Tag: santiere

  • MONITORIZAŢI cu drona. CNAIR va controla inopinat şantierele/ Grindeanu: Fac un apel la constructori, să-şi schimbe modalitatea de execuţie a lucrărilor

    Premierul Grindeanu a spus, joi, după vizita de lucru de la Ministerul Transporturilor, că face un apel la constructori pentru a-şi schimba modalitatea de execuţie a lucrărilor, fiind nemulţumit de ritmul de lucru, iar aceştia trebuie să respecte angajamentele din contracte.

    „Apelul de astăzi este către parteneri, către cei care au câştigat aceste contracte şi care trebuie să le execute. (…) Apelul meu este să-şi schimbe ritmul şi să-şi schimbe abordarea legată de modul în care fac execuţia acestor lucrări”, a declarat premierul României.

    Prim-ministrul a transmis că va umări modul de execuţie a lucrărilor în infrastructură. „Poate au fost învăţaţi în anii trecuţi cu un anumit mod de a face lucrurile de infrastructură. (…) Dacă au fost învăţaţi în aceşti ani într-un anumit mod, ar trebui să şi-l schimbe şi vom urmări modul în care se execută aceste lucrări şi să le intre bine în cap că modul în care vor înainta şi ceea ce s-au angajat prin contracte trebuie să respecte”, a spus Grindeanu.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • (P) De la un moped şi un angajat la şantiere cu 150 de oameni

    În 2006 eram singurul angajat, în 2007 am avut trei oameni, după care am ajuns la un apogeu de 93 angajaţi în 2013. În acel an am înţeles că, de fapt, visul meu de mare companie de construcţii s-a năruit şi că nu pot face şi dezvoltare imobiliară de top, şi construcţii, şi m-am reorganizat începând să lucrez cu subantreprenori. Pentru RPC lucrează 35 oameni şi 12 fiƒrme de subantreprenori, pe care îi aleg cu atenţie maximă. Monitorizarea calităţii şi a promisiunilor rămâne o prioritate pentru mine”, spune tânărul antreprenor timişorean. Pentru a se dezvolta, a mizat pe reinvestirea profiƒtului, tactică pe care o aplică, povesteşte el, „şi în ziua de azi”. Din 2014 a apelat, pentru a se fiƒnanţa, şi la credite pe termen scurt, de 12-24 de luni, cu perioade de graţie, având ca obiectiv rambursarea în termenul de graţie. În prezent, pentru fiƒnanţarea proiectelor sumele investite se împart între fondurile proprii (30%) şi credite bancare (70%).

    „Îmi doresc ca 2017 s㠃fie anul stabilizării. Pentru asta sper să vindem 250 de unităţi şi să şi încasăm banii, pentru că de la momentul semnăarii antecontracului până la încasarea efectivă este un drum destul de lung. Anul trecut am vândut 173 de unităţi, în comuna Dumbrăviţa, lângă Timişoara.” Următorul pas pe care îl plănuieşte antreprenorul timişorean este cel spre piaţa din Bucureşti, în zona de nord: „În următoarele 14 luni vom derula un proiect acolo. De asemenea, Oradea şi Clujul prezintă interes”.

    Pentru a-şi clădi afacerea, Adrian Cionca a mizat pe poziţionarea diferită faţă de a competitorilor: „Am avut mereu preţul cam cel mai mic din piaţă, fără să fac compromisuri la calitate. Acest lucru se datorează viziunii de a avea cât mai mulţi clienţi mulţumiţi. Sunt tânăr, am copii mici şi ştiu cât de important este să începi viaţa în propria locuinţă, pe care să ţi-o şi poţi permite şi în care să-ţi poţi creşte copiii în siguranţă şi confort. Vreau să ofer generaţiei tinere (şi nu numai) această posibilitate”, explică timişoreanul strategia pe care a mizat pe parcursul a mai bine de zece ani de la înfiƒinţarea fiƒrmei.

    Drumul până la nivelul actual nu a fost însă uşor. Povestea, spune Adrian Cionca, întrebat de debutul său ca antreprenor, începe la vârsta când avea circa 13 ani şi a dorit să se implice în afacerea tatălui său, din domeniul agricol. De profesie inginer constructor, tatăl său a renunţat la domeniu după Revoluţie şi s-a întors în satul natal, pentru a face agricultură alături de bunicul lui Adrian Cionca. „Erau extrem de fericiţi că primiseră înapoi pământul, dar în 2003 tatăl meu a înţeles că este mai bine să se întoarcă în construcţii la compania unui fost coleg de şcoală. Aveam 13 ani şi tatăl meu se gândea să lichideze businessul de agricultură când eu i-am zis: «Tată, cred că pot face eu treaba asta; mă ocup să organizez combina şi tractorul». Tata a avut mare încredere în mine.” S-a ocupat de agricultură vreme de trei ani, timp în care studia la liceul economic din Timişoara, iar în clasa a XII-a a hotărât că agricultura se poate face doar în varianta „totul sau nimic” şi pentru că, spune el, „sunt genul de om care dă totul, am zis că nu aş putea face performanţă cu resursele pe care le aveam pentru a face agricultura de top. Am renunţat şi m-am apucat de construcţii după orele de liceu!”

    Cu un moped primit cadou de la unchi şi cu o galeată de scule pe portbagaj a pornit, în 2006, ceea ce avea să devină dezvoltatorul imobiliar RPC. Un an mai târziu, în activitate i s-a alăturat tatăl său şi, spune franc, „eu vedeam ƒfirma doar ca pe o sursă de fiƒnanţare pe perioada facultăţii, pentru că atunci visam să ajung un avocat de succes”. La un moment dat, i-a rugat pe părinţi să accepte să-şi ipotecheze apartamentul, pentru a accesa un credit, pentru a începe dezvoltarea imobiliară. „În septembrie 2008 au acceptat, iar eu porneam pe calea dezvoltării imobiliare în ajunul crizei economice, cu un credit de 103.000 CHF. În 2010 am reuşit să vând prima casă, construită în comuna Dumbrăviţa, «Pipera» Timişoarei, aşa cum îmi place mie să o numesc, cu un «profiƒt» de minus 15.000 euro. Da, la prima casă am pierdut 15.000 euro, dar nu m-am dat bătut.”

    La terminarea facultăţii a ales să rămână în domeniul construcţiilor. „Chiar dacă eram în mijlocul crizei, începând cu 2010 afacerea se dubla de la an la an, ceea ce a fost incredibil. Toată lumea era uimită în jurul meu, dar recunosc ca şi eu.” În 2012 s-a întâlnit cu un om de afaceri, care l-a întrebat: „Vrei să faci dezvoltare? Am un PUZ, sună-mă când vrei să începi”. În aceeaşi zi au bătut palma şi rezultatul a fost primul cartier dezvoltat de RPC în Dumbrăviţa, Bălcescu Residence. „A fost o şcoală grea pentru mine, nu ştiam foarte multe, dar Dumnezeu a fost bun cu mine şi m-a ajutat să duc la bun sfârşit, într-un an şi jumătate, proiectul – 28 de duplexuri.” În acest timp a jucat mai multe roluri: project manager, dezvoltator, agent de vânzări, consilier clientelă. „După Bălcescu au venit Sunlight 1, Gloria Residence, Sunlight 2, Sun Apartments, toate în Dumbrăviţa. Următorii paşi? Bucureşti, Oradea, Cluj.”

  • Peste 90.000 de corporatişti din Bucureşti îşi fac bagajele

    Peste 294.000 mp de spaţii de birouri de clasa A vor fi livrate în acest an în Bu­cureşti, în 16 proiecte imobiliare, aproape jumătate din totalul spaţiilor deja livrate fiind în zona de nord a Ca­pitalei, potrivit celor mai recente date ale companiei de consultanţă imobiliară CBRE.

    Astfel, în primul se­mestru al acestui an au fost daţi în folo­sinţă 155.500 mp de birouri în 8 proiecte imo­biliare, iar până la sfârşitul anului mai sunt anunţate 8 pro­iec­te, cu aproximativ 138.500 mp.

    Ce înseamnă asta pentru angajaţi? 

    Şantiere de birouri pentru 90.000 de angajaţi în Capitală. Pentru anul 2017 sunt anunţate 9 pro­iecte imobiliare

     

  • Legătura dintre forfota de pe şantiere şi vânzările dealerilor auto

    Vânzările de camioane grele, de peste 16 tone, au „explodat” în prima jumătate a acestui an, înregistrând un avans de peste 43 de procente faţă de perioada similară a anului trecut. Astfel, vânzările de camioane au ajuns în prima parte din 2016 la aproape 6.900 de unităţi, în condiţiile în care piaţa vehiculelor comerciale a urcat cu 26% în acelaşi interval.

    Aproape unu din zece camioane vândute, adică aproape 700, este vehicul specializat, cele mai multe destinate pentru cărăuşie în domeniul construcţiilor. „Piaţa de camioane specializate pentru construcţii reprezintă aproximativ de 10,6 % din totalul pieţei vehiculelor cu masă maximă admisă de peste 16 tone, adică vehicule de construcţii, de distribuţie şi vehicule municipale. Volumul camioanelor specializate a crescut în 2016 cu 54,5% în comparaţie cu aceeaşi perioadă a anului trecut, lucru care demonstrează că sunt realizate investiţii în proiectele de infrastructură din România”, spune Miloš Vujanović, vicepreşedinte al Automobile Bavaria Group şi şeful MHS Truck & Bus, companii controlate de omul de afaceri Michael Schmidt.

    Tot Miloš Vujanović declară că în cazul brandului MAN, cota vehiculelor specializate din totalul celor cu masă maximă admisă de peste 16 tone este de aproximativ 23,9%. „Faţă de anul trecut, s-a înregistrat o creştere considerabilă pe acest segment”, afirmă vicepreşedintele companiei.

    De partea cealaltă, piaţa utilajelor de construcţii, adică cea de buldozere excavatoare şi utilaje specializate, s-a prăbuşit în primul trimestru din acest an, după ce în 2015 a bifat un veritabil galop, iar vânzările au ajuns la 130 de milioane de euro, după cum apreciază reprezentanţii Bergerat Monnoyeur, grup care în România are în portofoliu mărci precum Caterpillar, dar şi John Deere şi utilaje Khun. Vânzările de utilajele de construcţii a crescut anul trecut cu aproximativ 40% faţă de 2014, iar Caterpillar deţine poziţia fruntaşă, cu o cotă de circa 25% dintr-o piaţă estimată la 1.600 de utilaje, potrivit lui Liviu Neagu, general manager al Bergerat Monnoyeur pentru România şi Moldova. Pe de altă parte, oficialii companiei spun că anul se aşteaptă la un declin de 25%.

    În cazul camioanelor specializate, care sunt prezente inclusiv pe şantierele mallurilor şi ale clădirilor de birouri din Capitală, potenţialul este în continuare de creştere. „Va avea loc cu siguranţă o creştere şi anul viitor în segmentul vehiculelor de construcţii, în condiţiile în care mai există proiecte importante de infrastructură, care ar trebui să demareze. De asemenea aşteptăm şi o creştere a cererii pentru vehicule municipale, ca urmare a contractelor ce sperăm să fie semnate de prestatorii de servicii cu noile administraţii locale”, afirmă Miloš Vujanović. Cele mai solicitate camioane specializate din gama producătorului german au fost basculantele MAN 8×4, însă s-a înregistrat o cerere mai mare decât anul trecut şi pe segmentul 6×4. Au fost de asemenea livrate şi betoniere, cel mai cerut model fiind cel de 9 metri cubi. 

    „O prioritate pentru managerii de flote este asigurarea unei funcţionări optime a întregului parc auto, fiind preocupaţi şi de cel mai bun cost total de operare. De aceea au nevoie de camioane fiabile, cu un consum redus de carburant şi o valoare ridicată de revânzare. MAN este un brand de camioane premium cu un preţ foarte competitiv pe piaţa românească”, susţine vicepreşedintele companiei.

    MAN a încheiat câteva contracte importante pentru achiziţii de flote pe piaţa românească; unele dintre acestea vizează şi peste 100 de unităţi, potrivit oficialilor companiei, care însă nu au dat alte detalii. „Deoarece statisticile referitoare la vehiculele înmatriculate conţin şi camioane care au fost vândute către companii internaţionale de transport şi apoi doar înregistrare în România, cifrele reale ale pieţei de profil sunt distorsionate. MAN se situează foarte bine în ceea ce priveşte cifrele reale de vânzare către clienţii din România, care operează atât intern cât şi international”, ţine să sublinieze Miloš Vujanović.

    Peste 80% din totatul vânzărilor de camioane se datorează firmelor de transport internaţional. În opinia vicepreşedintelui Automobile Bavaria Group, acest lucru indică faptul că economiile ţărilor din Europa de Vest cresc şi că transportatorii români muşcă o felie tot mai importantă, fiind competitivi la nivel european.

    „Odată ce vor demara proiecte importante de construcţii, acest lucru se va reflecta într-o creştere continuaăa volumelor în segmentul camioanelor specializate. Atunci vom putea afirma că acesta este un semn al creşterii economiei româneşti“, conchide Miloš Vujanović.
     

  • Construcţia de locuinţe a început să „duduie“ în Bucureşti

    Livrările din Bucureşti au fost chiar mai bune decât în perioada 2008 – 2009 şi au săltat piaţa rezidenţială şi la nivel naţional, ţinând cont că la nouă luni numărul de locuinţe finalizate a crescut cu 7%. Totuşi, excluzând din statistică regiunea Bucureşti – Ilfov, piaţa rezidenţială din România a continuat să scadă, ceea ce arată că încrederea investitorilor nu este uniform distribuită.

    Activitatea investiţională din Bucureşti s-a intensificat pe fondul unei stabilizări a preţurilor în ultimul an şi al scăderii dobânzilor bancare, dar prioritate au avut în special proiectele de la marginea oraşului şi din localităţile limitrofe, care se încadrează în plafonul de preţ de 60.000 de euro stabilit de programul Prima casă.

    Cei trei mari jucători din piaţa de telefonie mobilă – Orange, Vodafone şi Telekom – au semnat anul acesta contracte pentru închirierea unor spaţii de birouri cu o suprafaţă cumulată de 55.000 de metri pătraţi, acestea fiind cele mai mari tranzacţii dintr-o piaţă în care rata de neocupare a scăzut sub nivelul de 15%, dar lupta pentru chiriaşi rămâne acerbă.

    Stocul de birouri din Bucureşti a ajuns la circa 2,2 milioane de metri pătraţi după ce grupuri precum AFI Europe, Skanska sau Atenor au livrat anul acesta noi clădiri, iar activitatea de dezvoltare va rămâne la un nivel important şi în următorii ani, investitorii având în diverse stadii de execuţie sau proiectare imobile cu o suprafaţă cumulată de 700.000 de metri pătraţi.

    Chiriile sunt relativ stabile şi pornesc de la 7-8 euro/mp lunar în Pipera-Tunari şi ajung la 18 euro/mp în Piaţa Victoriei. Doar o economie care va creşte cu un nivel de 3-5% pe an şi care va reuşi să atragă noi companii de servicii va putea reduce presiunea pe chirii în următorii ani, date fiind noile proiecte în lucru.

    Anul 2014 a fost unul dintre cele mai slabe din ultimul deceniu în ceea ce priveşte livrările de centre comerciale, dezvoltatorii deschizând porţile a doar trei proiecte noi, şi anume Vulcan Value Center şi Auchan Drumul Taberei din Bucureşti, respectiv Târgu-Jiu Shopping City.

    Investiţiile în aceste proiecte realizate de grupurile NEPI (Vulcan şi Târgu-Jiu) şi Immochan s-au ridicat la aproximativ 140 de milioane de euro şi au fost finanţate din fonduri proprii, iar cele două grupuri rămân în continuare printre puţinii dezvoltatori activi în sectorul de retail. Astfel, NEPI lucrează la proiectul Mega Mall din cartierul bucureştean Pantelimon, care va fi deschis în luna aprilie a anului viitor, şi tot atunci este programată şi inaugurarea mallului Coresi din Braşov dezvoltat de Immochan pe fosta platformă industrială Tractorul.

    Alte proiecte anunţate pentru 2016 sunt ParkLake Shopping din cartierul Titan, dezvoltat de grupurile Sonae Sierra şi Caelum Development, şi Veranda Obor al familiei Pogonaru. Proiectul din Titan este estimat la 180 mil. euro, în timp ce dezvoltarea de la Obor are un cost de 60 mil. euro.

    CE VA FI ÎN 2015

    LOCUINŢE – Ţinând cont de şantierele active, numărul de autorizaţii eliberate şi apetitul în creştere al băncilor pentru acordarea de credite, la nivelul Bucureştiului şi al marilor oraşe, precum Cluj sau Timişoara, dezvoltatorii vor continua să investească în noi proiecte rezidenţiale pentru a profita şi de costul redus al materialelor de construcţii. În lipsa unor creşteri salariale, cererea va putea însă absorbi cu greu noile proiecte anunţate pentru următorii ani.

    SPAŢII DE BIROURI – În Bucureşti se conturează o polarizare a cererii şi a noilor proiecte de dezvoltare în două zone, şi anume Barbu Văcărescu – Floreasca, respectiv Pasajul Basarab – Politehnică, iar consultanţii aşteaptă o creştere a numărului de proiecte din oraşe secundare, precum Cluj, Timişoara şi Iaşi, centre universitare importante care atrag companii din zonele IT&C şi BPO.

    SPAŢII COMERCIALE – Dezvoltarea de centre comerciale va rămâne la un nivel redus în următorii ani, investitorii şi retailerii fiind mult mai prudenţi cu privire la expansiunea în oraşele secundare după lunga serie de falimente din perioada crizei. NEPI are planuri pentru proiecte noi în Timişoara sau Piatra Neamţ, sud-africanii bazându-se pe uşurinţa cu care au acces la bani ieftini şi pe relaţia avută cu retailerii prezenţi în cele 10 centre comerciale pe care le au în portofoliu.

  • Oprescu: În Capitală sunt deschise 117 şantiere, la şcoli, grădiniţe, spitale, străzi, monumente

     Sorin Oprescu a spus că sunt deschise 26 de şantiere la unităţi de învăţământ, printre care şase corpuri de şcoală, 19 obiective şcolare unde se refac sau se construiesc anexe, respectiv săli de sport sau extinderi de corpuri noi, dar şi la ultima creşă din programul celor 13 realizate de Direcţia Generală de Asistenţă Socială a Municipiului Bucureşti.

    Printre şantierele deschise la şcolile din Capitală, Oprescu a amintit Grupul Şcolar “Edmond Nicolau”, Şcoala de Muzică şi Arte nr. 3, Şcoala nr. 173 şi Grădiniţa nr. 43.

    “Lucrăm la finalizarea Centrului social multifuncţional de pe strada Turnu Măgurele, din Sectorul 4 şi suntem în construcţie pentru încă două centre pentru persoane disponibilizate, cu destinaţia asistenţei sociale a şomerilor, unul în Sectorul 1 şi celălalt tot în Sectorul 4”, a declarat Sorin Oprescu, într-o conferinţă de presă în care a prezentat obiectivele unde se desfăşoară lucrări pe perioada verii.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Şantierele de autostrăzi pe care am plătit deja 1,2 miliarde de euro înaintează cu 4-5% pe lună

    Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR) a plătit circa 1,2 miliarde de euro pentru cele mai importante zece şantiere de autostrăzi din ţară, cu o lungime cumulată de circa 250 de kilometri şi un cost total de 1,8 miliarde de euro. În ciuda faptului că multe dintre aceste tronsoane de autostrăzi trebuia să fie inaugurate în aprilie, cele zece şantiere sunt construite în medie în proporţie de 65-66%, iar termenul de deschidere a fost împins pentru toamnă sau chiar pentru anul viitor.

     

  • CONFERINŢA MEDIAFAX – Iulian Matache, Ministerul Dezvoltării: Nu începem noi proiecte în acest an. Sunt deschise 3.000 de şantiere

     “Nu vrem să mai începem alte proiecte, în condiţiile în care în prezent sunt deschise 3.000 de şantiere la autorităţile locale. Acestea sunt fie de apă, fie de canal, baze sportive, deschise de-a lungul timpului şi pentru care nu au fost alocate fonduri pentru a fi închise”, a spus Matache, la conferinţa Mediafax Talks about Constructions.

    El a arătat că obiectivul Ministerului Dezvoltării este finalizarea acestor proiecte, nu existenţa a cât mai multor investiţii începute.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Vosganian: “Săptămâna viitoare vom începe şirul de privatizări”. Care sunt primele companii

     “Săptămâna viitoare vom începe şirul de privatizări. Avem deja o listă pe care o vom supune Guvernului spre aprobare, la nivel de memorandum şi apoi vor începe privatizările lor. Vom începe cu Plafar şi Sanevit. Vom continua probabil cu şantierele navale de la Mangalia, cele care sunt în proprietatea statului. Peste câteva săptămâni vom prezenta planul de reorganizare pentru Oltchim, urmat de privatizare. Săptămânile care urmează voi avea consultări cu şase -şapte firme interesate pentru privatizarea Oltchim, firme care sunt din toate colţurile lumii, dar şi din România”, a declarat Varujan Vosganian.

    Ministrul Economiei a anunţat că pe lângă privatizări intenţionaeză să propună angajări în industra de apărare.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ritm de melc la autostrăzi, deşi vremea a fost favorabilă

    Cele mai importante zece şantiere de autostrăzi din ţară, cu o lungime cumulată de circa 250 de kilometri, au consumat deja 1 miliard de euro din cele 1,8 miliarde de euro cât ar urma să coste în final, dar sunt foarte departe de finalizare. Ritmul de construcţie a încetinit puternic în perioada 1 februarie – 1 martie, în ciuda faptului că vremea a fost bună şi ar fi trebuit să impulsioneze reluarea lucrărilor. Reducerea ritmului de lucru survine şi în contextul în care investiţiile programate pentru anul acesta în infrastructura rutieră sunt destul de mici. Cele zece şantiere de autostrăzi din ţară au înaintat, în medie, cu doar 1,9% în intervalul 1 februarie-1 martie, arată o analiză a ZF pe baza datelor transmise de Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR). Anterior, în perioada 1 noiembrie-1 februarie, aceste şantiere au avansat în medie cu 2,5% pe lună, în ciuda con­diţiilor meteo nefavorabile.

    Citit mai multe pe zf.ro