BusinessMagazin

Tag: Schengen

  • Berlinul analizează posibilitatea verificării identităţii pasagerilor curselor aeriene din Schengen

    Publicaţia germană Bild a relatat joi că ministrul german de Interne, Thomas de Maiziere, a evocat posibilitatea reintroducerii controalelor actelor de identitate pentru pasagerii curselor aeriene efectuate în interioriul Spaţiului Schengen, după prăbuşirea avionului companiei Germanwings, care zbura între Spania şi Germania, incident soldat cu 150 de morţi. În prima fază, autorităţile germane nu au ştiut cu exactitate cine se afla la bordul avionului prăbuşit în Alpii francezi.

    Însă Poliţia germană a comunicat că nu are suficienţi agenţi pentru această eventuală sarcină suplimentară. “Poliţia federală germană nu poate verifica în mod permanent pasagerii curselor aeriene din Spaţiul Schengen”, a declarat Sven Hueber, un reprezentant al Sindicatului poliţiei germane. “Pur şi simplu, nu avem suficienţi angajaţi”, a explicat Hueber, subliniind că este sarcina companiilor aeriene să cunoască identitatea fiecărui pasager.

    “Dacă o companie aeriană nu poate garanta identitatea unui pasager, nu are dreptul să îl îmbarce”, a subliniat Hueber.

  • Ramona Mănescu: România este pregătită să intre în Schengen, există state care blochează acest lucru

    Ramona Mănescu a fost întrebată, duminică, într-o conferinţă de presă susţinută la Constanţa, când va intra România în spaţiul Schengen, ea răspunzând că europarlamentarii fac toate demersurile pentru ca România şi Bulgaria să intre în Schengen.

    “Europarlamentarii fac toate demersurile care pot fi făcute în Parlament ca România şi Bulgaria să intre în Schengen, pentru că suntem cuplaţi, nu ne putem decupla, asta este foarte clar. Parlamentul a decis deja de două ori până acum că România este pregătită să intre în Schengen printr-o decizie, printr-un vot în plen, Comisia Europeană de fiecare dată a dat acelaşi răspuns, România este pregătită să intre în Schengen. Există încă state care blochează intrarea României în Schengen nu pentru că România nu ar fi pregătită, ci pentru că interesele lor nu sunt suficient de bine reprezentate cu România în Schengen”, a spus Mănescu.

    Ea a dat ca exemplu Olanda, ţară care opune intrării României în Schengen.

    “Am văzut reacţiile Olandei. Sunt foarte agresivi olandezii în momentul acesta, nu pentru că nu suntem noi pregătiţi, ci pentru că nu le servim lor ceea ce vor de la noi. E un fel de târguială, sper să nu cedăm pentru că nu mi se pare normal, suntem membri cu drepturi depline avem şi drepturi, nu doar obligaţii, şi trebuie să înţeleagă şi olandezii acest lucru. (…) Facem lobby în Parlamentul European pentru că mi se pare absolut nefiresc şi este o încălcare gravă a dreptului pe care statul român îl are ca membru al Uniunii, al acordurilor pentru că se invocă anumite aspecte care nu au nicio legătură cu Schengen. Facem lobby pentru că nu avem de ce să fim călcaţi în picioare şi trataţi ca stat de mâna a doua. (…) Putem discuta, putem negocia, putem face compromisuri până în momentul în care mie îmi sunt încălcate drepturile. În momentul în care sunt considerat un stat care are doar obligaţii şi care trebuie doar să se supună, nu mai am ce discuta şi nu mai am ce negocia. Deci nu poţi să negociezi în genunchi şi nu poţi să accepţi sclavagism modern sau colonialism moderm”, a mai afirmat Ramona Mănescu.

    Europarlamentul a susţinut, duminică, o conferinţă de presă la sediul PNL Constanţa.

  • Steinmeier: Raportul MCV arată progrese. Miniştrii de interne trebuie să decidă paşii privind Schengen

    Întrebat dacă situaţia de securitate din regiune ca urmare a conflictului din Ucraina pune în pericol aderarea României şi Bulgariei la Schengen, ministrul german de Externe, Frank-Walter Steinmeier, aflat în vizită în România, a declarat: “Multe s-au schimbat în Europa în urma conflictului din estul Ucrainei (…) dar conflictul nu are nimic de-a face cu condiţiile aderării la Spaţiul Schengen. Statele care nu sunt membre trebuie să lucreze în continuare pentru a le îndeplini”.

    “Ştiu că nu numai în Bulgaria ci şi aici în România eforturile făcute în ultimii ani au fost considerabil întărite. Ultimul raport al Comisiei Europene (raportul MCV – n.r.) evidenţiază progresele făcute mai ales în ceea ce priveşte consolidarea independenţei justiţiei şi acum miniştrii de interne trebuie să decidă următorii paşi. Suntem pregătiţi să sprijinim în mod deschis acest proces de discuţie”, a precizat şeful diplomaţiei germane, într-o conferinţă de presă comună cu omologul român, Bogdan Aurescu.

    La rândul său, ministrul român de Externe a precizat că aderarea României la Schengen va întări securitatea acestui spaţiu.

    “România acţionează deja ca un stat Schengen de facto, avem foarte multe realizări din punctul de vedere al întăririi spaţiului european împotriva migraţiei ilegale, împotriva altor tipuri de ameninţări. Aderarea la Spaţiul Schengen nu va face decât să ne crească eficienţa în acest tip de activitate şi evident că putem să dovedim aceste afirmaţii cu argumente concrete”, a precizat Bogdan Aurescu.

    Ministrul de Externe a spus că l-a asigurat pe Frank-Walter Steinmeier că “România este pe deplin pregătită să asigure securitatea graniţelor externe ale UE şi să contribuie în acest mod la întărirea securităţii Spaţiului Schengen”.

    “Am convenit să lucrăm împreună pentru a identifica o soluţie în perioada următoare”, a mai spus Bogdan Aurescu.

    Bulgaria şi România au devenit membre ale Uniunii Europene la 1 ianuarie 2007, aderarea la Spaţiul Schengen reprezintând un drept şi o obligaţie asumate prin Tratatul de Aderare.

    La reuniunea Consiliului Justiţie şi Afaceri Interne din 9 iunie 2011, de la Luxemburg, miniştrii de interne au salutat finalizarea cu succes, de către România şi Bulgaria, a etapei de evaluare tehnică.

    Parlamentul European a dat, pe 8 iunie 2011, aviz pozitiv aderării celor două state la Schengen. Prin rezoluţia adoptată ulterior, la 13 octombrie 2011, PE a reconfirmat susţinerea pentru extinderea Spaţiului Schengen.

    Însă mai multe state europene, cel mai adesea Olanda, Germania sau Finlanda, s-au opus aderării celor două ţări, invocând progrese insuficiente în lupta împotriva corupţiei şi, în cazul Bulgariei, a combaterii crimei organizate.

  • Bulgaria a lansat o campanie naţională privind aderarea la Schengen

    Vicepremierul bulgar Meglena Kuneva, ministrul Justiţiei, Hristo Ivanov, şi ministrul Culturii, Vezhdi Raşidov, au participat la lansarea campaniei naţionale “Bulgaria în Schengen. A venit timpul!”, lansată, joi, la Muzeul de Arheologie din Sofia, la iniţiativa preşedintelui Partidului Socialiştilor Europeni, Serghei Stanişev”, relatează agenţia BTA.

    Totodată, a fost demarată şi o campanie de strângere de semnături în sprijinul aderării Bulgariei la Schengen.

    “Suntem cetăţeni ai Europei unite. Considerăm inacceptabil dublul standard privind aderarea Bulgariei la Spaţiul Schengen (…) S-a dovedit că bulgarii sunt egali cu (cetăţenii) altor state membre în obligaţii dar nu în drepturi. Ca oricine altcineva din familia noastră europeană, suntem obligaţi să avem grijă de casa noastră comună, dar nu putem trăi liber în ea. De aceea, vrem să spunem că nu suntem şi n-am fost niciodată europeni de mâna a doua”, se arată în declaraţia prezentată la lansarea campaniei naţionale.

    Potrivit documentului, aderarea Bulgariei la Schengen reprezintă o chestiune de “justiţie istorică şi morală”.

    Liderul socialiştilor europeni, Serghei Stanişev, a declarat la lansare că Sofia a îndeplinit condiţiile pentru a adera, fapt recunoscut categoric de Comisia Europeană şi de Parlamentul European, precizând că nu există nicio logică în a ţine Bulgaria şi România în afara Schengen.

    Stanişev a spus că doar eforturile instituţiilor şi ale politicienilor nu sunt suficiente pentru atingerea acestui obiectiv naţional şi că este nevoie de sprijinul întregii societăţi.

    Vicepremierul Meglena Kuneva a declarat că întârzierea aderării Bulgariei la Schengen s-a petrecut deoarece statele membre UE nu au reuşit să găsească alte modalităţi de a convinge Bulgaria să-şi facă treaba în ceea ce priveşte sistemul judiciar.

    “Ştiu că acum nu este momentul să folosim Schengen ca stimulent, ţinând cont de ameninţările teroriste. Nu neg totuşi că trebuie să ne realizăm reformele”, a precizat Kuneva.

    Bulgaria şi România au devenit membre ale Uniunii Europene la 1 ianuarie 2007, aderarea la Spaţiul Schengen reprezintând un drept şi o obligaţie asumate prin Tratatul de Aderare.

    La reuniunea Consiliului Justiţie şi Afaceri Interne din 9 iunie 2011, de la Luxemburg, miniştrii de interne au salutat finalizarea cu succes, de către România şi Bulgaria, a etapei de evaluare tehnică.

    Parlamentul European a dat, pe 8 iunie 2011, aviz pozitiv aderării celor două state la Schengen. Prin rezoluţia adoptată ulterior, la 13 octombrie 2011, PE a reconfirmat susţinerea pentru extinderea Spaţiului Schengen.

    Însă mai multe state europene, cel mai adesea Olanda, Germania sau Finlanda, s-au opus aderării celor două ţări, invocând progrese insuficiente în lupta împotriva corupţiei şi, în cazul Bulgariei, a combaterii crimei organizate.

     

  • Iohannis: Contăm pe sprijinul Germaniei pentru identificarea unei soluţii privind Schengen

    Preşedintele Iohannis a declarat că, în cadrul discuţiei cu Cancelarul Angela Merkel, a fost abordat şi subiectul aderării României la spaţiul Schengen.

    ”Contăm pe sprijinul Germaniei pentru identificarea unei soluţii care să permită avansarea spre realizarea acestui obiectiv”, a precizat Iohannis.

    Şeful statului a menţionat că există argumente convingătoare pentru eliminarea ultimelor rezerve, privind aderarea României la spaţiul Schengen, dând ca exemplu ultimul Raport MCV al Comisiei Europene şi contribuţia demonstrată a României de asigurare a securităţii în regiune.

  • Aurescu: Aderarea României şi Bulgariei la Schengen ar consolida lupta UE împotriva terorismului

    Şeful diplomaţiei, Bogdan Aurescu, a declarat, joi, că a discutat cu omologul bulgar, Daniel Mitov, despre “modalităţi de promovare” a aderării României şi Bulgariei la Spaţiul Schengen, un obiectiv “care rămâne pentru noi un obiectiv prioritar”.

    “Nu este nicio îndoială că accesul României şi Bulgariei în Spaţiul Schengen nu va face decât să întărească capacitatea UE de a lupta împotriva terorismului pentru că acest lucru va oferi acces la mai multe baze de date şi ne va permite să cooperăm de o manieră mai solidă decât o facem acum. România acţionează deja ca stat Schengen de facto şi sunt sigur că şi Bulgaria face la fel. Dar aderarea la Schengen ar putea consolida şi mai mult acest efort”, a precizat Aurescu.

    Întrebat despre o strategie comună privind deblocarea Schengen şi MCV, Daniel Mitov a afirmat că cele două subiecte trebuie să rămână separate.

    “Ambele state au îndeplinit toate criteriile tehnice pentru aderarea la Schengen. Toţi partenerii noştri din UE sunt conştienţi de acest lucru şi vom insista ca Bulgaria şi România să adere la Spaţiul Schengen cât mai curând. Acest lucru are repercusiuni în ceea ce priveşte lupta împotriva luptătorilor străini, are, de asemenea, implicaţii politice şi trebuie să spun că nimeni nu poate nega angajamentul nostru profund şi faptul că asigurăm cu succes graniţele externe ale Uniunii Europene”, a spus ministrul bulgar.

    În ceea ce priveşte MCV, Mitov a recunoscut “deschis”, că “România a făcut progrese imense şi acestea sunt vizibile”.

    “Noul guvern bulgar are voinţa şi forţa să implementeze toate reformele necesare şi să fie parte a unei soluţii foarte rapide în sensul eliminării MCV. Desigur, acest lucru este legat de multe măsuri şi reforme dificile care trebuie luate. Am adoptat de curând o strategie pentru a ne reforma sistemul judiciar şi acum trebuie implementată. Acest lucru trebuie făcut repede şi ne vom coordona eforturile cu prietenii noştri români pentru a fi siguri că ambele ţări se îndreaptă împreună către o eliminare cât mai rapid posibilă a MCV”, a mai spus ministrul bulgar de Externe.

  • Hollande, despre aderarea la spaţiul Schengen: “România e pregătită să îşi ia unele angajamente”

    Preşedintele francez a declarat că în cadrul discuţiilor cu preşedintele Klaus Iohannnis, au fost evocate mai multe subiecte politice, printre care şi Uniunea Europeană, unde ambele ţări sunt angajate împreună.

    Hollande a amintit că, joi, va avea loc un Consiliu European, unde vor fi abordate chestiuni importante, precum securitatea.

    ”Ne-am pus de acord ca în acest Consiliu să fie luate decizii pentru a controla deplasările, programul PNR, precum şi decizii, pentru a face controale ferme pe internet şi pentru a distruge aceste site-uri Internet care permit radicalizarea populaţiei”, a spus preşedintele Hollande.

    Francois Hollande s-a referit în discursul său şi la spaţiul Schengen, un subiect extrem de important pentru pentru România.

    ”România este pregătită să îşi ia unele angajamente (..) Vreau ca la Consiliu, joi, la Consilul European, să ne putem coordona, pe toate dispoziţiile ce ţin de frontiere, pentru a controla mai bine intrările şi ieşirile pe continentul european”, a declarat Hollande, precizând că se doreşte, astfel, să se prevină plecările unor “combatanţi” în străinătate, şi să fie informaţi de mişcările lor.

     

  • Iohannis: Locul României este în Schengen. Nelămuririle ţin de considerente pur politice

    ”Europa poate garanta prosperitarea şi securitatea tuturor cetăţenilor săi, fără să atenteze la ceea ce a câştigat deja prin respectarea deplină a acestor acumulări. Europenizarea completă a României este un obiectiv central al mandatului meu. Aceasta înseamnă continuarea procesului de integrare europeană prin aderarea la Spaţiul Schengen şi prin adoptarea monedei euro”, a declarat preşedintele Klaus Iohannis, în cadrul discursului susţinut la întâlnirea cu ambasadorii acreditaţi la Bucureşti.

    ”Locul României este în Spaţiul Schengen, stat membru cu drepturi egale şi depline. Îndeplinim integral criteriile de aderare la Spaţiul Schengen, orice nelămuriri pe acest palier ţin pur de considerente politice”, a mai spus Iohannis.

    Şeful statului a subliniat că ”deficitul cel mai mare de care suferă statele membre UE nu este cel exprimat în bugetele naţionale, ci lipsa încrederii dintre parteneri, care duce la discriminare”.

    ”Cred că putem depăşi acest moment. Datoria partenerilor noştri europeni este de a fi corecţi în evaluările lor şi în implementara regulilor. Credem în reguli care se respectă şi care nu se schimbă în funcţie de interese trecătoare”, a susţinut preşedintele român.

    Acesta şi-a exprimat convingerea că, în conformitate cu asigurările primite din partea instituţiilor europene, România va deveni membră Schengen.

    ”Mai mult decât atât, în spiritul unităţii şi al solidarităţii atâ de necesare în prezent, România este pregătită să contribuie la perfecţionarea sistemului Schengen”, a afirmat el.

    Totodată, Iohannis a declarat că libertatea de circulaţie să nu fie afectată, dar, pe de altă parte, să fie asigurat „un control mai riguros la graniţele externe ale UE”.

    Şeful statului s-a referit şi la monitorizarea MCV, apreciind că rapoartele succesive pozitive reprezintă o recunoaştere „a eforturilor de consolidare internă pe toate planurile: combaterea corupţiei, funcţionarea instituţiilor, creşterea transparenţei şi a predictibilităţii”.

    ”Suntem convinşi să vor fi urmaţi pe mai departe paşi drepţi, corecţi pentru a începe procesul de phasing out al MCV pentru România”, a conchis Klaus Iohannis.

  • Spania vrea controale în spaţiul Schengen pentru a limita mobilitatea islamiştilor

    “Vom apăra instaurarea controalelor la frontiere şi este posibil, prin urmare, să fie necesară modificarea tratatului Schengen”, care prevede libertatea de circulaţie în spaţiul Schengen, din care fac parte 26 de state din Europa, inclusiv 22 de membre ale Uniunii Europene, a declarat ministrul pentru cotidianul El Pais, înaintea unei reuniuni ministeriale pe această temă la Paris.

    “Mobilitatea din Uniunea Europeană facilitează deplasările (jihadiştilor) spre orice ţară şi de asemenea spre ţara noastră”, a adăugat el, subliniind că aproape 3.000 de combatanţi originari din Europa s-ar putea întoarce şi ar reprezenta o ameninţare.

    Apreciind că aproape 20 la sută dintre ei sunt deja în Europa, ministrul de Interne subliniază că “sute de persoane de acest fel se pot deplasa liber prin Europa”.

    De aceea, Madridul vrea instaurarea “unor controale care să nu fie contrare principiului liberei circulaţii, dar al căror scop să fie ca persoanele care prezintă riscuri sau asupra cărora există îndoieli întemeiate că ar putea fi terorişti (…) să nu folosească libertatea de circulaţie în detrimentul libertăţii şi securităţii noastre”.

    “Suntem în eterna dezbatere între libertate şi securitate”, a adăugat ministrul, apreciind că cea de-a doua trebuie să fie pe primul loc “atunci când un drept fundamental, dreptul la viaţă, este în pericol”.

    El a amintit că Spania lucrează la un fişier al pasagerilor curselor aeriene, care generează rezerve în rândul opoziţiei socialiste.

    O reuniune este prevăzută zilele următoare în Spania între membrii Guvernului şi opoziţie, pentru a examina noi măsuri împotriva terorismului, în special împotriva recrutării de combatanţi pe reţelele de socializare.

  • Oficial german: România nu va adera la Schengen în 2015

    Potrivit Der Spiegel, preşedintele Comisiei pentru afaceri interne din Bundestag, Wolfgang Bosbach, a declarat, pentru Märkische Allgemeine Zeitung, că România nu va adera la Spaţiul Schengen anul acesta.

    “De alegerea lui Iohannis se leagă fără îndoială aşteptări şi speranţe mari. Dar acestea singure nu schimbă în mod fundamental situaţia politică din România”, a precizat parlamentarul CDU.

    “Îndoielile faţă de o aderare a României la Spaţiul Schengen persistă (…) (România) nu-şi va atinge acest obiectiv în 2015”, şi-a exprimat convingerea Wolfgang Bosbach.

    Reacţia preşedintelui Comisiei pentru afaceri interne din Bundestag vine după ce preşedintele Klaus Iohannis a declarat Märkische Allgemeine Zeitung că va face eforturi pentru ca aderarea României la acest spaţiu să aibă loc anul acesta.

    “Dacă această chestiune se va rezolva, m-aş bucura foarte mult”, a susţinut Iohannis.

    Germania a fost una dintre ţările care s-a opus în trecut primirii României în Spaţiul Schengen, deoarece Bucureştiul nu a făcut suficiente progrese în lupta împotriva corupţiei şi a criminalităţii organizate, scrie Der Spiegel.

    Întrebată dacă va sprijini aderarea Bulgariei la Schengen în martie 2015, Angela Merkel a declarat că Guvernul german aşteaptă raportul MCV pentru a lua o decizie.

    “Am spus întotdeauna că Bulgaria a făcut progrese mari. Dacă se va putea lua o decizie încă din martie, guvernul (german) va decide abia în februarie, ţinând cont şi de raportul (MCV) pe care-l vom primi de la Comisia Europeană”, a declarat, la Berlin, cancelarul Angela Merkel, pe 15 decembrie 2014, în cadrul unei conferinţe de presă comună cu premierul bulgar, Boris Borisov.

    Raportul MCV pentru România şi Bulgaria urmează să fie publicat în ianuarie.

    Ministrul bulgar al Justiţiei, Hristo Ivanov, a avertizat, în septembrie 2014, că există riscul ca Uniunea Europeană să monitorizeze separat Bulgaria de România în domeniul justiţiei şi afacerilor interne.

    Într-un interviu pentru postul Nova TV, Ivanov a sugerat că există un risc real ca Bulgaria să fie tratată separat de România în ceea ce priveşte aderarea la spaţiul Schengen şi problemele legate de Mecanismul de Cooperare şi Verificare al Comisiei Europene.

    Autorităţile de la Sofia trebuie să ia măsuri clare în vederea implementării reformelor, pentru a evita o astfel de decizie din partea Uniunii Europene, care ar reprezenta o lovitură pentru Bulgaria, a subliniat Ivanov, citat de cotidianul Sega.