BusinessMagazin

Tag: scut antiracheta

  • Polonia şi balticii cer NATO să considere scutul antirachetă sistem de descurajare a Rusiei

    Sistemul american antirachetă, bazat în mare parte în România, vizează să protejeze Europa de eventuale rachete lansate de către state considerate paria din Orientul Mijlociu.

    Potrivit sursei citate, Polonia, Lituania, Letonia şi Estonia au făcut această propunere în cadrul pregătirilor Summitului NATO care va avea loc în perioada 4-5 septembrie în Ţara Galilor.

    Propunerea polonezo-baltică subminează poziţia Statelor Unite, potrivit cărora mobilizarrea sistemului american antibalistic nu vizează Rusia.

    Însă cei care au propus ideea au reuşit să pună pe agendă, înainte de summit, problema unor noi măsuri de securitate pentru Polonia şi statele baltice, între care suplimentarea numărului zborurilor NATO de recunoaştere la frontierele lor de est, iar aceste operaţiuni nu se vor încheia autoomat după un an, aşa cum se plănuia iniţial.

    Cancelarul german Angela Merkel a îndemnat ca măsura să fie reaprobată de către toţi membrii NATO după un an. Însă, între timp, Berlinul şi-a dat seama că este singurul care susţinea această poziţie şi a renunţat la idee, scrie Der Spiegel.

  • O fabrică Ford la Iaşi ar fi fost cel mai bun scut antirachetă al României

    Scutul antirachetă dezvoltat de americani la Deveselu (Olt) este pe cale să devină şi cea mai importantă investiţie americană în România.

    Iniţial, scutul necesita investiţii de 400 de milioane de dolari, adică sub un sfert din investiţiile americane directe în România la nivelul lui 2011 (1,4 mld. euro), când se făcea estimarea. Acum, în noul context în care România devine frontieră a unui nou război nedeclarat, dar cu destul background încât să nu lase nimănui iluzia că se poartă cu creionul pe hârtie, „geostrategia“ s-ar putea dovedi mai importantă decât la momentul  parafării deciziei de construire a scutului în România.

    O precizare: investiţia în scut ar putea fi mai importantă nu pentru că americanii se gândesc să investească masiv în România în domeniul militar astfel încât ţara să simtă şi economic o astfel de măsură, ci că, tocmai contrar a ceea ce aştepta administraţia de la Bucureşti, investiţiile americane totale aici nu cresc după instalarea scutului american antirachetă. Economiile coloşilor nu au sentimente. În 2003, totalul investiţiilor străine în România era de 9,6 mld. euro, iar America avea investiţii directe de 324 mil. euro, adică 3,4% din totalul investiţiilor străine directe.

    Zece ani mai târziu, în 2012, totalul investiţiilor străine în România era de 59 de miliarde de euro, iar investiţiile americane erau de 1,8 miliarde de euro, adică 3,1% din totalul investiţiilor străi­ne în România. Investiţiile străine directe totale au crescut în zece ani de peste şase ori, dar cele americane cu mai puţin, de 5,5 ori. Iar schimburile comerciale româno-americane sunt la un nivel foarte redus, 1,4 mld. euro (sub 2% din schimburile comerciale totale ale României), adică doar cu puţin mai mari decât cu Republica Moldova, o ţară de 3,5 milioane de oameni.

    Spre comparaţie, aceeaşi este situaţia şi cu Polonia, de asemenea o ţară unde SUA vor să construiască un scut antirachetă. Aici, la finalul anului 2012 soldul investiţiilor directe străine americane era de 8,1 miliarde de euro, adică 4,5% din soldul total al investiţiilor directe străine.

    Nu acelaşi lucru se poate spune despre ţara vecină Ungaria. Aici soldul investiţiilor directe americane se ridică la 19,3 miliarde de euro, cifră valabilă pentru sfârşitul anului 2012, ceea ce reprezintă aproape 12% din total.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • Rusia AVERTIZEAZĂ românii, turcii şi polonezii cu privire la scutul antirachetă: Vor deveni ostaticii practicilor americane iresponsabile

     “Nimeni din Statele Unite nu a oferit două centre de procesare sau vreun schimb în timp real” de informaţii, a declarat miercuri pentru agenţia rusă de stat Evgheni Lukianov, adjunctul preşedintelui Consiliului de Securitate rus.

    El a subliniat că decizia finală de instalare a componentelor sistemului european de apărare antirachetă în România, Turcia şi Polonia le revine acestor state suverane. “Nu suntem mulţumiţi de deciziile acestor ţări, dar este important ca popoarele lor să ştie că vor deveni ostaticele practicilor americane iresponsabile”, a spus Lukianov, scrie Ria Novosti.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Rusia ar putea abandona START din cauza mobilizării în cadrul scutului antirachetă în Europa

     Practic toată elita diplomatică şi militară din spaţiul transatlantic s-a reunit în acest weekend la Munchen, pentru a marca 50 de ani de la crearea Conferinţei pe teme de securitate şi pentru a evoca grave conflicte regionale, în lume. În cursul acestui forum, secretarul american al Apărării Chuck Hagel a anunţat că Pentagonul a început să mobilizeze, în Europa, distrugătoare echipate cu sisteme AEGIS, în cadrul sistemului .

    “Tocmai am trimis distrugătorul USS Donald Cook, dotat cu un sistem antirachetă, la Rota, în Spania”, a anunţat el. În doi ani, alte trei (nave) i se vor alătura, cu scopul de a “proteja Europa”. Hagel a anunţat că aceste măsuri vizează să contracareze ameninţarea rachetelor iraniene. El a mai spus că, înainte să vină la Munchen, a efectuat o vizită în Polonia cu scopul de a confirma voinţa Statelor Unite de a instala o parte a scutului antirachetă în această ţară. Toate acestea ilustrează o abordare în etape a creării unui scut antirachetă european, apreciază agenţia rusă, citată de site-ul RIA Novosti.

    De asemenea, începând din 2002, Statele Unite au organizat peste 30 de teste pentru sistemul Aegis, dintre care 25 s-au soldat cu interceptarea reuşită a rachetelor.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Şeful diplomaţiei ruse: Acordul cu Iranul face ca scutul antirachetă din Europa să nu mai aibă sens

     “În cazul realizării înţelegerilor cu Iranul, motivul invocat pentru justificarea punerii în funcţiune a unui sistem de apărare antirachetă în Europa va înceta să mai existe”, a afirmat Lavrov, potrivit en.ria.ru/.

    Statele Unite au început să instaleze pe continent un sistem de apărare antirachetă format din radare de alertă de înaltă frecvenţă şi rachete interceptoare care vor fi amplasate la sol şi pe mare. Potrivit oficialilor americani, acest sistem are ca scop să protejeze Statele Unite şi aliaţii lor europeni de atacuri balistice şi nucleare ce vin din partea unor ţări precum Coreea de Nord sau Iranul.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Unde duce micul război rece între Obama şi Putin

    Cazul Snowden este însă doar ultimul dintr-o listă tot mai lungă de chestiuni care l-a deranjat pe Obama, după ce discuţiile cu Putin din iunie pe tema războiului civil din Siria, a scutului antirachetă american şi a dezarmării Iranului au ajuns într-un punct mort, iar presiunile.

    Unii comentatori au interpretat această răcire bruscă a relaţiilor cu Rusia drept un indiciu că SUA au nevoie de un argument în plus ca să ignore opoziţia Moscovei faţă de o intervenţie armată în Siria. Cert e că în următoarea perioadă e puţin probabil ca relaţiile dintre cele două puteri să se amelioreze fundamental, mai ales după ce Obama a anunţat în premieră, ca reacţie la recent adoptata lege contra propagandei homosexuale în Rusia, că el “nu are de ce să manifeste răbdare faţă de ţările care intimidează comunitatea LGBT”.

    Preşedintele american a avut grijă să nege însă, la o conferinţă de presă susţinută la Casa Albă, că relaţiile sale cu Vladimir Putin sunt proaste. Obama a declarat că Putin se comportă uneori “ca un elev plictisit din fundul clasei”, dar a adăugat că “atunci când avem discuţii, deseori rezultatul e foarte productiv”. El a spus că SUA “vor lua o pauză, vor reevalua direcţia în care se îndreaptă Rusia” şi vor calibra relaţia bilaterală astfel încât să ţină cont de domeniile unde cele două ţări pot să cadă de acord şi să accepte că există şi diferenţe de opinie. “Sincer, într-o serie de domenii unde credem că se pot face progresse, Rusia nu şi-a schimbat deloc poziţia. Cred că au existat întotdeauna anumite tensiuni între SUA şi Rusia după căderea URSS”, a spus Barack Obama, citat de Reuters.

    Obama a precizat şi că America nu va boicota Jocurile Olimpice de Iarnă de la Soci din 2014, în ciuda opiniei că delegaţia americană, în care sunt şi gay şi lesbiene, ar trebui să nu meargă la Soci, în semn de protest faţă de legea contra propagandei homosexuale în Rusia. Legea penalizează paradele gay şi diseminarea publică de informaţii despre comunitatea LGBT cu amenzi de până la 16.000 de dolari.

