BusinessMagazin

Tag: scaderi

  • Cele mai mari zece creşteri de la Bursa de la Bucureşti în februarie 2023 şi cele mai abrupte zece scăderi: de la plus 82% pentru SIF Hoteluri, 25% pentru Electromagnetica, 15% Transelectrica, 9% Erste, la scăderi de 9% pentru TeraPlast, Electoargeş, Romcab. BET a avut plus 1%

    Euforia din ianuarie, când indicele principal BET al Bursei de Valori Bucureşti a crescut cu 4% în linie cu pieţe de capital mult mai dezvoltate, s-a pierdut în februarie, cu o creştere a indicelui de 1%, întrucât investitorii au vrut să vadă dacă rezultatele financiare pe 2022 confirmă aşteptările acestora într-un context în care pe plan extern tot mai multe voci spune că Rezerva Federală a SUA îşi va prelungi politica de creştere a ratelor de dobândă pentru a lupta împotriva inflaţiei.

    La fel ca şi pe pieţele externe, şi la Bucureşti unele dintre cele mai lovite acţiuni în anul 2022 şi-au revenit de la începutul anului, însă în februarie creşterile nu au mai fost atât de mari.

    ZF prezintă mai jos 10 creşteri ale preţurilor de acţiuni şi 10 scăderi în cazul companiilor listate şi care au avut în februarie 2023 o lichiditate mai mare de 10.000 de lei.

     

  • Alerta maximă la BNR: Presiune foarte mare pe scaderea cursului. Euro a înregistrat una dintre cele mai mai mari scăderi la Bucureşti de pe o zi pe alta: de la 4,92 lei/euro la 4,9 lei/euro, adică 0,33% într-o zi

    BNR a afişat marţi un curs de 4,9 lei/euro, faţă de 4,92 lei/euro ziua precedentă, o scădere de nu mai puţin de 0,33%.

    Euro se află intr-o presiune foarte mare în acest moment datorită intrărilor de valută în economie.

    Dacă la începutul anului, din cauza riscului de inflaţie şi a războiului din Ucraina, Euro era aşteptat să crească la 5 lei/euro, acum a ajuns la 4,9, iar la ce presiuni sunt pe piaţa valutară, ar putea să coboare si mai mult.

    Banca Naţională a României prognozează o inflaţie de 13,9% în decembrie 2022, de 7,5% în decembrie 2023 şi de 2,3% în iunie 2024, conform Raportului asupra inflaţiei prezentat marţi de guvernatorul BNR Mugur Isărescu.

    Guvernatorul spune că rata inflaţiei se va plafona în acest trimestru, chiar dacă este posibil ca în august să se înregistreze unele creşteri. „Treptat-treptat, tendinţa e de scădere”, o majorare urmând să se înregistreze în perioada martie – aprilie a anului viitor, generată de posibilitatea încetării schemei de sprijin a consumatorilor.

    Războiul din Ucraina, evoluţiile de pe piaţa muncii rămân însă o sursă majoră de incertitudini şi riscuri la adresa perspectivei activităţii economice.

    La precedentul raport asupra inflaţiei, în luna mai, BNR santicipa că inflaţia va atinge la finele acestui an la 12,5%, după un maxim de peste 14% în luna iunie. În 2023 prognoza era de scădere la o cifră în trimestrele II, III şi IV şi să ajungă la 6,7%.

  • Bucla taxelor: după scăderi, vin întotdeauna creşteri, dar care este nivelul optim de taxare? După scăderile de taxe din ultimii ani acum acestea încep să crească l Şi întrebarea este: care este regimul optim al taxelor, unde statul şi cetăţeanul îşi dau mâna?

    Impozitul pe venit şi impozitul pe profit, două resurse importante la bugetul oricărui stat, rămân în România la un nivel de competiţie, printre cele mai mici din Uniunea Europeană. O parte din taxarea din România s-a modificat începând cu 1 august şi urmează şi alte modificări din 2023. Mai rămâne România în competiţia pentru investitori?

    „La noi grosul taxării pe muncă este la contribuţiile sociale, nu la impozitul pe venit. În regiune contri­buţiile sociale în majoritatea statelor sunt mai mici. România încă este atractivă pentru investitori din punctul de vedere al taxării, dar, începând cu ianuarie 2023, lucrurile se vor schimba în sens negativ”, este de părere Emilian Duca, consultant fiscal.

    El se referă la eliminarea unor facilităţi fiscale, mai ales schimbarea regimului microîntreprinderilor, care vor mai beneficia de taxare de 1% pe cifra de afaceri doar dacă au afaceri de sub 500.000 de euro în anul anterior, faţă de 1 milion de euro, limita care este acum.

    Povestea taxelor este complicată pentru orice ţară din lume, indiferent cât ar fi de bogată sau de săracă. În  momentul în care scazi taxele, toată lumea aplaudă, dovadă ceea ce se întâmplă în Marea Britanie, unde Liz Truss, candidată cu şanse puternice la şefia Partidului Conservator şi viitor prim-ministru, dacă câştigă, promite scăderea taxelor, în vreme ce contracandidatul ei spune că propunerile ei sunt o prostie.

    Este uşor să reduci taxele, dar este foarte greu să le ridici în momentul în care bugetul nu mai poate fi susţinut cu taxe scăzute.

    Povestea este cunoscută şi în România. În vremea lui Victor Ponta, PSD a promis că nu creşte taxe, dar odată venit la guvernare a văzut că bugetul ţării este gol şi a pus taxe suplimentare, cum ar fi pentru susţinerea infrastructurii, taxă care nu s-a văzut niciodată în infrastructură.

    Când a venit la putere, Liviu Dragnea a redus TVA-ul de la 24% la 19%, a introdus TVA-ul de 9% la alimente, dar în veniturile bugetare s-a constatat un gol imens, astfel că bugetul nu a mai avut bani de investiţii. În mod paradoxal, la acea vreme, mediul de afaceri a cerut oprirea reducerii taxelor.

    Acum vedem reversul reducerii taxelor din ultimii ani: taxele încep să crească şi întrebarea este: care este regimul optim al taxelor? Cât ar trebui să fie nivelul de taxare astfel încât încasările la bugetul statului să fie cât mai mari? Economistul Arthur Laffer, care a conturat politicile economice ale preşedintelui american Ronald Reagan, a încercat să răspundă la această întrebare şi a emis teoria care acum poartă numele de curba Laffer. Practic, teza lui Laffer spune că există un punct optim al nivelului de taxare, astfel încât să se obţină veniturile maxime la bugetul de stat. El spune că, în anumite situaţii, scăderea taxelor poate aduce venituri mai mari la buget sau că majorarea taxelor poate aduce venituri mai mici la buget, pentru că scade conformarea la plata taxelor.

    Astfel, în anumite situaţii, taxele pot fi modificate, atât în sens crescător, cât şi în sens descrescător şi modificările, cu dozajul potrivit, vor creşte încasările la bugetul de stat. Laffer însă nu a răspuns clar care este dozajul potrivit.

     

  • Lovită de COVID, populaţia UE scade. România, printre ţările cu cele mai mari scăderi ale populaţiei

    Potrivit Eurostat, populaţia celor 27 de ţări care alcătuiesc blocul comunitar a scăzut cu aproape 172.000 de persoane faţă de anul precedent şi cu peste 656.000 de persoane faţă de ianuarie 2020, scrie Reuters.

    “În 2020 şi 2021, migraţia netă pozitivă nu a mai compensat evoluţia naturală negativă din UE şi, în consecinţă, populaţia totală a UE a scăzut”, a precizat Eurostat, care a indicat impactul pandemiei.

    Numărul deceselor a început să depăşească numărul naşterilor în UE în urmă cu un deceniu, dar migraţia din afara blocului a ajutat la compensarea decalajului până în primul an al pandemiei.

    Precedenta dată când UE a înregistrat o scădere a populaţiei a fost în 2011 – singura altă dată din 1960 încoace -, dar aceasta s-a redresat rapid datorită migraţiei.

    Având în vedere pandemia, îmbătrânirea populaţiei şi ratele de fertilitate relativ scăzute, Eurostat a declarat că decesele ar trebui să continue să depăşească naşterile în anii următori.

    “În cazul în care acest lucru se va întâmpla”, a declarat Eurostat, “scăderea sau creşterea globală a populaţiei UE în viitor va depinde probabil în mare măsură de contribuţia migraţiei nete”.

    În timp ce Italia, Polonia şi România au înregistrat cele mai mari scăderi ale populaţiei, mai mult de jumătate dintre statele membre ale UE au avut populaţia în creştere, în frunte cu Franţa, Olanda şi Suedia.

    Eurostat a numărat 446,8 milioane de persoane care trăiau în interiorul UE în ianuarie 2022.

  • De unde au apărut scăderile pe linie pentru fondurile de pensii Pilon II şi cât ar mai putea dura? Răspunde Aegon Pensii Private

    Toate cele şapte fonduri de pensii private Pilon II, la care cotizează în mod obligatoriu aproape 8 milioane de români cu 3,75% din venitul brut lunar, sunt pe scădere de la început de 2022 încoace, de la minus 8,4% pentru NN Pensii la minus 4,8% pentru Metropolitan, pe fondul şocului inflaţionist care erodează puternic din valoarea titlurilor de stat.

    Cu alte cuvinte, cei care şi-au verificat recent contul de pensie au observat scăderi de la începutul acestui an, şi chiar şi în ultimele 12 luni, în pofida faptului că au contribuit lunar cu o parte din salariu. Aşadar, un român care şi-ar fi deschis dreptul la pensia privată în această perioadă primeşte mai puţini bani decât ar fi primit în urmă cu un an în pofida unor contribuţii trimise periodic.

    În acest context, ZF a trimis o solicitare la fiecare din cei şapte administratori de pensii Pilon II pentru a explica această situaţie. Astăzi răspunde Aegon Pensii Private, administrator al fondului Vital, cu active de 9 mld. lei şi circa 1 milion de participanţi. Răspunsurile au fost trimise ZF de Adrian Stăvaru, director de investiţii la Aegon.

     

    ZF: A.P. şi-a verificat recent contul P2 la Aegon şi a văzut o scădere de circa 5,4% a activului în mai 2022 comparativ cu mai 2021. Însă tânăra a contribuit lunar la fond, dar totuşi acum vede o scădere a activului. În 2022 scăderea este de 6,6%. De unde această scădere şi cum îi explicaţi lui A.P.? La ce să se aştepte pentru anul acesta?

    Adrian Stăvaru: Scăderea se datorează evoluţiei nefavorabile pe perioadele menţionate atât a pieţei titlurilor de stat, cât şi a pieţei acţiunilor, clase de active care reprezintă o pondere de aproximativ trei sferturi din portofoliile fondurilor de pensii.

    În ultimele 12 luni, faţă de mai 2021, indicele titlurilor de stat emise de Min Finanţelor din Romania a scăzut cu -13,1%, pe fondul randamentelor în creştere cerute de investitori ca urmarea a aşteptărilor inflaţioniste în creştere, a perspectivelor de înăsprire a politicii monetare a băncilor centrale prin creşterile succesive ale dobânzii cheie (după cum ştim, există o relaţie inversă între randamentele titlurilor de stat şi preţurile acestora, o creştere de randament implică automat o scădere a preţurilor la care aceste instrumente sunt tranzacţionate şi evaluate); în acelaşi timp piaţa acţiunilor locale a avut o evoluţie uşor pozitivă de 3,14% (indicele BET), oarecum în contrast cu pieţele regionale, dar insuficient pentru a contrabalansa scăderile de pe piaţa titlurilor de stat.

    Faţă de sfârşitul anului 2021, performanţele principalelor clase de active au fost, din nou, puternic negative, înregistrând scăderi semnificative de -8.5% în cazul titlurilor de stat, -7.8% (BET Index al pieţei locale), respectiv -11.65% (Stoxx 600 Europe). În aceste condiţii performanţele fondurilor private de pensii reflectă aceste evoluţii negative.

    Este important de amintit faptul că performanţele fondurilor de pensii trebuie judecate pe un orizont de timp mult mai lung, timp în care aceste fluctuaţii tind să nu mai apară atât de dramatice. Chiar dacă pe perioade de 6-12 luni pot exista intervale cu randamente negative, performanţele la 2, 5, 10 ani au şanse mult mai mari să fie positive iar activele din contul fondurilor de pensii să reprezinte o parte importantă a averii participanţilor la momentul pensionarii.

     

    ZF: Dacă pe termen lung investiţiile în acţiuni sunt câştigătoare de ce are P2 expunere mai mare pe titluri de stat?

    Adrian Stăvaru: Alocarea strategică şi tactică în diferite clase de active, inclusiv titluri de stat şi acţiuni, ţine cont, obligatoriu, de constrângerile impuse de legislaţia şi politicile de investiţii/prospectele care  guvernează plasamentele acestor fonduri.

    Fiecare fond are o plajă permisă pentru ceea ce numim active ponderate la risc şi implicit gradul de risc al fondului. Pentru a menţine fondul în limitele gradului de risc permis de lege şi de prospect, o mare parte din portofolii va fi obligatoriu investiţia în instrumente de tipul titlurilor de stat, care sunt considerate cu risc mai scăzut decât alte clase de active de tipul acţiunilor. Cu alte cuvinte, indiferent de randamentele aşteptate ale diferitelor clase de active, fondurile vor aloca un procent semnificativ în titluri de stat ca urmare a obligativităţii respectării legislaţiei şi politicilor de investiţii declarate în prospectele de emisiune.

     

    ZF: Ca şi dinamică, unde a lovit socul inflaţiei mai puternic – titluri de stat sau acţiuni – şi de ce?

    Adrian Stăvaru: Ambele clase de active au fost afectate, dar din motive oarecum diferite.

    În cazul titlurilor de stat, randamentele acestora au crescut, pe de o parte, datorită presiunilor inflaţioniste care au surprins negativ majoritatea băncilor centrale şi jucătorilor din piaţă, atât pe plan local cât şi pe pieţele externe. Aceste suprize negative au făcut şi mai acută necesitatea unor măsuri ferme de temperare a inflaţiei prin creşterea dobânzilor de politica monetară şi normalizarea politicii monetare de către băncile centrale, care sunt în plin proces de înăsprire a politicii monetare şi restrângere a lichidităţii din piaţă.

    Acţiunile, au fost afectate diferenţiat, cu efect negativ mai accentuat în cazul sectoarelor sensible la creşteri de dobânzi, cum ar fi sectoarele de creştere, sau sectorul tehnologiei, sectorul imobiliar (datorită creşterii ratelor de dobânzi şi scumpirii creditului), dar cu evoluţii pozitive în cazul sectorului energetic sau a resurselor de bază.

    Piaţa locală de acţiuni a fost afectată relativ mai puţin decât pieţele din regiune, din motive ce ţin probabil de lichiditatea mai scăzută, ponderea ridicată a sectorului energetic în total capitalizare, precum şi a structurii pieţei, în care o parte semnificativă din acţiuni sunt deţinute de fondurile de pensii care reprezintă investitori relativ pasivi.

     

  • Cele mai recente scăderi ale acţiunilor tech din SUA distrug speranţele conform cărora selloff-ul a ajuns la final: Nasdaq, cu 30% sub maximul atins anul trecut

    Acţiunile giganţilor tech din Statele Unite au coborât din nou marţi, alături de speranţele investitorilor potrivit cărora selloff-ul de anul acesta a ajuns la epuizare, scrie Bloomberg.

    Alphabet, compania-mamă a Google, a scăzut ieri cu 5%, după ce compania de social media Snap şi-a redus estimările pe care le lansase cu numai o lună în urmă, citând în acest sens deteriorarea condiţiilor macroeconomice şi temerile privind divizia online de publicitate.

    Marţi, acţiunile Snap s-au prăbuşit cu 43%.

    Agitaţia le reaminteşte investitorilor de cele mai rele zile ale pandemiei, Alphabet atingând minimul ultimelor 52 de săptămâni pe fondul celui mai accentuat declin din octombrie 2020. Între timp, Amazon.com a înregistrat o scădere de 3,2%. Astfel, capitalizarea gigantului din e-commerce a scăzut sub pragul de 1.000 de miliarde de dolari pentru prima dată din aprilie 2020.

    „Devine clar că majoritatea companiilor nu vor putea evita tulburătorul fundal macro”, spune Edward Moya, analist în cadrul furnizorului de date şi servicii financiare Oanda.

    Nasdaq 100, indicele marilor companii tech, a scăzut cu aproape 30% de la maximul de anul trecut, în condiţiile în care Rezerva Federală îşi continuă campania agresivă de majorare a ratelor dobânzilor. Declinul a readus indicatorii P/E (price-to-earnings) aproape de media pe termen lung, determinându-i pe analişti să creadă că selloff-ul se apropie de final.

    Meta Platforms (Facebook) a afişat ieri un minus de 7,6%, scăzând aşadar cu peste 50% de la recordul stabilit în luna septembrie a anului trecut. Compania a fost puternic afectată de încetinirea numărului de utilizatori ai reţelei de socializare.

    Investitorii americani se pregătesc acum de o nouă serie de volatilitate, aşteptând astăzi rezultatele financiare ale producătorului de cipuri Nvidia şi cea mai recentă minută a Rezervei Federale.

     

  • Noi runde de scăderi pe burse. Investitorii renunţă în tandem la acţiuni, obligaţiuni şi criptomonede

    ♦ Depreciere de 1,6% pe Stoxx 600 ♦ Obligaţiunile corporate din Europa, cel mai grav declin din ultimii 22 de ani l Bitcoin, minus 12%.

    Acţiunile înregistrează scăderi semnificative la nivel global, alături de criptomonede şi alte active de risc, în condiţiile în care inflaţia din Statele Unite – principala economie a lumii – a ajuns la 8,3% în aprilie, „alimentând“ temerile conform cărora ratele dobânzilor vor creşte mai agresiv. Perspectivele economiei mondiale continuă astfel să se înrăutăţească. Procentul de mai sus se încadrează sub nivelul de 8,5% din martie, însă depăşeşte aşteptările de 8,1% ale analiştilor. Creşterea a fost influenţată de preţurile la combustibil, alimente şi maşini noi, relatează Business Insider.

    Indicele MSCI All-World a scăzut la un moment dat în cursul zilei de ieri cu 0,8%, la minimul ultimelor 18 luni. Spre finalul sesiunii de tranzacţionare, declinul era de 0,4%, acţiunile globale atingând cel mai slab nivel din ultimele 6 luni.

    În Europa, indicele DAX din Frankfurt se deprecia cu 1,8%, în timp ce FTSE 100 din Londra şi indicele parizian CAC 40 coborau cu 2%, respectiv 2,2% la sfârşitul şedinţei, potrivit MarketWatch. La Milano, FTSE MIB era pe minus cu 1,5%, iar indicele paneuropean Stoxx 600 înregistra o scădere de 1,8%.

    BET, indicele de referinţă al Bursei de Valori Bucureşti, pierdea 1,9%, arată datele BVB. În SUA, Dow Jones Industrial Average, NASDAQ Composite şi S&P 500 scădeau, în medie, cu 1,5% la startul tranzacţiilor de pe Wall Street. Acţiunile Apple s-au depreciat în ultima săptămână cu circa 10%, gigantul american pierzându-şi recent statutul de cea mai valoroasă companie din lume în faţa grupului petrolier Saudi Aramco.

    „Pieţele de acţiuni rămân sub presiune la nivel internaţional, iar indicele preţurilor de consum din SUA a reafirmat aşteptările că Fed (banca centrală americană – n.r.) va menţine ritmul de înăsprire a politicii monetare în următoarele două şedinţe“, spun strategii furnizorului de servicii de trading IG.com.

    Totodată, bondurile corporate din Europa se confruntă cu cea mai accentuată scădere consemnată până în prezent, în condiţiile în care fricile cu privire la nivelul ridicat al inflaţiei şi riscurile prezentate de recesiune au determinat tot mai mulţi investitori să părăsească piaţa.

    Obligaţiunile emise de companii bine cotate în zona euro au pierdut peste 10 procente de la maximul atins în urmă cu nouă luni, marcând astfel cel mai grav declin de cel puţin 22 de ani pentru o clasă de active care, în general, aduce randamente mai sigure decât pieţele de acţiuni, conform indicelui Ice Data Services, citat de publicaţia britanică Financial Times.

    Dinamica a venit, în mare parte, pe fondul estimărilor conform cărora Banca Centrală Europeană va urma exemplul Rezervei Federale din SUA şi va majora mai agresiv ratele dobânzilor pentru a combate în acest sens inflaţia. Christine Lagarde, şeful BCE, a semnalat că instituţia va majora dobânda de referinţă în luna iulie.

    Declaraţia a lovit puternic piaţa bondurilor. Aşa-numitul spread oferit de obligaţiunile corporative – un randament suplimentar oferit, prin comparaţie, cu bondurile guvernamentale – a început, de asemenea, să se adâncească, indicând că investitorii se tem cu privire la faptul că o încetinire economică ar putea afecta abilitatea companiilor de a-şi acoperi datoriile.

    Potrivit indicelui Ice Data, randamentul total al obligaţiunilor europene de tip „junk“ a scăzut cu 10%  în 2022.

    Pe piaţa crypto, Bitcoin a scăzut ieri cu 11,7% sub pragul de 27.000 de dolari pentru prima dată în ultimele 16 luni, într-o perioadă în care piaţa crypto continuă să sufere pierderi pe fondul temerilor privind inflaţia şi prăbuşirea unui controversat proiect stablecoin, scrie CNBC.

    Cu o pierdere de 21%, Ethereum ajungea sub pragul de 2.000 de dolari pentru prima dată din iulie 2021. Între timp, XRP şi Solana se depreciau cu 27,4%, respectiv 31%. Cardano era pe minus cu 33%.

    Astfel, investitorii părăsesc segmentul crypto pe măsură ce pieţele de acţiuni continuă să se îndepărteze de maximele atinse în timpul pandemiei de coronavirus.

    Mai mult, investitorii îşi recalibrează aşteptările în urma prăbuşirii monedei de tip stablecoin TerraUSD (UST), a cărei valoare era legată de dolarul american. Activul a scăzut miercuri la 30 de cenţi, ştergând pentru moment din încrederea investitorilor privind aşa-numitul spaţiu descentralizat şi, în general, în segmentul criptoactivelor.

    În puţin reglementata piaţă crypto, investitorii în monede virtuale aleg stablecoin-urile în momente marcate de volatilitate. Însă UST, un stablecoin „algoritmic“ care are la bază un cod, nu cash ţinut în rezerve, s-a chinuit să rămână stabil în vreme ce investitorii au renunţat masiv la poziţii.

    Ieri, un UST se tranzacţiona la 50 de cenţi, cu mult sub pragul obligatoriu impus de paritatea de 1 la 1 cu dolarul american.

  • Gigantul japonez SoftBank suferă cea mai mare pierdere din istoria companiei, 13 miliarde de dolari, din cauza selloff-ului acţiunilor tech

    Conglomeratul nipon SoftBank a raportat joi cea mai mare pierdere din istoria de patru decenii a companiei ca urmare a scăderilor înregistrate de acţiunile tech, scrie MarketWatch.

    Gigantul bancar, cunoscut pentru fondul de 100 de miliarde de dolari Vision Fund, a anunţat o pierdere de 13,2 miliarde de dolari în anul fiscal care s-a încheiat pe 31 martie. Rezultatul reprezintă cea mai slabă performanţă anuală înregistrată vreodată de SoftBank, depăşind astfel recordul atins în urmă cu doi ani.

    În anteriorul exerciţiu financiar, compania a obţinut un profit net de 7,7 miliarde de dolari.

    Cele mai recente rezultate vin pe fondul volatilităţii acţiunilor tech în care a investit SoftBank, inclusiv societăţile americane Uber Technologies şi DoorDash.

    Creşterea ratelor dobânzilor de către băncile centrale (în special Rezerva Federală din SUA) şi reglementările efectuate de guvernul chinez în industria tehnologică au lovit puternic evoluţia acţiunilor tech orientate masiv pe creştere.

     

  • Majoritatea polonezilor nu văd scăderi de preţuri în magazine

    Mai puţin de un polonez din trei a remarcat o scădere a preţurilor în magazine în urma reducerii TVA la alimente, scrie Warsaw Business Journal. Iar în cea mai mare parte, cei care văd schimbări în acest sens, susţin că acestea sunt mai degrabă simbolice. Cei care au remarcat scăderi de preţuri provin din cele mai mari oraşe.

  • Vremuri grele pentru bitcoin pe fondul tensiunilor dintre Ucraina şi Rusia

    Criptomoneda ajungea la ora redactări ştirii la preţul de circa 40.400 de dolari, cu 40% sub recordul stabilit în luna noiembrie a anului trecut.

    „Bitcoin este activul suprem de risc, iar o invazie a Ucrainei ar genera scăderi suplimentare (selling pressure – n.r.) de 10%-15% pe termen scurt”, spune Edward Moya, analist al furnizorului de date Oanda, cu sediul în New York.

    Joi, preşedintele american Joe Biden le-a transmis reporterilor să riscul de invazie a Ucrainei este „foarte ridicat”, atacul propriu-zis putând să aibă loc „în câteva zile”.

    Investitorii urmăresc de asemenea declaraţiile băncii centrale americane, care plănuieşte să efectueze anul acesta mai multe majorări ale dobânzii de referinţă. Unii investitori prognozează că Rezerva Federală va creşte ratele dobânzilor de şase ori în 2022, deşi minuta Fed din ianuarie a oferit puţine detalii în acest sens.

    „Perspectivele pentru Bitcoin rămân în mare parte pozitive, dar dacă previziunile pe termen lung încep să fie afectate de o înăsprire violentă a politicii monetare, este posibil ca investitorii instituţionali să îşi reducă pariurile”, adaugă Moya.