiuni fictive.

    “Una dintre societăţile comerciale care ar fi evidenţiat în actele contabile sau în alte documente legale cheltuieli care nu au la bază operaţiuni reale este o casă de avocatură din municipiul Bucureşti”, mai preciza Poliţia Română.

    Boştină şi Asociaţii a precizat, vineri, că Doru Boştină nu mai este asociat în cadrul casei de avocatură, fiind suspendat din calitatea de avocat, membru al Baroului Bucureşti, astfel că activitatea casei de avocatură nu este afectată.