Tag: scadere

  • Economistul şef al Băncii Angliei, Huw Pill, consideră că oamenii trebuie să accepte faptul că sunt mai săraci. „Acum ne confruntăm cu o reticienţă în a accepta faptul că suntem cu toţii mai săraci, trebuie să ne asumăm o responsabilitate.”

    Companiile şi angajaţii încearcă să facă ping-pong cu inflaţia, transmitând efectele acesteia de la unul la celălalt, este de părere econimistul şef al băncii Angliei (BoE), Huw Pill, transmite CNBC.

    „Acum ne confruntăm cu o reticienţă în a accepta faptul că suntem cu toţii mai săraci, trebuie să ne asumăm o responsabilitate.”

    Huw Pill a vorbit despre „seria de şocuri inflaţioniste” care au alimentat inflaţia pe parcursul ultimelor 18 luni, de la problemele pe lanţurile de distribuţie la programele guvernamentale de sprijin ale populaţiei care au alimentat cererea, până la războiul din Ucraina.

    Acesta a declarat totodată că muncitorii au dreptul la salarii mai mari din moment ce preţurile utilităţilor au crescut.

     

  • De ce cred că preţurile imobiliarelor de fapt au scăzut

    Cumpărarea unui apartament reprezintă pentru cei mai mulţi oameni una dintre deciziile importante din viaţă, cu atât mai mult cu cât majoritatea face o astfel de achiziţie doar de câteva ori pe parcursul vieţii. Preţul apartamentului, designul, construcţia în sine, zona – totul trebuie cântărit cu atenţie pentru a fi siguri de oportunitatea momentului ales şi de siguranţa investiţiei. Este acum un bun moment pentru achiziţia unui apartament? Cu un preţ al locuinţelor care a scăzut în ultimul an (în valoare relativă) şi cu un indicator preţ/venit favorabil – cel puţin în Capitală, răspunsul este unul afirmativ. Iată de ce:  

    Dacă luăm în considerare indicatorul preţ/venit, în Capitală spre exemplu, în momentul actual, achiziţia unui apartament este o oportunitate. Raportul asupra Stabilităţii Financiare publicat la finalul anului trecut de Banca Naţională a României confirmă acest fapt. Pentru cumpărarea unui apartament de 55 de metri pătraţi, fără finanţare bancară, sunt necesari 7,5 ani în Bucureşti şi 11 ani în Cluj. Iar dacă ne uităm dincolo de graniţe, la ţările din jur, accesibilitatea pieţei imobiliare din Capitală devine mai evidentă. Mă refer la faptul că acelaşi apartament se achită în Praga în 17,9 ani, iar în Budapesta şi Varşovia în aproape 15 ani, dublul perioadei necesare în Bucureşti. Aşadar, Capitala este în continuare o piaţă accesibilă, unde e nevoie de aproximativ 70-80 de salarii medii pe economie (din mediul urban) pentru a achiziţiona un apartament. Un alt exemplu – în München este nevoie de aproximativ 200 de salarii ca să poată fi cumpărat un apartament de 55 de metri pătraţi, fără finanţare bancară. Concluzia este că preţurile apartamentelor din Bucureşti rămân printre cele mai accesibile din Europa.

    În plus, preţurile imobiliarelor au scăzut deja şi probabil că acum vedem un minim al preţurilor. Nu vorbim însă de o scădere în valoare absolută a preţurilor, ci de una în valoare relativă, pentru că au existat creşteri de preţuri mai mici decât nivelul inflaţiei. Cei mai mulţi dezvoltatori au păstrat preţurile apartamentelor pe parcursul ultimului an, în condiţiile în care toate materialele de construcţii au crescut şi, în general, preţul produselor din economie s-a majorat semnificativ. În plus, vorbim de o inflaţie anuală care a ajuns la 16,4% în decembrie 2022, faţă de decembrie 2021.  

    Creşterea preţurilor pentru materialele de construcţii de la an la an a fost mai mare în ultima perioadă decât oricând în ultimii 15 ani. Motivul principal este acela că o componentă importantă a preţului materialelor de construcţie este energia utilizată pentru producerea acestora, iar conflictul din Ucraina a adus creşteri semnificative ale preţului energiei. Din acest motiv, costul zidăriei aproape că s-a dublat în ultimul an, cel al polistirenului a crescut cu 30%, costul betonului a crescut şi el cu 32%, iar al oţelului s-a majorat iniţial cu 150%, iar după revenirea preţurilor, creşterea faţă de perioada de dinaintea războiului este de aproximativ 30%.

    Punând în balanţă aceste cifre, cred că preţurile apartamentelor noi s-au menţinut la aceeaşi valoare şi, în unele cazuri, chiar au scăzut uşor.   

    Va exista o scădere consistentă a preţurilor apartamentelor în viitor? Puţin probabil….

              

    În mod cert, în viitorul apropiat este puţin probabil să asistăm la o scădere consistentă a preţurilor apartamentelor, pentru că acestea au înregistrat deja o scădere în valoare relativă (nu absolută). Asistăm acum la un minimum al preţurilor, pentru că în piaţă există un nivel scăzut al cererii în această perioadă, cauzat de mai mulţi factori:

    – pentru zonele periferice ale Capitalei, principala problemă este eligibilitatea în obţinerea unui credit, din cauza faptului că dobânzile ridicate au crescut rata lunară;

    – pentru zonele mai centrale ale Capitalei, deşi în general nu vedem o problemă de eligibilitate a clienţilor, nivelul ridicat al dobânzilor face ca ratele să nu fie atât de atractive. Dacă în urmă cu 2 ani nivelul chiriei unui apartament era apropiat sau chiar mai mare decât nivelul ratei, acum rata pentru acel apartament ajunge să fie cu 20-25% mai mare, din cauza nivelului ridicat al dobânzilor;

    – în final, principalul motiv pentru care astăzi vedem o cerere scăzută este cel ce ţine de perspectiva cu privire la viitor a clienţilor care au nevoie de o locuinţă. În general, oamenii fac achiziţii importante, fie că vorbim de o locuinţă nouă sau de schimbarea autoturismului personal, atunci când sunt optimişti, încrezători cu privire la viitor. Războiul de la graniţe, creşterea dobânzilor, a preţurilor la mai toate serviciile şi produsele din economie duc ponderea încrederii şi optimismului la un nivel scăzut.

    Iar în situaţiile acestea, piaţa reacţionează: scăderea interesului clienţilor pentru locuinţe a dus la scăderea preţurilor, doar că într-o perioadă de inflaţie nu am văzut această scădere ca o creştere absolută, faţă de preţurile de acum un an, ci într-o scădere relativă, o blocare a preţurilor la nivelul de acum un an, în timp ce toate celelalte bunuri din economie au cunoscut creşteri semnificative de preţuri. 

    Privind pe termen lung însă, dacă ne uităm la ciclurile economice, vedem că tocmai aceste perioade în care clienţii sunt puţini sunt cele în care se pot face achiziţiile şi investiţiile care, privind pe termen lung, sunt cele mai rentabile. Tocmai din acest motiv, consider că acum este un moment mai potrivit pentru achiziţie decât mai târziu, când e posibil ca preţurile să crească.

                Pe de altă parte, în Capitală există o nevoie locativă semnificativă. Să ne amintim că a existat o lungă perioadă de timp în care, atât în Bucureşti, cât şi în celelalte oraşe mari nu au fost construite locuinţe. Iar cifrele reflectă realitatea: din totalul de aproximativ 900.000 de locuinţe din Bucureşti, doar circa 10% sunt construite după 1990. Multe dintre locuinţele construite înainte de această dată se apropie sau chiar au depăşit durata de viaţă proiectată, care este de 50 de ani.

                În acest context, sunt destui cei care consideră achiziţia unui apartament o investiţie pe termen lung prin care să-şi protejeze finanţele de inflaţie sau pur şi simplu prin care să-şi crească gradul de confort mutându-se într-un apartament nou, construit la standarde moderne. Pe termen lung, Bucureştiul are nevoie de zeci de mii de locuinţe noi situate în zone avantajoase ale oraşului, care să ofere clienţilor confort la standardele secolului 21 şi acces rapid la diverse facilităţi. Cu toate acestea, este puţin probabil să vedem în viitorul apropiat, în Capitală, o „explozie” a proiectelor imobiliare. Unul dintre motivele principale pentru acest aspect este şi blocajul urbanistic, ce a dus la o scădere drastică a numărului de autorizaţii emise pentru proiectele noi de locuinţe. Numărul acestora a scăzut în ultimii ani. SVN estimează, spre exemplu, că numărul de unităţi rezidenţiale livrate în 2022 a fost uşor scăzut faţă de anul precedent, respectiv 21.328 în 2022 faţă de 22.010 în 2021. Iar aşteptările pentru anul acesta şi chiar următorii doi ani sunt ca numărul de unităţi livrate să urmeze în continuare tendinţa descendentă. După cum este de aşteptat, o scădere a ofertei înseamnă, implicit, o creştere a preţurilor.  

    Adrian Stoichină, COO Prima Development Group

     

  • Semnale mixte din zona construcţiilor: cheltuielile publice cresc lucrările de infrastructură, dar dobânzile mari duc la scădere în rezidenţial

    Construcţiile cresc pe ansamblu cu 10%, dar rezidenţialul scade. Dobânzile bancare care au crescut şi oamenii care se uită mai atent la cheltuieli au dus la scăderea sectorului rezidenţial. Segmentul care duce în spate construcţiile este infrastructura.

    Sectorul construcţiilor, care face 7% din economie, a accelerat în februarie 2023, arată datele publicate de Institutul Naţional de statistică (INS). Infrastructura a dat tonul creşterii şi a avansat cu aproape peste 25% în perioada amintită. Pe de altă parte, sectorul construcţiilor rezidenţiale a scăzut pentru a doua lună consecutivă, pe măsură ce dobânzile mari la creditele ipotecare au pus frână împrumuturilor pentru achiziţia de locuinţe.

    „Infrastructura, dacă se menţine pe parcursul anului, este o şansă extraordinară şi sunt în domenii în care este foarte necesar să facem aceste investiţii. Perspectivele de dezvoltare ale ţării pe următorii 10 ani depind de aceste investiţii în infrastructură”, comentează cifrele Aurelian Dochia, profesor universitare de economie.

    Evoluţia sectorului de construcţii în ansamblu este pusă tot pe seama cheltuielilor publice cu infrastructura, este de părere şi Andrei Rădulescu, directorul departamentului de analiză macroeconomică de la Banca Transilvania, cea mai mare bancă din România. „Statisticile indică redinamizarea acestui sector intensiv în capital şi forţă de muncă în a doua lună a anului curent, evoluţie susţinută de majorarea cheltuielilor de capital ale statului”, scrie Rădulescu, într-o analiză a datelor INS.

    În total, construcţiile au crescut cu 9% în februarie 2023, prin comparaţie cu februarie 2022, în accelerare faţă de evoluţia din ianuarie. Pe partea de construcţii noi, avansul a fost de 14%, în vreme ce reparaţiile capitale au crescut cu 13%. Lucrările de întreţinere şi reparaţii curente au scăzut cu 1%. De asemenea, în scădere a fost şi sectorul rezidenţial.

    „Lucrurile se vor tempera pe rezidenţial. Cred că majoritatea dezvoltatorilor sunt în aşteptare, finalizează ce au început. Nu se poate ignora faptul că majorarea dobânzilor a produs un şoc important”, mai spune Aurelian Dochia.

    În schimb, zona de investiţii a crescut. Cel mai mult au crescut construcţiile inginereşti, unde se încadrează şi infrastructura mare. Aşa cum arată şi datele din bugetul statului, dar şi datele din teren, guvernul a dat drumul la plăţile pentru lucrări publice. Aşa cum scria ZF săptămâna trecută, de exemplu, lucrările la A7, autostrada Moldovei, cel mai mar proiect de infrastructură rutieră prins în PNRR, merg al foc continuu, pentru că trebuie să fie gata în 2026.

    De asemenea, tot în zona de investiţii cresc şi lucrările de construcţii nerezidenţiale, unde intră clădirile de birouri, chiar dacă avansul s-a temperat la Ă2%.

    Construcţiile fac 6-7% din economie, în funcţie de evoluţia sectorului din  anul respectiv. Ultimii ani, începând cu 2019, au fost foarte buni pentru construcţii şi sectorul a contribuit la creşterea economică.

  • Decizie neaşteptată: Anunţul gigantului american care a făcut ca valoarea maşinilor Tesla la mâna a doua să se prăbuşească

    Valoarea maşinilor Tesla la mâna a doua s-a prăbuşit de când producătorul de vehicule electrice a demarat o serie de reduceri de preţuri pentru noile modele în ultimele şase luni, potrivit datelor de vânzări, conform Financial Times.

    Valoarea unui Model 3 nou, cu baterie cu autonomie mare, cumpărat în luna ianuarie a acestui an în Marea Britanie pentru 57.435 de lire sterline, se preconizează că va scădea cu 46% până la 31.300 de lire sterline până în ianuarie 2024, potrivit agenţiei de preţuri din industrie CAP HPI.

    Aceasta se compară cu o scădere de doar 4% în 12 luni pentru acelaşi model cumpărat în septembrie 2021, care a costat 48.435 de lire sterline nou şi a ajuns să valoreze 46.300 de lire sterline un an mai târziu.

    Datele Cap HPI se referă la Marea Britanie, una dintre cele mai mari pieţe ale Tesla, dar maşinile grupului american au suferit deprecieri abrupte şi în alte ţări, potrivit directorilor din industrie.

    Deşi valorile maşinilor second-hand au scăzut anul acesta comparativ cu anul 2022, când maşinile vechi se vindeau adesea aproape sau peste preţul lor nou, deprecierea maşinilor Tesla a fost mai mare decât a mărcilor electrice rivale.

    Spre deosebire de scăderea preconizată a valorii unui Model 3 de 46%, un Polestar 2 electric de 50.395 de lire sterline cumpărat în ianuarie va valora aproximativ 33.000 de lire sterline la începutul anului 2024, o pierdere de 17.395 de lire sterline, sau 35%, potrivit previziunilor CAP HPI.

    Deprecierea mai accentuată a modelelor Tesla face potenţial ca maşinile sale să fie mai scumpe în cadrul unor oferte de finanţare decât cele ale rivalilor.

    Acest lucru se datorează faptului că, în cadrul contractelor de leasing sau de achiziţie personală, utilizatorii trebuie să finanţeze valoarea pe care o pierde o maşină pe parcursul perioadei de leasing.

    Acest aranjament, care vizează aproape toate maşinile noi vândute în Regatul Unit şi care este din ce în ce mai popular în Europa şi în SUA, duce la preţuri mai mari pentru vehiculele care suferă o depreciere mai mare.

    Tesla a redus preţurile pentru maşinile noi în China în octombrie, apoi în SUA, Europa şi Marea Britanie în ianuarie şi din nou la unele modele în martie, pentru a genera cerere.

    Directorul executiv Elon Musk a apărat reducerile la începutul acestui an, spunând: “Dorinţa oamenilor de a deţine o Tesla este extrem de mare. Factorul limitativ este capacitatea lor de a plăti pentru o Tesla”.

    De asemenea, Tesla a întâmpinat dificultăţi în a-şi spori operaţiunile de vânzare la mâna a doua, ceea ce înseamnă că maşinile sunt adesea vândute prea ieftin, a declarat Dylan Setterfield, şeful departamentului de previziuni al CAP HPI, lucru coroborat şi de alte persoane din industrie.

    Acest lucru a jucat, de asemenea, un factor semnificativ în scăderea valorii autovehiculelor Tesla la mâna a doua de anul trecut, a adăugat el.

    Tesla stabileşte preţurile la nivel global, spre deosebire de alţi producători care folosesc sucursale sau dealeri locali, care oferă reduceri şi stimulente pentru a contribui la stimularea vânzărilor.

    De asemenea, marca nu are o listă lungă de aşteptare pentru maşinile sale, spre deosebire de rivali precum BMW, ceea ce înseamnă că este mai puţin protejată împotriva unei scăderi generalizate a cererii pe măsură ce condiţiile economice se înrăutăţesc.

    Reducerile operate de Tesla au stârnit avertismente privind un război al preţurilor între modelele electrice, dar până acum directorii constructorilor auto rivali au declarat că nu vor reduce preţurile de vânzare cu amănuntul pentru modelele noi, de teamă că vor provoca o depreciere mai mare pe piaţa second-hand.

    “Sper ca Tesla să continue să reducă la zero, dar noi vom continua să protejăm valoarea vehiculelor noastre electrice”, a declarat directorul general al Renault, Luca de Meo, la începutul acestui an. “Acest lucru distruge valoarea pentru client, cu siguranţă, atunci când faci acest lucru”.

    Doar Ford a redus preţul Mustangului său electric în Europa, în timp ce Mercedes a redus preţul clasei sale electrice E în China, la care iniţial a aplicat un preţ prea mare.

     

  • Piaţa imobiliară din Suedia răsuflă uşurată: Scăderea preţurilor locuinţelor, declanşată de creşterea ratelor dobânzilor, s-ar putea atenua în 2023. Criza imobiliară a redus preţurile imobilelor cu aproximativ 15%

    Opinia proprietarilor de locuinţe suedezi cu privire la piaţa imobiliară s-a stabilizat, deoarece scăderea preţurilor declanşată de creşterea ratelor dobânzilor s-ar putea să se atenueze în 2023, relatează Bloomberg.

    Sentimentul a rămas în mare parte neschimbat timp de trei luni consecutive, semn că proprietarii sunt de părere că ce a fost mai rău a trecut, potrivit SEB AB. Indicatorul preţurilor locuinţelor al celei mai mari bănci suedeze s-a îmbunătăţit cu o unitate în aprilie, de la -9 la -8.

    Deşi proprietarii de locuinţe se aşteaptă în continuare la un anumit declin, viziunea lor s-a îmbunătăţit din august anul trecut, când indicatorul s-a prăbuşit la un minim record. Această scădere a coincis cu o criză imobiliară care a redus preţurile cu aproximativ 15%, într-unul dintre cele mai grave exemple de declin imobiliar la nivel mondial, ca urmare a creşterii inflaţiei şi a costurilor de împrumut.

    Se aşteaptă ca Riksbank din Suedia să majoreze în continuare ratele dobânzilor în această lună şi, în pofida unei oarecare stabilizări a datelor recente privind preţurile locuinţelor, SEB consideră că preţurile imobilelor ar putea scădea în continuare, ceea ce ar duce la o scădere totală de 20% faţă de vârful atins în februarie 2022.

    „Având în vedere turbulenţele continue pentru proprietarii de imobile, considerăm că presiunea asupra preţurilor ar putea scădea în viitor”, au declarat economiştii SEB Daniel Bergvall şi Marcus Widen.

  • Angajaţii români se aşteaptă la un Paşte mai sărac. Mai puţin de jumătate dintre angajaţi se aşteaptă la o primă

    Mai puţin de jumătate dintre angajaţi se aşteaptă la o primă de Paşte. Deşi coşul de cumpărături pascale va depăşi 500 de lei, cei mai mulţi nu cred că vor primi mai mult de 200 de lei.

    În ultimul an, preţurile bunurilor de consum au crescut constant, unele dintre produsele alimentare de bază fiind şi cu 60% mai scumpe decât în urmă cu un an, potrivit datelor INS.

    În aceste condiţii, sărbătorile de Paşte pun presiuni financiare pe bugetul angajaţilor români, care declară că prima de sărbători de la angajator ar fi un real ajutor (47%) sau cu adevărat esenţială (29%) pentru cumpărăturile pascale, conform celui mai recent sondaj realizat de BestJobs.

    Cu toate acestea, doar 45% dintre angajaţi speră să primească ceva în plus cu ocazia Paştelui, cu 10% mai puţini decât anul trecut.

    Dintre aceştia, cei mai mulţi (58%) se aşteaptă să fie răsplătiţi de angajator cu o sumă cuprinsă între 100 şi 200 de lei, deşi nevoile reale a peste 77% dintre respondenţi ar depăşi valoarea de 500 de lei. Alţi 26% estimează că vor primi între 200 şi 400 de lei, iar 16% speră la o primă mai mare de 400 de lei.

    Începând din acest an, angajatorii pot oferi beneficii extrasalariale cu ocazia Paştelui în valoare de cel mult 300 de lei, fără a fi impozitaţi. Prima în bani este şi anul acesta beneficiul preferat de angajaţi cu ocazia Paştelui, după cum au indicat jumătate dintre respondenţii sondajului BestJobs. Alţi 21% ar prefera tichete valorice sau vouchere, în timp ce 15% înclină spre clasicul coş cu produse specifice de sezon. 13% s-ar bucura să primească zile libere suplimentare şi doar 3% ar alege o petrecere tematică organizată de angajator.

    Întrebaţi ce şi-ar dori pentru această ocazie în mod ideal, pe lângă opţiunile tradiţionale cu care s-au obişnuit, 35% au menţionat beneficii pe partea de sănătate, precum şedinţe la sport, nutriţionist sau psiholog, iar 4% au menţionat acţiuni în cadrul companiei.

    Urmând tendinţa din ultimii ani, cea mai mare a bugetului total alocat pentru sărbătorile pascale este direcţionată către masa de Paşte. Mai exact, anul acesta 83% dintre angajaţii care au răspuns la sondaj intenţionează să cheltuiască cel mai mult pe alimentele specifice sărbătorii, în timp ce 8% vor dedica cea mai mare parte din buget cadourilor, mai mulţi decât anul trecut.

    Sondajul a fost efectuat în luna aprilie, pe un eşantion de 928 de utilizatori de internet din România.

  • Huawei înregistrează cel mai mare declin al profitlui anual din istoria sa. În 2022 compania a făcut cu 69% mai puţini bani faţă de anul precedent

    Huawei a raportat vineri cea mai mare scădere anuală a profitului înregistrată vreodată, sancţiunile SUA continuă să-i afecteze afacerile precum şi măsurile stricte impuse de China în timpul pandemiei.

    Gigantul chinez de telecomunicaţii a declarat că profitul net pentru 2022 a fost de 35,6 miliarde de yuani (5,18 miliarde de dolari), o scădere de 69% faţă de anul precedent. Acesta este mai mare decât scăderea anuală de 54% din 2011, conform calculelor CNBC.

    Touşi, în 2021, compania a obţinut o creştere a profitului după ce şi-a vândut brandul Honor unui consorţiu de cumpărători, făcând comparaţia cu 2022 una destul de grea.

    Huawei a continuat să lanseze dispozitive, dar compania s-a chinuit să le vândă în afara Chinei, deoarece nu poate folosi Android, un celebru sistem de operare pentru telefoanele mobile.

     

  • Vânzările cu amănuntul din Suedia au scăzut la niveluri istorice, pe fondul crizei inflaţiei şi a costurilor tot mai mari ale creditelor. PIB-ul ţării a scăzut cu 0,5% în al patrulea trimestru, ceea ce sugerează deja o recesiune în desfăşurare

    Vânzările cu amănuntul din Suedia au înregistrat în februarie cea mai mare scădere din istorie, în condiţiile în care inflaţia în creştere şi costurile tot mai mari ale creditelor continuă să afecteze cea mai mare economie din regiunea nordică, scrie Bloomberg.

    Luna trecută, vânzările cu amănuntul au scăzut cu 9,4% faţă de anul precedent, în urma unui declin al bunurilor de folosinţă îndelungată, potrivit datelor publicate miercuri de Statistics Sweden. 

    Consumatorii suedezi îşi diminuează cheltuielile pe fondul celei mai rapide inflaţii de bază din ultimii 30 de ani, agravată de o coroană slabă şi de creşterile continue ale ratelor dobânzilor de către banca centrală. Produsul intern brut a scăzut cu 0,5% în al patrulea trimestru, ceea ce sugerează că economia a intrat deja în recesiune. 

    „Actuala criză a inflaţiei pune în mod clar sectorul de retail sub o presiune tot mai mare”, a scris economistul Nordea, Gustav Helgesson, într-o notă adresată clienţilor. „Unele părţi ale sectorului de retail se află deja în recesiune. Raportul de astăzi ne întăreşte opinia potrivit căreia consumul privat se va contracta în acest an.”

    Datele pentru luna februarie vin în completarea anunţurilor făcute la începutul acestei săptămâni de trei dintre cei mai importanţi comercianţi din Suedia, care au declarat că vor reduce preţurile, după ce inflaţia istorică a provocat cererea de plafonare a preţurilor.

  • Au început prăbuşirile pe burse după preluarea fulger a Credit Suisse de către UBS

    Acţiunile băncilor asiatice au scăzut luni, după ştergerea a 17 miliarde de dolari din obligaţiunile Credit Suisse în urma preluării de către UBS, ceea ce a stârnit îngrijorare cu privire la datorii similare şi a anunţat noi turbulenţe pe pieţele europene, scrie FT. 

    Acţiunile HSBC au scăzut cu 7,1% la Hong Kong, în timp ce Standard Chartered a pierdut 7,7%, iar Bank of East Asia a scăzut cu 4%. Unele obligaţiuni bancare concepute pentru a absorbi pierderile în cazul unui faliment bancar au suferit scăderi abrupte.

    Autoritatea elveţiană de reglementare Finma a cerut duminică ca obligaţiuni de nivel 1 suplimentar (AT1) ale Credit Suisse, un tip de datorie bancară conceput pentru a suporta pierderi în timpul unei crize, în valoare de 16 miliarde de franci elveţieni (17 miliarde de dolari) să fie reduse la zero, ca parte a acordului de salvare cu UBS.

    Decizia Finma, luată în cadrul unui sfârşit de săptămână frenetic de negocieri pentru a negocia un acord pentru Credit Suisse şi a preveni extinderea crizei, a însemnat că deţinătorii de datorii AT1 ale băncii au pierdut mai mult decât acţionarii acesteia şi a pus sub semnul întrebării ierarhia creanţelor în cazul unui faliment bancar. Aceasta a fost cea mai mare depreciere de până acum a datoriei AT1.

    “Este un semnal de alarmă pentru investitori că obligaţiunile AT1 comportă riscuri reale de a fi anulate în scenarii extreme, ceea ce reprezintă, de asemenea, scopul existenţei acestor obligaţiuni”, a declarat Gary Ng, economist senior la Natixis în Hong Kong. “Măsura va declanşa probabil unele vânzări şi o reechilibrare a riscurilor din partea investitorilor în obligaţiuni şi a deţinătorilor de produse de gestionare a averii din Asia”.

    Obligaţiunile perpetue de 3,3% în dolari ale DBS Group Holdings au scăzut cu până la 2,6 cenţi, la 90,7 cenţi. Obligaţiunea de 5,825% în dolari a creditorului din Hong Kong Bank of East Asia a scăzut cu 8,5 cenţi, la 81,7 cenţi, în timp ce obligaţiunea de 4% în dolari a Kasikornbank din Thailanda a scăzut cu 4,5 cenţi, la 80,6 cenţi.

    Sute de miliarde de dolari de obligaţiuni AT1 au fost emise după criza financiară din 2008, ca parte a unei măsuri de reglementare internaţională pentru a transfera riscul de faliment bancar către investitorii în obligaţiuni expuse la deprecieri în caz de criză.

     

  • De ce este nevoie de o lege a agentului imobiliar în România?

    Un subiect aproape tabu în real estate-ul românesc, Legea Agentului Imobiliar începe să prindă contur odată cu dezbaterea Proiectului în Parlament. Care este rolul acestei legi şi ce schimbări ar putea aduce pieţei preferate a românilor?

    „Avem nevoie de o schimbare importantă de paradigmă, astfel încât şi cumpărătorii, chiriaşii şi proprietarii, dar şi clienţii, să se simtă în siguranţă şi să vadă acea valoare pe care o aducem şi noi ca profesionişti, să ne mândrim cu profesia pe care o avem”, a spus David Grigorescu, fost preşedinte al Asociaţiei Profesionale a Agenţilor Imobiliari din România (APAIR) şi proprietar al Zoom City Imobiliare, în cea mai recentă ediţie a webinarului Real Estate. Real Talk realizat de Storia.ro în parteneriat cu BUSINESS Magazin. 

    APAIR, o asociaţie înfiinţată în anul 2009 de mai mulţi agenţi imobiliari care şi-au dorit o schimbare a standardelor de practică în domeniu, are ca scop principal protejarea dreptului de proprietate în România, inclusiv când vine vorba de reglementări ce ţin de de real estate şi de creşterea standardelor de practică prin educaţie şi printr-un cod etic similar celui existent în Statele Unite. Unul dintre cele mai importante demersuri ale APAIR, alături de ABI şi CEIR, care este, totodată, unul dintre subiectele intens discutate în perioada aceasta în real estate-ul românesc, ţine de proiectul Legii Agentului Imobiliar. 

    Potrivit lui Grigorescu, necesitatea unei astfel de legi a apărut în contextul în care, dintre majoritatea breslelor conectate cu cea a construcţiilor (undeva în jur de 15 bresle), meseria agentului imobiliar a rămas singura care nu este reglementată. „Dacă vorbim despre cadastrişti, ei sunt reglementaţi, evaluatorii sunt reglementaţi, inclusiv auditorii energetici sunt reglementaţi, nu mai vorbesc despre restul profesiilor liberale. Agentul imobiliar a rămas puţin la urmă şi credem noi că este momentul cel mai prielnic, după ce am crescut ca breaslă în ultimii 30 de ani, să avem o lege care să aducă transparenţă în primul rând publicului larg, care să clarifice standardele profesionale, să stabilească obligaţiile unui profesionist în domeniul imobiliar, cât şi drepturile acestuia. De asemenea, o astfel de lege va proteja consumatorii, fie ei clienţi, terţi, persoane implicate în tranzacţii, în vederea unei pieţe cât mai sănătoase.”

    De-a lungul timpului au existat mai multe încercări de reglementare a profesiei în trecut – însă Grigorescu consideră că proiectul a ajuns acum în varianta ideală ca urmare a maturităţii şi specialiştilor din industrie, care s-au aşezat la masa discuţiilor, au gândit unitar şi au pus interesul consumatorului pe primul loc. 

    De ce este însă necesară o astfel de lege? În lipsa unei legi dedicate, absolut oricine poate deveni, de pildă, agent imobiliar prin simpla înfiinţare a unei firme la Registrul Comerţului şi a unei declaraţii pe propria răspundere de respectare a normelor în vigoare. „Dacă ne uităm la orice profesie liberală, în schimb, o să vedem că lucrurile acestea nu sunt posibile. De ce? Pentru că, în orice profesie liberală vrea să intre cineva, este nevoie să urmeze câţiva paşi sănătoşi, absolut necesari şi abia după aceea să interacţioneze cu consumatorii, clienţii din domeniul respectiv”, explică David Grigorescu. De asemenea, în lipsa unei astfel de reglementări, nu există un registru care să ţină evidenţa profesioniştilor în domeniu. 

    Un aspect important ce ţine de promulgarea acestei legi ţine şi de educaţia agenţilor imobiliari din România. „Dacă eşti activ pe piaţa muncii, în orice profesie, sunt anumite aspecte specifice profesiei respective pe care n-ai de unde să le ştii, poţi să le înveţi experimentând cu clienţii tăi. Varianta ideală este să le înveţi într-o şcoală acreditată, astfel încât atunci când deja interacţionezi cu consumatorii şi cu clienţii, tu deja să performezi şi să aduci valoarea acelor clienţi.” Faptul că astfel de măsuri au lipsit până acum s-a oglindit şi în nemulţumirea unora dintre clienţi faţă de profesia aceasta şi deficitul de încredere acordat uneori breslei per ansamblu. 

    Or, această lege vine şi cu responsabilizarea agenţilor, pentru că aceasta nu oferă doar drepturi, ci şi obligaţii – iar în cazul în care cineva nu respectă obligaţiile stabilite prin lege, vor exista sancţiuni. 

    Citiţi care sunt măsurile propuse prin noua Lege a Agentului Imobiliar, precum şi despre felul în care poate acesta influenţa piaţa imobiliară în următoarele articole rezultate webinarului Real Estate. Real Talk by Storia.ro, care l-a avut ca invitat pe David Grigorescu, fost preşedinte al Asociaţiei Profesionale a Agenţilor Imobiliari din România (APAIR) şi proprietar al Zoom City Imobiliare. 

    Storia.ro e platforma de imobiliare cu cele mai multe anunţuri din piaţă, putând fi accesată atât de pe desktop, cât şi prin aplicaţiile de iOS şi Android. Prin adăugarea KIWI Finance în portofoliul OLX Group, utilizatorii Storia.ro pot beneficia gratuit de serviciile profesioniştilor pentru a identifica cea mai bună soluţie de creditare. Storia.ro îşi propune să îi ajute pe români în găsirea acelei case pe care o pot transforma în acasă. Repede, uşor, informat, prin intermediul unei platforme complexe, ce răspunde tuturor cerinţelor din piaţă şi simplifică, totodată, procesul de căutare. În 2022, Storia.ro a lansat T.R.A.I. Index, o iniţiativă ce vine în întâmpinarea unor nevoi încă neacoperite ale românilor în găsirea unei locuinţe: standardul de viaţă, dincolo de cei 4 pereţi ai casei. T.R.A.I preia date relevante de la specialişti, precum nivelul de poluare a aerului, intensitatea traficului, varietatea punctelor de interes şi costul mediu pe metru pătrat, oferind o viziune de ansamblu asupra bunăstării fiecărui cartier în parte.