BusinessMagazin

Tag: schimbare

  • Sondaj BestJobs: 6 din 10 români vor să îşi schimbe locul de muncă. Care sunt motivele

    Şase din zece angajaţi spun că schimbarea locului de muncă este printre primele trei cele mai importante priorităţi pentru acest an, potrivit unui comunicat de presă trimis de reprezentanţii platformei de recrutare online BestJobs. Comparativ, la începutul anului trecut, doar patru din zece angajaţi români se declarau nemulţumiţi de situaţia lor profesională şi luau în calcul găsirea unui nou job. Astfel, schimbarea jobului, familia şi sănătatea sunt principalele priorităţi ale angajaţilor români în acest an.

    Un salariu mai mare şi mai mult timp liber sunt principalele motive pentru care schimbarea jobului este printre priorităţi pentru majoritatea angajaţilor în 2020, mai ales că, din punct de vedere salarial, 2019 nu a fost prea productiv pentru o bună parte dintre ei. Salariul a stagnat sau chiar a scăzut pentru peste 40% dintre angajaţi, arată un sondaj realizat de BestJobs la finele anului trecut.

    Un alt motiv invocat de 42% dintre respondenţi este că vor să schimbe angajatorul, mediul de lucru sau echipa. Totodată, aproape patru din zece consideră că nu au suficiente oportunităţi de dezvoltare personală, iar trei din zece au intrat în noul an fără a se simţi motivaţi la actualul loc de muncă. Un sfert dintre respondenţi se mai plâng de faptul că lucrează într-o companie în care le este dificil să avanseze, iar 13,4% afirmă că nu le mai place ceea ce fac.

    Peste o treime dintre respondenţi analizează opţiunea de a-şi schimba complet domeniul de activitate, 14% au în vedere să îşi caute un job în afara ţării, iar alţi 17% sunt indecişi, însă nu exclud această opţiune.

    „Schimbările din societate se reflectă profund pe piaţa muncii. Avem, pe de o parte, inflaţia ridicată care a erodat o bună parte din veniturile românilor şi le-a scăzut puterea de cumpărare, conducând la nemulţumirea angajaţilor. Apoi, continuă trendul început în urmă cu câţiva ani: românii pun tot mai mare preţ pe timpul dedicat familiei şi celor dragi. Dacă facem o comparaţie cu rezultatele sondajului efectuat tot de către BestJobs la începutul anului trecut, când patru din zece angajaţi aveau în plan schimbarea jobului, vedem o creştere cu 50% a numărului celor interesaţi de un nou loc de muncă, un procent substanţial. Iar <<mingea>> e la angajaţi”, declară Dan Puică, CEO BestJobs.

    Pentru şase din zece respondenţi platformele online de recrutare asigură cele mai mari şanse pentru găsirea unui job nou, iar recomandările / referinţele sunt importante pentru 30% dintre aceştia. Alţii vor să îşi maximizeze şansele de succes aplicând direct la companiile la care vor să se angajeze.

    Sondajul a fost efectuat în perioada 02 – 15 ianuarie, pe un eşantion de 1.075 de utilizatori de internet.

     

  • Sondaj BestJobs: 6 din 10 români vor să îşi schimbe locul de muncă. Care sunt motivele

    Şase din zece angajaţi spun că schimbarea locului de muncă este printre primele trei cele mai importante priorităţi pentru acest an, potrivit unui comunicat de presă trimis de reprezentanţii platformei de recrutare online BestJobs. Comparativ, la începutul anului trecut, doar patru din zece angajaţi români se declarau nemulţumiţi de situaţia lor profesională şi luau în calcul găsirea unui nou job. Astfel, schimbarea jobului, familia şi sănătatea sunt principalele priorităţi ale angajaţilor români în acest an.