  • Interviu Titus Corlăţean pentru Interfax. Ce spune ministrul român de Externe despre scutul antirachetă şi Republica Moldova

     Corlăţean a explicat că interceptorii ce urmează să fie amplasaţi în România, în cadrul scutului american antirachetă, nu vor avea încărcătură nucleară, putând fi folosiţi doar pentru legitimă apărare.

    În calitate de “stat european şi membru al Alianţei Nord-Atlantice, România, împreună cu comunitatea internaţională, urmăreşte dezvoltarea (…) oportunităţilor legate de rachetele baltistice”, având în vedere faptul că “Europa este situată într-o zonă de posibile acţiuni “.

    “Această abordare este un răspuns responsabil şi paşnic”, iar “interceptorii care vor fi amplasaţi în România nu vor avea încărcătură nucleară”, ci “pot fi folosiţi doar pentru legitimă apărare şi în linie cu normele internaţionale şi Carta ONU”, a subliniat el, în acest interviu publicat în pagina electronică a Interfax.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Hackeri chinezi au accesat planuri de sisteme antirachetă, inclusiv de tipul celui de la Deveselu

     Potrivit raportului confidenţial elaborat de experţi ai Institutului Defense Science Board, hackeri chinezi au accesat aproximativ 25 de planuri ale unor sisteme de armament ultramoderne, inclusiv date despre programul antirachetă, informaţii despre avioane şi nave militare, relatează Washington Post.

    Raportul este adresat Departamentului american al Apărării şi companiilor din industria militară americană.

    Printre sistemele vizate de hackeri figurează elemente ale sistemelor de apărare antirachetă instalate de Pentagon în Asia, Europa şi Golful Persic: sistemul rachetelor Patriot – PAC-3, sistemul antibalistic THAAD şi sistemul antirachetă Aegis, care se regăseşte şi la baza de la Deveselu.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Nu trageţi în Deveselu

    Vicepremierul rus Dmitri Rogozin spusese, în aprilie, că forţele strategice ale Rusiei sunt capabile să penetreze scutul antirachetă al Statelor Unite şi că SUA îşi irosesc banii pe proiectul “provocator” al scutului antirachetă din Europa de Est. Băsescu a criticat şi declaraţiile de la Bucureşti ale şefului Stratfor, George Friedman, după care scutul antirachetă este doar un simbol şi că nu apără de o ameninţare anume, dând a înţelege că aspiraţiile României la un rol geopolitic important în regiune ar fi lipsite de temei.

    Anders Fogh Rasmussen a susţinut poziţia lui Traian Băsescu, insistând că sistemul de apărare antirachetă al NATO “este un răspuns real la o ameninţare reală şi are caracter defensiv, nu direcţionat împotriva niciunei alte ţări”. El a mulţumit autorităţilor române pentru contribuţia la sistemul antirachetă, afirmând că de când România a intrat în această alianţă din 2004, “a jucat un rol activ în formarea agendei NATO şi în construirea unor relaţii puternice cu partenerii noştri”.

    Rasmussen a lăudat râvna României în NATO inclusiv la capitolul bugetar, unde, în mod neaşteptat, Bucureştiul a devenit un exemplu pentru alte state incomparabil mai bogate care au preferat să-şi restrângă bugetele de apărare. “Atunci când bugetele trebuie să fie echilibrate, ştim că apărarea nu poate fi scoasă din discuţie, dar există o limită minimă cu privire la cât de puţin putem investi în apărare. Iar în Europa am ajuns la această limită minimă. Avem nevoie să ne menţinem pe linie şi să începem să investim mai mult, pe măsură ce economiile noastre, îşi revin, se redresează. Deci salut cu căldură decizia României de a creşte cheltuielile de apărare în scopul de a ajunge la 2% din PIB până în 2016”, a spus oficialul NATO.

  • Japonia va instala rachete Patriot pe insula Okinawa, pe fundalul tensiunilor cu Coreea de Nord

    Ministrul japonez al Apărării, Itsunori Onodera, a explicat că rachete Patriot vor fi instalate în permanenţă la două baze militare din Okinawa “pe cât posibil în aprilie”.

    Ministerul său intenţiona să realizeze această instalare constantă până în martie 2015, însă a hotărât să “avanseze acest proiect care va proteja viaţa şi bunurile persoanelor împotriva rachetelor balistice”, a subliniat Onodera în cadrul unei conferinţe de presă.

    Acest anunţ intervine pe fundalul tensiunilor regionale cauzate de Coreea de Nord, care îşi ameninţă inamicii cu un război “termonuclear” şi ar putea realiza în orele sau zilele următoare unul sau mai multe teste cu rachete de rază medie, conform serviciilor de informaţii sud-coreene.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro