BusinessMagazin

Tag: saracie

  • Cei trei muschetari care luptă împotriva sărăciei

    Abhijit Banerjee, Esther Duflo şi Michael Kremer sunt laureaţii premiului Nobel pentru economie pentru studiile lor de combatere a sărăciei globale, potrivit unui anunţ făcut săptămâna trecută.
    Banerjee şi Duflo – care sunt un cuplu atât în muncă, cât şi în viaţa privată – sunt profesori la Massachusetts Institute of Technology, iar Kremer este profesor la Universitatea Harvard.
    La 46 de ani, Duflo este a doua femeie care primeşte un premiu Nobel pentru economie, după economista americană Elinor Ostrom, care a câştigat premiul în 2009, pentru munca ei în direcţia cooperării între oameni, potrivit Financial Times. Ea este de asemenea cel mai tânăr laureat din toate timpurile din domeniul economiei: recordul anterior a fost deţinut de Kenneth Arrow, care avea 51 de ani în 1972, atunci când a primit premiul.
    Cei trei au primit premiul, cunoscut în mod oficial drept premiul Sveriges Riksbank, în memoria lui Alfred Nobel, pentru dezvoltarea unor metode experimentale legate de identificarea celor mai eficiente politici de intervenţie pentru a lupta împotriva sărăciei prin studii pe teren. Un exemplu citat de comitetul care a acordat premiul a fost  munca lor legată de „criza învăţării”, care a relevat faptul că furnizarea de manuale în sine nu îi va ajuta pe copii să înveţe mai mult în şcoală fără o educaţie mai bună, construită strict pe nevoile lor. 

  • Cât de săraci sunt săracii României. Ţara noastră înregistrează cele mai mari decalaje din Uniunea Europeană între veniturile mari şi cele mici

    Românii înregistrează cele mai mari decalaje din Uniunea Europeană între veniturile mari şi cele mici, potrivit unui infografic Monitorul Social, un proiect al Friedrich-Ebert-Stiftung România.
     
    Astfel, potrivit sursei citate, veniturile celor mai bogaţi 10% dintre români sunt de aproape şase ori mai mari decât ale celor mai săraci 10% dintre ei.

    În întreaga Uniune Europeană acest raport este de 3,76.

    În Cehia şi Slovacia, raportul este 2,83%, în Slovenia – 2,96%, în Finlanda – 3%, în Bulgaria – 5,22%, în Letonia – 5,29% şi în Lituania – 5,5%.
    România are un raport de 5,83% între cei mai bogaţi şi cei mai săraci 10% dintre cetăţeni.

    Potrivit infograficului, cei 10% români cu cele mai mari venituri câştigă anual peste 6.928 euro, în timp ce acei 10% cu cele mai mici venituri au un venit anual de maxim 1.189 euro, respectiv 3,25 euro pe zi.

    “Între 2010 şi 2015, tendinţa a fost ca decalajele să se accentueze. După o scurtă perioadă de reducere (2016-2017), raportul dintre cele mai mari şi cele mai mici venituri a crescut din nou, în 2018. Aceasta înseamnă că veniturile mari au crescut mai accentuat decât cele mici”, precizează sursa citată.

  • Gina Rinehart, una dintre cele mai bogate femei din lume: “Oamenii săraci sunt săraci pentru că sunt leneşi şi beţivi”

    Gina Rinehart, una dintre cele mai bogate femei din lume, are o poziţie radicală atunci când vine vorba de oamenii ce trăiesc la limita sărăciei. Ea spune că oamenii ajung săraci pentru că sunt leneşi şi beţivi: “Dacă eşti gelos pe cei care au mai mulţi bani, nu trebuie să stai şi să te plângi. Găseşte o soluţie ca să câştigi şi tu mai mulţi bani – nu mai pierde timp cu băutura sau ieşirile în oraş; mai bine foloseşte timpul muncind.”

    Declaraţia făcută în urmă cu patru ani nu a fost foarte bine primită de ministrul de finanţe australian la acea vreme, Wayne Swan. “Astfel de comentarii reprezintă o insultă la adresa milioanelor de australieni care trag de ei zi de zi, încercând să câştige bani pentru mâncarea celor mici”, a răspuns acesta.

    Gina Rinehart, din Australia, a moştenit o avere de peste 30 de miliarde de dolari, devenind peste noapte una dintre cele mai bogate femei din lume.

  • ONU avertizează: Oamenii bogaţi se vor proteja de criza climatică prin care trecem, dar săracii vor suferi cel mai mult. Urmează un „apartheid climatic”

    Comunităţile bogate vor avea capabilităţile de a se proteja mai bine de criza climatică prin care trece planeta, însă oamenii săraci vor avea cel mai mult de suferit, se arată într-un raport al Naţiunilor Unite, citat de The Independent.

    Chiar şi în cazul nerealist, considerat cel mai bun scenariu, în care temperatura globală va creşte în medie cu 1,5 grade Celsius până în 2100, milioane de oameni vor avea de ales între foamete sau migraţie, avertizează Philip Alston, numitul special al ONU pe sărăcie extremă şi drepturile omului.

    El prezice o ruptură între oamenii care vor putea atenua efectele încălzirii globale, şi cei care nu vor dispune de mijloacele materiale pentru asta, ceea ce va duce la un „apartheid climatic”.

    Acesta mai atrage atenţia că urmările încălzirii globale vor avea implicaţii majore pentru drepturile omului şi pentru instituţia democraţiei la nivel global.

    „Ceea ce era considerat la un moment dat catastrofic, ar putea fi acum cel mai bun scenariu. (…) În timp ce oamenii aflaţi în sărăcie extremă sunt responsabili doar pentru o mică parte din emisiile globale, ei vor resimţi cel mai puternic urmările schimbărilor climatice, cu cele mai slabe posibilităţi de a se apăra”, adaugă Alston.

    El a amintit de momentul în care o bună parte a locuitorilor oraşului New York s-au regăsit într-o situaţie relativ imposibilă în momentul în care Uraganul Sandy a lovit în 2012, în timp ce „sediul central al băncii Goldman Sachs era protejat de zeci de mii de saci de nisip şi electricitate de la propriul generator”.

    „Riscăm un scenariu de apartheid climatic unde bogaţii plătesc pentru a scăpa de supraîncălzire, foamete şi conflict, în timp ce restul lumii rămâne să sufere”, notează Alston.

    Partea mai săracă a populaţiei globale – 3,5 miliarde de persoane – este responsabilă pentru doar 10% din emisiile de carbon globale, în timp ce primii 10% cei mai bogaţi oameni din lume sunt responsabili pentru jumătate din totalul emisiilor globale.

    O persoană care se încadrează în cei mai bogaţi 1% oameni din lume utilizează de 175 de ori mai mult carbon decât o persoană aflată în top 10% cei mai săraci oameni din lume, potrivit unui raport realizat de Oxfam în 2015.

     

     

     

  • Tara unde bogaţii devin şi mai bogaţi, iar săracii sunt înlocuiţi de roboţi

    Una dintre cauzele acestui rezultat este preluarea de către maşinării şi roboţi a numeroaselor tipuri de sarcini, care până nu demult aparţineau clasei de mijloc şi celor mai săraci. „Dezvoltările tehnologice au înlocuit din ce în ce mai mult posturile muncitorilor calificaţi”, a declarat Chad Sparber, profesor asociat şi preşedinte al departamentului economic de la Universitatea Colgate. Iar această schimbare va creşte agresiv. Aproximativ 38% din locurile de muncă din SUA ar putea fi expuse riscului de automatizare până la începutul anilor 2030, potrivit unui studiu realizat de PricewaterhouseCoopers LLP. Industriile „cele mai expuse” includ comerţul cu amănuntul, transporturile şi depozitarea, precum şi industria prelucrătoare.

    Utilizarea de către companii a angajaţilor temporari şi a celor cu normă parţială pentru a reduce costurile poate, de asemenea, să sporească discrepanţa, iar creşterea salariilor să nu ţină pasul cu creşterea cheltuielilor rezidenţiale şi a necesităţilor de bază. Locuinţele la preţuri accesibile, de exemplu, se găsesc foarte greu, iar muncitorii sunt nevoiţi să găsească o chirie îndepărtată de locul de muncă sau să suporte navete lungi şi costisitoare. Costurile de închiriere au crescut la nivel naţional cu 3,9 % în luna martie faţă de anul precedent, potrivit Departamentului Muncii.

    Bloomberg a calculat, de asemenea, cu cât s-a modificat diferenţa dintre cei mai bogaţi 5% şi clasa de mijloc, rezultând o creştere cu 58.800 de dolari. „Companiile au dublat reducerile de costuri şi eficientizarea operaţiunilor;  muncitorii de la baza companiei simt greul, pe când cei din vârf doar beneficiile”, a mai declarat Chris Rupkey, CFO al MUFG Union Bank din New York.

     

  • Prinţ şi cerşetor, varianta modernă: cum a reacţionat o familie de milionari când s-a mutat în casa unor oameni săraci

    Terry Bentley a luat decizia care avea să schimbe viaţa familiei sale pentru totdeauna atunci când a cumpărat o companie pentru 5.000 de lire sterline, iar în urmă cu şase ani, când a vândut-o, aceasta înregistra venituri de peste 42,5 milioane de lire sterline.

    Familia Bentley (Terry, soţia sa, Sharon – ambii în vârstă de 54 de ani şi fiica lor Kaylee, 26 de ani), milionară acum, a făcut schimb în cadrul unui show televizat cu Angela Carter-Begbie, mama divorţată a patru copii, potrivit DailyMail. În cadrul acestui program de televiziune, cele mai bogate familii din rândul celor 10% cele mai bogate din Marea Britanie sunt aduse în lumina reflectoarelor, alături de cele 10% cele mai sărace. Formatul emisiunii prespune nu doar schimbarea locuinţelor între cei bogaţi şi săraci, dar şi încadrarea în bugetul săptămânal pe care îl are în mod obişnuit familia respectivă la dispoziţie.

    Dacă Terry are trei maşini parcate pe alee (un Porsche, un Range Rover şi, evident, un Bentley), Angela conduce o Skoda veche, în zilele în care îşi permite să o alimenteze. ”Am crezut că am murit şi am ajuns în Rai” – descrie femeia în vârstă de 42 de ani proprietatea exclusivistă cu patru dormitoare în care a petrecut o săptămână. 

    ”Casa lor arată ca un showroom. Bucătăria este mare, au trei băi; eu trebuie să impart baia cu cei patru copii ai mei”, descrie Angela casa milionarilor.

    Milionarii din familia Bentley au fost îngroziţi să descopere că vor avea 138,83 de lire sterline ca să supravieţuiască –  suma de bani pe care Angela o are la dispoziţie după ce îşi plăteşte chiria şi facturile. Pe de altă parte, Kaylee cheltuieşte 300 de lire sterline doar pe haine, iar viaţa ei include numeroase ieşiri în oraş (în care nici măcar nu se gândeşte la valoare notei, cartea ei de credit nu o dezamăgeşte niciodată, după cum scrie Dailymail).

    Valoarea bugetului săptămânal al familiei Bentley este de peste 1.700 de lire sterline.  ”Mi-ar lua trei luni şi jumătate să câştig atât de mulţi bani”, spune Angela. Întrebată care a fost lucrul cel mai surprinzător referitor la acest stil de viaţă, Angela a spus că timpul liber pe care l-a câştigat. Sharon nu lucrează, astfel că Angela nu a avut foarte multe lucruri de făcut: ”Am putut să stau şţi să citesc o carte; am încercat asta timp de doi ani şi nu am avut niciun moment liber”, spune ea.

    Angela, în prezent divorţată, lucrează în trei locuri: într-ujn magazin, curăţă case şi face şi masaje terapeutice. În contrast, Sharon şi Kaylee se bucură de zile regulate de spa. Ele cheltuiesc aproximativ 200 de lire sterline pentru a-şi aranja părul (şi chiar şi mai mult dacă aleg şi un serviciu de machiaj).

    ”Această experienţă mi-a deschis ochii asupra a cât de multă muncă implică să fii sărac şi cât de mult timp consumă acest lucru.”

  • A renunţat la job-ul unde avea un salariu excepţional pentru a construi paturi copiiilor săraci care dorm pe podea

    „Există copii ai căror părinţi nu reuşesc să pună mâncare pe masă, ori să cumpere haine cu care să-i îmbrace sau să le ofere un acoperiş deasupra patului. Un pat reprezintă un lux.”

    Iniţial, bărbatul a construit singur paturile, avându-l drept model pe cel al fiicei sale şi cumpărând materiale din proprii bani. Ulterior a chemat familia şi câţiva prieteni să îl ajute în timpul concediilor.

    „Primul proiect a reprezentat construirea a 11 paturi suprapuse în garajul meu. Anul viitor am fabricat 15, iar numărul s-a dublat an de an. În 2017 am construit 612 paturi”, povesteşte el. Până în prezent, organizaţia nonprofit a distribuit gratuit peste 1.500 de paturi copiilor de pe întreg teritoriul Americii.

    Odată cu creşterea rapidă a ordanizaţiei sale, Mickelson s-a văzut nevoit să aleagă o decizie capitală: să avanseze în carieră sau să continue pe acest drum. A ales a doua variantă, decizie în urma căreia a ajuns de la o carieră înfloritoare cu un salariu mai mult decât motivan să nu mai aibă niciun ban. Însă nu s-a uitat niciodată în spate. „Nevoia de a vedea bucuria de pe feţele copiilor m-a făcut să înţeleg că pot face ceva diferit.”

     

  • Show de 100.000 de euro la deschiderea unui parc acvatic într-unul dintre cele mai sărace judeţe din ţară

    Un show de 100.000 de euro va fi organizat, în perioada 17-19 mai, la Botoşani, unul dintre cele mai sărace judeţe din ţară, cu ocazia deschiderii oficiale a parcului de agrement de la Cornişa, care a costat 20 de milioane de euro.
     
    Mai mulţi artişti internaţionali, dar şi din România vor concerta cu ocazia deschiderii oficiale a Parcului Regional de Agrement Cornişa.
     
    Primarul municipiului, Cătălin Flutur, a declarat, joi, într-o conferinţă de presă, că pe scenă vor urca Dr. Alban, Nana, Natalia Gordienko, Sheyla Bonnick- solista trupei Boney M, dar şi trupele româneşti Holograf, Voltaj sau Proconsul.
     
    De asemenea, vor susţine recitaluri la Botoşani Connect R, Ioana Ignat, Sore sau Feli. Spectacolul este estimat la aproximativ 100.000 de euro, cheltuieli care vor fi acoperite atât din bugetul local, cât şi din sponsorizări.
     
    “Anvergura Parcului Cornişa, care este unic la nivel naţional, merită şi o deschidere pe măsură. Trebuie să facem să audă lumea de acest parc”, a afirmat Flutur, care a precizat că există deja public din Suceava şi Republica Moldova, informează Agerpres.
     
    Aqua Park-ul Cornişa a fost construit în baza unui proiect cofinanţat din bugetul Uniunii Europene, valoarea investiţiei ridicându-se la aproximativ 20 de milioane de euro, scrie stirileprotv.ro
     
    Noul loc de agrement, construit la marginea oraşului Botoşani, cuprinde bazine de înot interioare şi exterioare, terenuri de tenis şi fotbal, patinoar acoperit, pistă de rafting, amfiteatru în aer liber, spaţii de joacă pentru copii, dar şi un parc care se întinde pe aproape câteva hectare.

  • Replica UiPath după ce a fost criticată pentru donaţia de un milion de euro pentru Notre Dame: Vom ajuta şi 500.000 de copii săraci din România şi India

    ”Anunţul făcut de Daniel Dines, Co-fondator şi CEO al UiPath, în cadrul #UiPathTogether Paris, în legătură cu decizia companiei de a susţine cu un 1 milion de euro refacerea catedralei Notre Dame e în spiritul valorilor UiPath, care derulează permanent acţiuni cu impact social global.
     
    Până de curând, UiPath a făcut investiţii importante în iniţiative de educaţie prin intermediul UiPath Academy şi Academic Alliance, cel mai recent program prin care am extins colaborarea cu şcoli şi universităţi din întreaga lume. Independent de aceste proiecte, UiPath şi-a asumat încă din 2018 misiunea de a susţine pe termen lung copiii care se află în risc de sărăcie, din România şi India.
     
    Prin intermediul Fundaţiei UiPath, o organizaţie non-profit fondată de UiPath România, compania va susţine copiii din comunităţile sărace din România şi India să aibă un viitor mai bun prin acces la educaţie de calitate, cu sprijinul tehnologiei. Până în 2025, Fundaţia îşi propune să transforme viaţa a 500.000 de copii.”
     

  • Cele mai responsabile companii din România: Lidl – Pâine şi Mâine

    Motivaţie

    În 2016, în România, media abandonului şcolar depăşise 18%, în timp ce media europeană era de 11%. Mai mult, 51% dintre copiii din ţară trăiau în pragul sărăciei, 34 dintre aceştia trăind în sărăcie extremă. În mediul rural, riscul de sărăcie era de trei ori mai mare decât în mediul urban. În directă legătură cu acest fapt, riscul de abandon şcolar era de trei ori mai mare în zonele rurale faţă de mediul urban, iar analfabetismul funcţional afecta peste 35% dintre persoanele cu vârsta de peste 15 ani. Ca urmare, 54% dintre persoanele cu vârsta cuprinsă între 18 şi 60 de ani, din mediul rural, nu aveau un loc de muncă. Toate aceste date sunt cuprinse în studiul „Bunăstarea copilului în mediul rural”, publicat anul trecut de World Vision România.

    Studiul menţionat arată că 1 din 8 copii mergea la culcare flămând, iar jumătate dintre părinţi nu le puteau oferi copiilor o dietă minim acceptabilă (cu alimente din fiecare grupă alimentară necesară unei dezvoltări sănătoase). În lipsa unei alimentaţii zilnice care să acopere nevoile umane primare, pe fondul sărăciei şi din cauza rezultatelor slabe la învăţătură, riscul de abandon şcolar era, adesea, iminent: 1 din 4 copii renunţa la şcoală din aceste considerente. Pe termen lung, această situaţie conduce la dezvoltarea unor adulţi neinstruiţi, asistaţi social, care se confruntă cu analfabetism funcţional şi care îşi formează familii cu aceleaşi probleme, generaţie după generaţie.

    Pentru a preveni abandonul şcolar, World Vision a demarat în 2016 programul Pâine şi Mâine, împreună cu Lidl, care este partener strategic al proiectului. Ideea a venit de la factorul principal care îi determină pe copii să renunţe la şcoală – sărăcia.  Astfel, programul Pâine şi Mâine vizează sprijinirea elevilor din zone rurale cu vulnerabilitate crescută din România, cu scopul de a le asigura necesarul de nutrienţi pentru o dezvoltare normală şi a preveni abandonul şcolar. În prezent, programul se desfăşoară în judeţele Dolj, Vâlcea şi Vaslui.

    Descrierea proiectului

    Structura programului Pâine şi Mâine cuprinde două niveluri de sprijin pentru elevi. Aceştia primesc zilnic, după ore, o masă de prânz caldă. Prânzul include felul întâi, felul doi şi desert şi este oferit la şcoală prin intermediul unor firme de catering specializate care garantează calitatea şi siguranţa alimentelor. Al doilea nivel este un sistem afterschool, prin care, după ore, copiii sunt ajutaţi de învăţători şi profesori să îşi facă temele şi află informaţii noi, complementare noţiunilor prezentate la lecţii.

    Pe parcursul a două ore, după finalizarea orelor din programul zilnic şcolar, elevii aprofundează lecţiile de la clasă, sub îndrumarea cadrelor didactice, îşi fac temele şi desfăşoară activităţi care să îi ajute să devină mai comunicativi şi mai deschişi. Până la înfiinţarea programului, se întâmpla adesea ca ei să vină la şcoală cu temele nefăcute şi nepregătiţi, pentru că acasă nu avea cine să-i îndrume. În multe cazuri, părinţii fie au numai opt clase, fie sunt ocupaţi cu treburile gospodăreşti sau cu munca cu ziua sau chiar lipsesc, fiind plecaţi la lucru în străinătate, în acest caz copiii fiind îngrijiţi numai de bunici.

    Campania a debutat în aprilie 2016, cu o etapă pilot, care a implicat 213 copii din 6 sate din judeţele Dolj şi Vâlcea. În cea de-a doua etapă (septembrie 2016), Pâine şi Mâine număra deja un număr aproape triplu de beneficiari: 619 elevi din 12 sate, inclusiv din judeţul Vaslui. La finalul anului 2017, numărul copiilor care au beneficiat de program a ajuns la 899, elevi ai şcolilor din 24 de sate din judeţele menţionate. Dezvoltarea proiectului prin donaţiile obţinute a făcut posibil ca în luna martie 2018 proiectul să ajungă la aproape 1.300 de beneficiari. În prezent, 1.256 de copii din 30 de sate beneficiază zilnic de afterschool şi o masă caldă. Mai mult decât atât, scopul pe termen lung al programului este să ajungă la un total de 2.500 de beneficiari – elevi care vor primi în fiecare zi o masă caldă, vor fi ajutaţi la rezolvarea temelor şi încurajaţi în permanenţă să continue să vină la şcoală pentru a-şi construi un viitor mai bun.

    Pentru susţinerea unui copil în proiect este nevoie de 230 de lei pe lună, sumă ce acoperă costul unui prânz complet si orele de afterschool (83%) precum şi costurile de administrare a proiectului (17%). În cei trei ani de derulare a programului Pâine şi Mâine, Lidl România a donat 670.456 euro către World Vision România, sumă ce a contribuit semnificativ la extinderea programului.

    Rezultate

    Reprezentanţii şcolilor beneficiare au declarat că schimbările sunt evidente după implicarea elevilor în program: numărul de absenţe a scăzut drastic, copiii sunt bucuroşi să vină la ore şi să fie ajutaţi la teme, îşi doresc să înveţe, sunt mai deschişi şi se integrează mult mai bine în colectiv.

    În plus, sunt notabile şi îmbunătăţirile observate la nivelul performanţelor şcolare ale elevilor. De exemplu, în anul 2017, dintre cei 899 elevi care erau înscrişi la acel moment în proiect, 10% dintre elevii claselor I-IV au înregistrat progres la disciplinele limba română şi matematică în semestrul II faţă de semestrul I; 17% dintre elevii notaţi cu calificativele Insuficient şi Suficient şi-au îmbunătăţit rezultatele în semestrul II faţă de semestrul I; 87,29% dintre elevi  au fost ajutaţi să-şi menţină rezultatele şcolare notate cu Bine şi Foarte Bine, să nu rămână în urmă şi să-şi păstreze nivelul ridicat de cunoştinţe.

    Cifră de afaceri netă în anul 2018
    7,5 mld. lei

    Număr de angajaţi
    5.000

    Valoarea investiţiei
    670.456 euro

    Intervalul de implementare a proiectului
    2016-prezent