    Un salariu mai mare şi mai mult timp liber sunt principalele motive pentru care schimbarea jobului este printre priorităţi pentru majoritatea angajaţilor în 2020, mai ales că, din punct de vedere salarial, 2019 nu a fost prea productiv pentru o bună parte dintre ei. Salariul a stagnat sau chiar a scăzut pentru peste 40% dintre angajaţi, arată un sondaj realizat de BestJobs la finele anului trecut.

    Un alt motiv invocat de 42% dintre respondenţi este că vor să schimbe angajatorul, mediul de lucru sau echipa. Totodată, aproape patru din zece consideră că nu au suficiente oportunităţi de dezvoltare personală, iar trei din zece au intrat în noul an fără a se simţi motivaţi la actualul loc de muncă. Un sfert dintre respondenţi se mai plâng de faptul că lucrează într-o companie în care le este dificil să avanseze, iar 13,4% afirmă că nu le mai place ceea ce fac.

    Peste o treime dintre respondenţi analizează opţiunea de a-şi schimba complet domeniul de activitate, 14% au în vedere să îşi caute un job în afara ţării, iar alţi 17% sunt indecişi, însă nu exclud această opţiune.

    „Schimbările din societate se reflectă profund pe piaţa muncii. Avem, pe de o parte, inflaţia ridicată care a erodat o bună parte din veniturile românilor şi le-a scăzut puterea de cumpărare, conducând la nemulţumirea angajaţilor. Apoi, continuă trendul început în urmă cu câţiva ani: românii pun tot mai mare preţ pe timpul dedicat familiei şi celor dragi. Dacă facem o comparaţie cu rezultatele sondajului efectuat tot de către BestJobs la începutul anului trecut, când patru din zece angajaţi aveau în plan schimbarea jobului, vedem o creştere cu 50% a numărului celor interesaţi de un nou loc de muncă, un procent substanţial. Iar <<mingea>> e la angajaţi”, declară Dan Puică, CEO BestJobs.

    Pentru şase din zece respondenţi platformele online de recrutare asigură cele mai mari şanse pentru găsirea unui job nou, iar recomandările / referinţele sunt importante pentru 30% dintre aceştia. Alţii vor să îşi maximizeze şansele de succes aplicând direct la companiile la care vor să se angajeze.

    Sondajul a fost efectuat în perioada 02 – 15 ianuarie, pe un eşantion de 1.075 de utilizatori de internet.

     

  • Întrebarea care i-a schimbat viaţa celui care conduce una dintre cele mai mari companii din lume. Nimic nu a mai fost la fel pentru el după ce a aflat răspunsul

    În primii cinci ani de când a preluat conducerea Microsoft, Satya Nadella a avut un parcurs profesional incredibil. El nu doar că a ajutat compania să îşi reconstruiască reputaţia ca inovator, dar aceasta se îndreaptă din nou spre titlul de cea mai valoroasă companie a lumii.
    Nadella a fost ecent pe la Stanford Graduate Schoolf of Business pentru a împărtăşi câteva dintre lecţiile importante pe care le-a învăţat pe parcursul anilor. Una dintre poveşti a atras atenţia unuia dintre colaboratorii Inc., care a scris un articol pe această temă. Povestea se referă la prima serie de interviuri pe care Nadella a avut-o la Microsoft, în urmă cu aproape 30 de ani:

    „Îmi amintesc că ultimul interviu pe care l-am avut la Microsoft a însemnat şi un punct de cotitură pentru viaţa mea. Am parcurs interviul; consta mai ales din cod scris pe calculator la vremea respectivă. Unul dintre cei care m-au intervievat a spus: <<Iată o întrebare pentru tine: eşti la o intersecţie, un copil cade şi plânge, ce vei face?>> Eu spun <<acesta este un algoritm de căutare pe care nu l-am învăţat>> şi m-am gândit la răspuns timp de câteva minute. Apoi spun, <<M-aş duce la cabina telefonică şi aş suna la 911>>. Cel care a pus întrebarea s-a ridicat, m-a condus afară şi mi-a spus: <<Ştii ceva? Trebuie să dezvolţi puţină empatie. Atunci când un copil cade, îl ridici şi îl îmbrăţişezi înainte de a data telefonul.>> Mi-am spus <<asta este, cu siguranţă nu voi trece cu brio interviul>>”.


    Privind retrospectiv, Nadella spune că deşi a primit de fapt postul pentru care concura atunci, lecţia pe care a învăţat-o în urma acelui interviu l-a urmat toată viaţa: empatia te face pe tine şi pe cei din jurul tău mai bun.

     

  • Gabriel Voin, Fornetti: Creşterea va veni din HoReCa. Estimăm o stagnare a comerţului stradal în 2020. Dezvoltarea magazinelor de proximitate, principalul factor de schimbare

    Produsele Fornetti ajung în cele aproape 800 de magazine cu acelaşi nume deschise în franciză, în lanţurile internaţionale de magazine, iar într-o mică proporţie şi în HoReCa.

    Gabriel Voin, directorul comercial al producătorului de patiserie Fornetti, estimează o stagnare a comerţului stradal şi o creştere mică a segmentului de retail în 2020, dezvoltarea magazi­ne­lor de proximitate având un rol important în schimbarea ale­ge­rilor consumatorilor.

    „Comerţul stradal s-a schimbat mult în ultimii doi ani, iar supermarketurile de pro­ximitate au fost prin­cipa­lul factor. Con­su­ma­torii şi-au schimbat com­por­tamentul de con­sum, iar în acest an nu antici­păm modificări majore decât în cazul unor perturbări financiare la nivel naţional“, a spus managerul pentru ZF.

    În ultimii ani, segmentul magazinelor de proxi­mitate s-a dezvoltat puternic, „muş­când“ din piaţa micilor chioşcari, dar şi din businessul altor tipuri de comercianţi precum cei de panificaţie sau patiserie.

    Produsele Fornetti ajung în cele aproape 800 de magazine cu acelaşi nume deschise în franciză, în lanţurile internaţionale de magazine, iar într-o mică proporţie şi în HoReCa. Astfel, compa­nia are o imagine clară des­pre ce se întâmplă în toate seg­mentele de comerţ.

    „Segmentul HoReCa are un poten­ţial imens şi considerăm că va avea o creştere substanţială în acest an.“

    Fornetti este un brand fondat în urmă cu circa 20 de ani de maistrul brutar Palásti József din Un­garia. În vara lui 2015, grupul a intrat în portofoliul Aryzta AG, care este unul dintre cei mai mari trei producători de panificaţie şi patiserie conge­la­tă la nivel mondial, cu venituri de 3,4 mld. euro în 2018. Fornetti România, cu sediul în Timişoara, a fost înfiinţată în anul 2001 prin intermediul unui parteneriat cu Fornetti Kft. din Ungaria. Compania a devenit master-francizor pentru această marcă în România după ce iniţial a avut activităţi de distribuţie a produselor de patiserie.

    La finalul anului 2002 a fost dată în folosinţă fabrica din Hodoni, judeţul Timiş, iar în timp Fornetti a devenit cel mai extins lanţ de francize din ţară.

    În 2018, Fornetti România a raportat afaceri de 196 mil. lei (42 mil. euro), în creştere cu 10% faţă de anul precedent.

    „Din fericire, în ultimii ani creşterea cifrei de afaceri a fost constantă. Anul trecut am avut o creştere de aproape 5% faţă de 2018 şi mizăm pe o creştere şi în acest an“.

    Gabriel Voin, care lucrează de mai bine de zece ani pentru producătorul de produse de patiserie, spune că, la fel ca şi majoritatea companiilor din România, şi Fornetti se confruntă cu o criză acută de angajaţi.

    „Suntem mereu în cautare de angajaţi, în toate domeniile, în special în sectorul opera­ţional. La partea de investiţii, tocmai am finalizat o lucrare în valoare de peste 1,5 mi­lioane de euro, care are ca principal scop mărirea capacităţii de producţie şi creşterea eficienţei.“

    El adaugă faptul că Fornetti investeşte în fabrică, în utilaje, inclusiv pentru a facilita munca angajaţilor. Pentru anul acesta, la partea de investiţii sunt vizate secţiile de pre­parare, umpluturi şi aluat. Managerul nu a dat detalii despre valoarea investiţiilor din 2020.

     

    Gabriel Voin, director comercial Fornetti: Segmentul HoReCa are un potenţial imens şi considerăm că va avea o creştere substanţială în acest an

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

    madalina.panaete@zf.ro

     

     

     

  • Cum au reuşit doi români să facă un brand de haine care ajunge la clienţi din toată Europa

    Producţia hainelor este externalizată, pentru a beneficia de experienţa jucătorilor din domeniul producţiei, de design ocupându-se însă echipa Merinito.
    „Am încercat mereu o optimizare a producţiei astfel încât să fim eficienţi şi să venim pe piaţă cu un produs de calitate la un preţ bun”, spune Dana Agap.
    Lâna, materia primă pentru produse, vine de la oi din Australia şi Noua Zeelandă. În România, clienţii pot să găsească produsele Merinito
    pe site-ul companiei, merino-shop.ro, dar şi prin magazinele partenere.
    „Clientul principal este pasionat de sport, cu venituri medii sau peste medie şi care caută o alternativă la îmbrăcămintea tehnică din material sintetic”, mai spune Dana Agap.
    Un tricou Merinito costă circa 120 de lei, iar o bluză poate ajunge la 350 de lei, potrivit site-ului propriu.
    „Ce am înţeles este că îndemnul «cumpără un produs românesc!» nu e suficient, produsul trebuie să fie şi competitiv, patriotismul nu este singurul element atunci când un client ia decizia de cumpărare.”

  • Evenimentul zilei, ziarul care a schimbat presa scrisă în anii ’90, se închide pe print şi rămâne de la 1 ianuarie 2020 doar online

    Evenimentul zilei, ziarul care a apărut după 1990 şi care a schimbat presa scrisă în anii ’90 sub conducerea lui Ion Cristoiu, se închide pe print, ultima ediţie tipărită fiind cea de astăzi, 30 decembrie 2019.

    Evenimentul zilei, prin evz.ro, va rămâne doar online. Publicaţia a avut peste 20 de milioane de cititori.

    “Cititori de presă scrisă erau din ce în ce mai puţini, câteva zeci de mii, dar speram să se schimbe ceva. Nu s-a schimbat nimic! Aşa că am luat o decizie. Ştiam că „Evenimentul zilei” a rămas liderul presei de calitate, fără să se fi vândut cu cărţi sau fete dezgolite. Dar era liderul unei pieţe care se zgribulea tot mai tare. Chioşcurile de ziare dispăreau zilnic, publicitatea era din ce în ce mai rară, vânzările scădeau puţin, dar constant. Pentru toate ziarele”, spune Dan Andronic, jurnalist şi proprietar al Evenimentului Zilei într-un articol publicat pe site-ul evz.ro.

    În cei mai buni ani Evenimentul Zilei a avut peste 700.000 de exemplare zilnic având capacitatea de a influenţa politica şi societatea românească.

    „Astăzi, românii preferă să citească în alt mod decât acum 27 de ani. 90 la sută din ei o fac de pe telefonul mobil, trimiţând în trecut nu numai presa scrisă, dar şi computerele sau tabletele”, mai spune Andronic.

    Alături de PRO TV, Evenimentul Zilei a schimbat puterea politică la alegerile din 1996 când PDSR-ul de atunci cu Ion Iliescu păreau de neclintit. Alegerile prezidenţiale din 1996 au fost câştigate de Emil Constantinescu.

    Evenimentul Zilei a fost înfiinţat de Mihai Cârciog, Cornel Nistorescu, Ion Cristoiu, în ordinea acţiunilor deţinute, iar în ultimii ani după ce a trecut prin mai multe mâini a ajuns să fie deţinut de Dan Andronic, cel care şi-a început cariera de ziarist în 1992-1993 la Evenimentul Zilei.

    “Presa de peste zece ani, din România, desigur, depinde de dezvoltarea capitalismului autentic la noi. Deocamdată noi n-avem capitalism naţional autentic. Prin urmare nimeni nu investeşte în presă din motive strict capitaliste, ca într-o afacere din care se poate cîştiga la fel de bine ca şi dintr-o afacere cu păstîrnac”, spune Ion Cristoiu, într-un interviu publicat pe evz.ro.


     

     

  • Un an de la celebra OUG 114: cum a fost, ce s-a schimbat şi ce urmează pentru investitorii de la Bursă

    ♦ Pentru unii investitori pe termen scurt, OUG 114 a provocat pagube mai mari chiar decât începutul crizei din 2008 ♦ Pentru alţii, printre care şi instituţionali, respectiv SIF-uri, fonduri de pensii, anunţul şi adoptarea actului normativ au creat o oportunitate rară pentru achiziţii ♦ OUG 114 rămâne în istorie ca actul normativ cu cel mai puternic impact negativ pe termen scurt din istoria bursei locale.

    Ordonanţa 114 a avut un puternic impact negativ pentru piaţa de capital din România, cu prăbuşiri ale preţurilor acţiunilor care le-au amintit investitorilor de începutul crizei din 2008.

    Speranţele acestora că ordonanţa va fi modificată sau abrogată au adus acţiunile pe plus, unele cu creşteri chiar şi de 50%, susţinute şi de rezultatele financiare îmbunătăţite.

    „Da, Ordonanţa 114 mai poate crea efecte negative la bursă, dar cauza pot fi datele preconizate de guvernanţi cu privire la execuţia bugetară de anul viitor“, răspunde Marcel Murgoci, director de tranzacţionare al Estinvest, la întrebarea ZF. Mă refer la situaţia în care adâncirea deficitului de cont curent ar putea conduce la presiunea asupra cursului valutar, ceea ce ar putea afecta situaţiile financiare ale firmelor, adaugă el.

    Guvernul PNL condus de premierul Ludovic Orban promite că de la 1 ianuarie 2020 va modifca OUG 114, iar printre măsuri se găseşte şi eliminarea taxei pe active bancare, respectiv „taxa pe lăcomie“ şi cea care în decembrie 2018 prăbuşea acţiunile bancare.

     

    Cum s-a ajuns aici

    18 decembrie 2018. „Nu ne sfiim să denumim această taxă ca fiind una pe lăcomie“, spunea Eugen Teodorovici, fost ministru de finanţe, atunci când anunţa că guvernul va taxa băncile şi companiile din energie pentru „a proteja consumatorul român“.

    Doar că a doua zi investitorii de la bursa de la Bucureşti aveau să simtă pe propria piele riscul legislativ într-una dintre cele mai sărace economii din Uniunea Europeană ca urmare a unui act normativ care avea să îi lase pe aceştia traumatizaţi de lipsa de responsabili­tate a guvernanţilor. Şi să creeze un precedent periculos.

     

    Cum s-a văzut

    „A fost o perioadă dificilă în urmă cu un an, volatilitatea mare a pieţelor a arătat exact acest lucru, a trebuit să ne adaptăm la noile condiţii. Măsurile din OUG 114 cu privire la sistemul de pensii private erau negative şi radicale, sistemul nu putea funcţiona prea mult timp în acele condiţii din cauza cerinţelor foarte dure impuse”, spune Cristian Popa, cel care în decembrie 2018 era director de investiţii la NN, cel mai mare administrator de pensii private din România.

    Prin Ordonanţa 114, guvernul de atunci impunea administratorilor de pensii Pilon II o cerinţă de capital de 800 mil. euro, o sumă de 11 ori mai mare decât capitalul existent, ceea ce ridică semne de întrebare cu privire la funcţionarea acestui sistem care are circa 7,4 milioane de clienţi.

    Mediul de afaceri cere mereu stabilitate şi predictibilitate, dar în urmă cu un an a primit exact contrariul, spune Cristian Popa, în prezent membru al consiliului director al CFA România.

    “OUG 114 nu trebuia să existe, Pilonul 2 de pensii ar fi putut fi afectat iremediabil de aceasta. Sunt bucuros însă că nu s-a ajuns acolo şi că o mare parte din măsuri au fost deja reversate sau vor fi în perioada următoare”.

    Cristian Popa consideră că după dezbaterile de după OUG114, românii au devenit mai bine informaţi despre pensiile private. “Important este că pe termen lung Pilonul 2 de pensii oferă libertatea de decizii politice, pentru că pensia privată depinde de salariul fiecăruia dintre noi, de randamentele pieţelor financiare ţi de profesionalimul administratorului”.

     

    Impactul la bursă

    Pentru investitorii care s-au panicat şi au vândut acţiuni în primele zile de după anunţul fostului ministru, OUG 114 le-a creat pagube chiar mai mari decât începutul crizei din 2008, dar pentru aceia cu o strategia de investiţii pe termen lung, actul normativ a creat o oportunitate rar întâlnită.

    Astfel, investitorii care au intrat la cumpărare pe 19 decembrie 2018, când bursa românească intrase în plină furtuna iscata de taxa pe lăcomie, au în prezent un randament de 47% cu tot cu dividende, evoluţie reflectată prin prisma indicelui BET-TR.

    Pe de altă parte, analiştii susţineau că băncile vor suporta această povară de taxare prin transferul unor costuri către consumatori, însă nu au apucat să aplice această strategie ca urmare a faptului că o parte din parametrii ordonanţei au fost modificaţi prin reducerea taxelor. Printr-o altă ordonanţă. Dar companiile de telecomunicaţii, care intrau la rândul lor sub incidenţa OUG114, au mărite unele preţuri la facturi.

    Evoluţia pieţei bursiere a fost determinată de rezultatele financiare îmbunătăţite ale companiilor listate dar şi ca urmare a unui lobby puternic din partea mediului privat de afaceri pentru eliminarea unor prevederi ale acestei ordonanţe.

    În primăvara anului 2019, guvernul de atunci, condus de Viorica Dăncilă, a anunţat că administratorii de pensii private Pilon II vor aduce la capitalul social 75 mil. euro până la finalul anului, o sumă de zece ori mai mică faţă de cerinţa iniţială impusă prin OUG 114.

     

  • La scurt timp după ce a servit un cuplu, viaţa unei chelneriţe necăjite s-a schimbat. Este emoţionant ce a primit tânăra peste doar câteva ore | FOTO

    Adrianna Edwards, care lucează la un restaurant Denny’s din Galveston, Texas, mergea în fiecare zi cinci ore pe jos pentru a ajunge la serviciu şi apoi înapoi acasă. „Am facturi de plătit. Trebuie să mănânc. Trebuie să faci ceea ce e de făcut”, a declarat tânăra, pentru un post local de televiziune.

    Viaţa tinerei s-a schimbat recent după ce un cuplu, care a aflat povestea ei, i-a oferit o maşină, fără nicio obligaţie. De fapt, cei doi soţi, care au dorit să rămână anonimi, i-au cerut lui Edwards să facă şi ea o faptă bună atunci când va putea.

    Foto: captură din video

    Bunii samariteni au achiziţionat maşina la doar câteva ore după ce au cunoscut-o pe Adrianna. Vehiculul este un Nissan Sentra fabricat în 2011.

    Cu ajutorul automobilului, Edwards va petrece pe drumul spre muncă şi înapoi doar 30 de minute. „Simt că visez. La fiecare dpuă ore merg la fereastră ca să mă conving că este o maşină acolo”, a declarat Edwards.
     

  • La scurt timp după ce a servit un cuplu, viaţa unei chelneriţe necăjite s-a schimbat. Este emoţionant ce a primit tânăra peste doar câteva ore | FOTO

    Adrianna Edwards, care lucează la un restaurant Denny’s din Galveston, Texas, mergea în fiecare zi cinci ore pe jos pentru a ajunge la serviciu şi apoi înapoi acasă. „Am facturi de plătit. Trebuie să mănânc. Trebuie să faci ceea ce e de făcut”, a declarat tânăra, pentru un post local de televiziune.

    Viaţa tinerei s-a schimbat recent după ce un cuplu, care a aflat povestea ei, i-a oferit o maşină, fără nicio obligaţie. De fapt, cei doi soţi, care au dorit să rămână anonimi, i-au cerut lui Edwards să facă şi ea o faptă bună atunci când va putea.

    Foto: captură din video

    Bunii samariteni au achiziţionat maşina la doar câteva ore după ce au cunoscut-o pe Adrianna. Vehiculul este un Nissan Sentra fabricat în 2011.

    Cu ajutorul automobilului, Edwards va petrece pe drumul spre muncă şi înapoi doar 30 de minute. „Simt că visez. La fiecare dpuă ore merg la fereastră ca să mă conving că este o maşină acolo”, a declarat Edwards.
     

  • eJobs: Managerii au fost, în 2019, candidaţii cei mai interesaţi de schimbarea jobului; cele mai puţine solicitări au venit de la candidaţii pentru poziţii entry-level

    Managerii au fost în 2019 candidaţii cei mai interesaţi de schimbarea jobului, aplicând în medie la 26 de joburi, în timp ce, în ciuda aşteptărilor, cele mai puţine solicitări au venit de la candidaţii din categoria entry-level.

    În total, peste 730.000 de aplicări au fost înregistrate de cei aproape 28.000 de manageri şi executivi activi pe platforma de recrutare online eJobs.ro

    Următorii cei mai dinamici candidaţi de pe piaţa muncii au fost cei din segmentul mid-level şi senior-level, fiecare dintre ei cu o medie de 21 de aplicări, în perioada ianuarie-noiembrie 2019. Cumulat, au adunat aproape 4 milioane de aplicări anul acesta.

    Cei care au căutat o poziţie entry-level au aplicat, în medie, la câte 20 de joburi de la începutul anului, numărul de aplicări înregistrate de ei depăşind pragul de 2,7 milioane. Asta deşi cele mai multe joburi existente în acest moment în piaţă se adresează celor cu nivel minim de experienţă.

    “Când vine vorba de manageri, toată lumea îşi imagineză că sunt asaltaţi de oferte de angajare şi că schimbarea job-ului vine mai degrabă ca răspuns la o propunere primită şi nu ca un efort proactiv de a găsi altceva. Cu toate acestea, 2019 a fost anul surprizelor pentru recrutori, care, potrivit cifrelor noastre, par să fi avut mai multă lejeritate în găsirea unui manager decât a unui junior. Rata mai mare de aplicare decât în cazul celor aflaţi la început de carieră se explică şi prin faptul că o poziţie de conducere are o listă mult mai lungă de criterii care trebuie bifate de candidaţi şi, prin urmare, angajarea se face mai greu. Din acest motiv, pentru a obţine jobul dorit, în unele cazuri, managerii sunt nevoiţi să aplice pentru mai multe job-uri decât candidaţii din poziţii de entry level”, spune Bogdan Badea, CEO eJobs România.

    În ceea ce priveşte categoriile de vârstă cele mai mai interesate de schimbarea job-ului, pe primul loc s-au aflat candidaţii cu vârste cuprinse între 25 şi 35 de ani (22 de aplicări, în medie, pentru fiecare candidat), urmaţi de cei din segmentul 36-45 de ani (20 de aplicări / candidat) şi de cei cu vârste de peste 45 de ani (19 aplicări / candidat).

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro.