Tag: santaj

  • Un fotograf surprinde pietrele funerare fascinante ale mafioţilor ruşi – GALERIE FOTO

    Anii 90 au fost un deceniu de exces în Rusia pentru unii oameni. Un grup select de cetăţeni s-au bucurat de noul sistem economic proaspăt privatizat. Acest grup select a profitat de sistem şi s-a îmbogăţit rapid. Bineînţeles, pentru a-şi păstra averile mulţi dintre aceşti oameni au apelat la metode ilegale: şantaj, crime s.a.m.d

    Au trecut mulţi ani de când au început războaile între diferite grupuri mafiote din Rusia, însă urmele sunt evidente în cimitirele ruseşti. Locuri în care tronează pietre de mormânt extravagante, care mai de care mai bizare.

    Fotograful Denis Tarasov a vrut să documenteze aceste relicve de altă dată. Ceea ce a rezultat puteţi vedea în galeria foto.

  • Un fotograf surprinde pietrele funerare fascinante ale mafioţilor ruşi – GALERIE FOTO

    Anii 90 au fost un deceniu de exces în Rusia pentru unii oameni. Un grup select de cetăţeni s-au bucurat de noul sistem economic proaspăt privatizat. Acest grup select a profitat de sistem şi s-a îmbogăţit rapid. Bineînţeles, pentru a-şi păstra averile mulţi dintre aceşti oameni au apelat la metode ilegale: şantaj, crime s.a.m.d

    Au trecut mulţi ani de când au început războaile între diferite grupuri mafiote din Rusia, însă urmele sunt evidente în cimitirele ruseşti. Locuri în care tronează pietre de mormânt extravagante, care mai de care mai bizare.

    Fotograful Denis Tarasov a vrut să documenteze aceste relicve de altă dată. Ceea ce a rezultat puteţi vedea în galeria foto.

  • O unitate McDonald’s a fost închisă după presupusa descoperire a unui cap de şoarece într-un hamburger

    Luni, autorităţile din Mexic au dispus închiderea unui local al reţelei de fast-food americane McDonald’s, din Tlalnepantla, după ce un client a denunţat că a găsit un cap de şoarece într-un hamburger. Compania McDonald’s a negat acuzaţiile şi le consideră şantaj, scrie voceavalcii.ro

    Fotografiile cu presupusul cap de şoarece găsit în hamburger au fost postate pe reţelele de socializare, iar de acolo au fost preluate de presă.

    “Trecem în revistă cele întâmplate, este însă ceva adus, imposibil de găsit într-unul din localurile noastre”, a declarat purtătorul de cuvânt al lanţului, Félix Ramírez, adăugând şi că incidentul va fi anchetat fără a elimina ipoteza unui posibil şantaj, mai notează sursa citată.

  • Ofiţer de poliţie din Bucureşti, prins în flagrant în timp ce primea 36.500 de euro

    Procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) l-au reţinut pe Marian Daniel Popa, inspector în cadrul Secţia 26 Poliţie din Bucureşti, pentru şantaj.

    Potrivit ordonanţei anchetatorilor, în perioada iulie – octombrie, Marian Daniel Popa ar fi a constrâns un dezvoltator imobiliar (denunţător în cauză) să îi dea, fie un apartament cu două camere situat într-un imobil aflat în construcţie în localitatea Popeşti-Leordeni, judeţul Ilfov, fie o garsonieră dublă plus alte lucrări de construcţie, ambele evaluate la o valoare de 45.000 de euro, ameninţându-l că în caz contrar va face demersuri la instituţiile abilitate ale statului care ar putea duce fie la împiedicarea finalizării construcţiei, fie la imposibilitatea vânzării apartamentelor.

    Ulterior, Popa s-ar fi înţeles cu omul de afaceri ca acesta să-i dea 36.500 de euro, bani în schimbul cărora, poliţistul urma să renunţe la sesizarea instituţiilor abilitate să se pronunţe cu privire la legalitatea imobilului respectiv.

    “La data de 16 octombrie 2015, în biroul denunţătorului s-a prezentat inculpatul Popa Marian Daniel unde a primit suma de 36.500 euro, acţiune urmată de semnarea unui înscris sub semnătură privată intitulat “contract de despăgubire”, încheiat pentru a da o aparenţă de legalitate, moment în care s-a procedat la constarea infracţiunii flagrante”, susţin anchetatorii.

    Ofiţerul de poliţie va fi dus la Tribunalul Bucureşti cu propunere de arestarea preventivă.

  • Dacă aveţi cont pe acest site, este posibil să fiţi şantajat! 32 de milioane de oameni sunt în pericol

    Pe 18 august, mai multe informaţii furate de hackeri de pe site-ul de întâlniri romantice Ashley Madison au fost publicate online. Pe lângă o serie de documente oficiale, informaţiile conţineau şi date despre cei peste 32 de milioane de utilizatori. Aceste informaţii se referă la mai multe lucruri, printre care date financiare sau preferinţele sexuale ale clienţilor. Oraşul cu cei mai mulţi membri, aproape 350.000, este Rio de Janeiro, potrivit celor de la Business Insider.

    După cum era de aşteptat, mulţi dintre cei care aveau cont pe site-ul Ashley Madison au început să fie şantajaţi.

    Site-ul de ştiri CoinDesk a publicat povestea unui cititor care primise unui email prin care era instruit să trimită o anumită sumă de bani pentru a evita publicarea unor informaţii confidenţiale: “Datele tale apar în documentele furate recent de la Ashley Madison, iar eu deţin aceste date. Dacă nu vrei să împart aceste date cu cei dragi ţie, depune 2.00000054 bitcoin (450 dolari) la următoarea adresă…”, notează Business Insider.

    Un alt site, Stuff.co.nz, a publicat alte poveşti similare, cu ameninţări similare. Acestea sunt primele încercări de şantaj, dar este probabil ca ele să continue dacă situaţia nu va fi remediată.

    Şantajul nu este însă cea mai mare problemă a celor de la Ashley Madison; în urma hack-ului, peste 15.000 de adrese de mail aparţinând unor membri ai armatei sau oficiali ai guvernului au fost făcute publice, atrăgând atenţia mai multor instituţii de securitate din Statele Unite.

    În acelaşi timp, scriu cei de la The Times, numeroase case de avocatură au început să primească cereri de divorţ.

    În urma acestui scandal, compania Avid Life Media (cea care deţine site-ul Ashley Madison) ar putea fi obligată să plătească despăgubiri în valoare de 1 miliard de dolari. De asemenea, în cazul în care instituţiile abilitate consideră că sistemul de securitate al site-ului era depăşit, compania va primi o amendă de aproape 800.000 de dolari.

  • Dezvăluiri din dosarul lui Dan Diaconescu. Codul secret pe care îl folosea pentru şantaj şi mită

    Curtea de Apel Bucureşti a dat motivarea deciziei de condamnare a lui Dan Diaconescu la cinci ani şi şase luni de închisoare. În aceasta este descris în detaliu mecanismul prin care era şantajat fostul primar al comunei arădene Zărand Ion Moţ şi i se cerea mită, fiind ameninţat că altfel vor fi difuzate pe postul de televiziune materiale compromiţătoare despre el.

    Dan Diaconescu avea un telefon special pentru discuţiile în care şantaja diverse persoane şi le cerea mită, folosind un limbaj codificat.

    CARE ESTE LIMBAJUL CODIFICAT PE CARE ÎL FOLOSEA DAN DIACONESCU PENTRU ŞANTAJ ŞI MITĂ

  • Pe patul de spital din Turcia, Victor Ponta a primit o scrisoare surpriză: „Este un şantaj”

    Aflat în Turcia, unde s-a operat la genunchi, premirul Victor Ponta nu este scutit de surprize. De această dată nu e vorba de una plăcută. Deocamdată, nici premierul, nici PSD nu au avut o reacţie oficială, dar este de aşteptat ca aceasta să vină cât mai curând, având în vedere conţinutul documentului.

    Scrisoarea surpriză pe care a primit-o premierul: „Este un şantaj”

  • Dosarul ginerelui lui Traian Băsescu: Procurorul DIICOT Remus Tudoran Jurj, acuzat de complicitate la şantaj, verificat de IJ

    Inspectorii judiciari s-au sesizat din oficiu cu privire la activitatea procurorului Jurj.

    Verificările sunt făcute în urma unui alt control al Inspecţiei Judiciare, cu privire la cauzele nesoluţionate de mai mult de cinci ani, aflate pe rolul parchetelor. Astfel, în urma acelui control, în luna martie, IJ s-a sesizat din oficiu şi a început să verifice mai mulţi procurori, între aceştia aflându-se şi Remus Tudoran Jurj, conform sursei citate.

    Reprezentanţii Inspecţiei Judiciare au precizat că, deocamdată, nu a fost formulată nicio concluzie cu privire la activitatea procurorului DIICOT.

    Magistratul Remus Tudoran Jurj este implicat în acelaşi dosar în care Radu Pricop, ginerele fostului preşedinte Traian Băsescu, este urmărit penal pentru complicitate la şantaj, respectiv în cazul în care Sergiu Lucinschi este acuzat că a constrâns un om de afaceri să îi dea patru milioane de euro.

    Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) arăta, într-un comunicat de presă, că a fost pusă în mişcare urmărirea penale şi s-a dispus măsura controlului judiciar pentru 60 de zile, începând din 3 aprilie, faţă de Radu Petru Pricop, avocat în Baroul Bucureşti, pentru complicitate la şantaj.

    În acelaşi dosar, Constantin Comăneanu, ofiţer de poliţie la Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, este acuzat de luare de mită, iar procurorul DIICOT Remus Tudoran Jurj, de complicitate la şantaj.

    Instanţa supremă a decis, în 1 aprilie, cercetarea sub control judiciar a lui Sergiu Lucinschi şi arestarea preventivă a lui Constantin Comăneanu, după, ce cu o noapte înainte, ambii au fost reţinuţi pentru 24 de ore.

    Potrivit Direcţiei Naţionale Anticorupţie, în perioada decembrie 2014 – martie 2015, Sergiu Lucinschi, ajutat de avocatul Radu Pricop şi de procurorul Remus Tudoran Jurj, l-a constrâns pe omul de afaceri Alexandru Horpoş să îi dea patru milioane de euro, pentru a-şi retrage o plângere formulată la DIICOT, care face obiectul unui dosar penal, pentru mai multe infracţiuni, printre care şi gestiune frauduloasă.

    De asemenea, inculpatul i-ar fi promis omului de afaceri că va face demersurile necesare astfel încât să fie schimbată încadrarea juridică a tuturor faptelor în infracţiunea de “gestiune frauduloasă”, pentru care, la retragerea plângerii prealabile, ancheta încetează.

    Radu Pricop l-ar fi sprijinit în activitatea infracţională pe Sergiu Lucinschi prin redactarea, în anul 2013, a plângerii penale care face obiectul unui dosar penal şi prin formularea ulterioară, în perioada decembrie 2014 – martie 2015, a mai multor soluţii nelegale, pentru remiterea sumei de patru milioane de euro către Lucinschi, inclusiv cea privind recunoaşterea unei datorii fictive, care a fost acceptată de omul de afaceri, “sub imperiul constrângerilor repetate”, susţin procurorii.

    Anchetatorii mai spun că în perioada ianuarie 2015-martie 2015, Remus Tudoran Jurj, în calitate de procuror DIICOT, având în instrumentare două dosare penale care îl priveau pe acelaşi om de afaceri, l-a sprijinit în mod constant pe Sergiu Lucinschi, prin dirijarea unor momente ale anchetei penale într-o manieră fie favorabilă, fie nefavorabilă omului de afaceri cercetat, în funcţie de cum decurgeau discuţiile pentru remiterea banilor.

    Astfel, în 19 februarie 2015, procurorul DIICOT Jurj Tudoran a emis, cu încălcarea dispoziţiilor legale, o ordonanţă prin care i-a permis omului de afaceri părăsirea pentru cinci zile a teritoriului României, cu destinaţia Zambia.

    Ulterior, în 6 martie 2015, cu prilejul prelungirii măsurii controlului judiciar în cazul omului de afaceri, într-una dintre cauze, procurorul Jurj Tudoran i-a comunicat acestuia că are în lucru şi alt dosar penal şi că, dacă cele sesizate se vor confirma, va lua măsurile care se impun.

    Alexandru Horpoş a fost arestat la domiciliu în decembrie 2014, în dosarul DIICOT în care este cercetat şi Dan Besciu, asociat şi administrator la Euroconstruct 98 Trading, pentru fapte de evaziune, spălare de bani şi delapidare cu un prejudiciu de aproximativ 34 de milioane de lei.

    Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a dispus atunci măsura arestului la domiciliu pentru Dan Besciu, asociat şi administrator la SC Euroconstruct 98 Trading SRL, Josef Hornegger, administratorul SC Swietelsky Construcţii Feroviare SRL, Alexandru Horpoş şi Vlad Ionel Vameşu, asociaţi şi administratori ai SC Straco Group SRL. Ulterior, în ianuarie 2015, măsura arestului la domiciliu a fost înlocuită pentru Horpoş şi ceilalţi trei inculpaţi cu controlul judiciar.

    Avocatul Radu Pricop mai este urmărit penal de procurorii DNA, într-un alt caz, pentru fals şi înşelăciune în dosarul “Moşia Brătienilor”, privind retrocedări ilegale de terenuri din Argeş, în care este implicată şi Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor, ca parte civilă.

    Presa a relatat că dosarul vizează un teren de 90 de hectare din localitatea Ştefăneşti (Argeş), care a aparţinut familiei Brătianu şi care ar fi fost retrocedat ilegal.

    Astfel, Radu Pricop ar fi cumpărat, împreună cu cele 11 persoane vizate în dosar, drepturi de moştenire asupra terenului respectiv de la urmaşii familiei Brătianu. După ce a câştigat mai multe procese în instanţă cu statul român, Radu Pricop şi partenerii săi au obţinut de la ANRP despăgubiri de 10 milioane de euro, folosind însă documente false.

  • Dosarul ginerelui lui Traian Băsescu: Procurorul DIICOT Remus Tudoran Jurj, acuzat de complicitate la şantaj, verificat de IJ

    Inspectorii judiciari s-au sesizat din oficiu cu privire la activitatea procurorului Jurj.

    Verificările sunt făcute în urma unui alt control al Inspecţiei Judiciare, cu privire la cauzele nesoluţionate de mai mult de cinci ani, aflate pe rolul parchetelor. Astfel, în urma acelui control, în luna martie, IJ s-a sesizat din oficiu şi a început să verifice mai mulţi procurori, între aceştia aflându-se şi Remus Tudoran Jurj, conform sursei citate.

    Reprezentanţii Inspecţiei Judiciare au precizat că, deocamdată, nu a fost formulată nicio concluzie cu privire la activitatea procurorului DIICOT.

    Magistratul Remus Tudoran Jurj este implicat în acelaşi dosar în care Radu Pricop, ginerele fostului preşedinte Traian Băsescu, este urmărit penal pentru complicitate la şantaj, respectiv în cazul în care Sergiu Lucinschi este acuzat că a constrâns un om de afaceri să îi dea patru milioane de euro.

    Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) arăta, într-un comunicat de presă, că a fost pusă în mişcare urmărirea penale şi s-a dispus măsura controlului judiciar pentru 60 de zile, începând din 3 aprilie, faţă de Radu Petru Pricop, avocat în Baroul Bucureşti, pentru complicitate la şantaj.

    În acelaşi dosar, Constantin Comăneanu, ofiţer de poliţie la Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, este acuzat de luare de mită, iar procurorul DIICOT Remus Tudoran Jurj, de complicitate la şantaj.

    Instanţa supremă a decis, în 1 aprilie, cercetarea sub control judiciar a lui Sergiu Lucinschi şi arestarea preventivă a lui Constantin Comăneanu, după, ce cu o noapte înainte, ambii au fost reţinuţi pentru 24 de ore.

    Potrivit Direcţiei Naţionale Anticorupţie, în perioada decembrie 2014 – martie 2015, Sergiu Lucinschi, ajutat de avocatul Radu Pricop şi de procurorul Remus Tudoran Jurj, l-a constrâns pe omul de afaceri Alexandru Horpoş să îi dea patru milioane de euro, pentru a-şi retrage o plângere formulată la DIICOT, care face obiectul unui dosar penal, pentru mai multe infracţiuni, printre care şi gestiune frauduloasă.

    De asemenea, inculpatul i-ar fi promis omului de afaceri că va face demersurile necesare astfel încât să fie schimbată încadrarea juridică a tuturor faptelor în infracţiunea de “gestiune frauduloasă”, pentru care, la retragerea plângerii prealabile, ancheta încetează.

    Radu Pricop l-ar fi sprijinit în activitatea infracţională pe Sergiu Lucinschi prin redactarea, în anul 2013, a plângerii penale care face obiectul unui dosar penal şi prin formularea ulterioară, în perioada decembrie 2014 – martie 2015, a mai multor soluţii nelegale, pentru remiterea sumei de patru milioane de euro către Lucinschi, inclusiv cea privind recunoaşterea unei datorii fictive, care a fost acceptată de omul de afaceri, “sub imperiul constrângerilor repetate”, susţin procurorii.

    Anchetatorii mai spun că în perioada ianuarie 2015-martie 2015, Remus Tudoran Jurj, în calitate de procuror DIICOT, având în instrumentare două dosare penale care îl priveau pe acelaşi om de afaceri, l-a sprijinit în mod constant pe Sergiu Lucinschi, prin dirijarea unor momente ale anchetei penale într-o manieră fie favorabilă, fie nefavorabilă omului de afaceri cercetat, în funcţie de cum decurgeau discuţiile pentru remiterea banilor.

    Astfel, în 19 februarie 2015, procurorul DIICOT Jurj Tudoran a emis, cu încălcarea dispoziţiilor legale, o ordonanţă prin care i-a permis omului de afaceri părăsirea pentru cinci zile a teritoriului României, cu destinaţia Zambia.

    Ulterior, în 6 martie 2015, cu prilejul prelungirii măsurii controlului judiciar în cazul omului de afaceri, într-una dintre cauze, procurorul Jurj Tudoran i-a comunicat acestuia că are în lucru şi alt dosar penal şi că, dacă cele sesizate se vor confirma, va lua măsurile care se impun.

    Alexandru Horpoş a fost arestat la domiciliu în decembrie 2014, în dosarul DIICOT în care este cercetat şi Dan Besciu, asociat şi administrator la Euroconstruct 98 Trading, pentru fapte de evaziune, spălare de bani şi delapidare cu un prejudiciu de aproximativ 34 de milioane de lei.

    Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a dispus atunci măsura arestului la domiciliu pentru Dan Besciu, asociat şi administrator la SC Euroconstruct 98 Trading SRL, Josef Hornegger, administratorul SC Swietelsky Construcţii Feroviare SRL, Alexandru Horpoş şi Vlad Ionel Vameşu, asociaţi şi administratori ai SC Straco Group SRL. Ulterior, în ianuarie 2015, măsura arestului la domiciliu a fost înlocuită pentru Horpoş şi ceilalţi trei inculpaţi cu controlul judiciar.

    Avocatul Radu Pricop mai este urmărit penal de procurorii DNA, într-un alt caz, pentru fals şi înşelăciune în dosarul “Moşia Brătienilor”, privind retrocedări ilegale de terenuri din Argeş, în care este implicată şi Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor, ca parte civilă.

    Presa a relatat că dosarul vizează un teren de 90 de hectare din localitatea Ştefăneşti (Argeş), care a aparţinut familiei Brătianu şi care ar fi fost retrocedat ilegal.

    Astfel, Radu Pricop ar fi cumpărat, împreună cu cele 11 persoane vizate în dosar, drepturi de moştenire asupra terenului respectiv de la urmaşii familiei Brătianu. După ce a câştigat mai multe procese în instanţă cu statul român, Radu Pricop şi partenerii săi au obţinut de la ANRP despăgubiri de 10 milioane de euro, folosind însă documente false.

  • Sergiu Lucinschi a primit un drept de creanţă de două mil. euro de la omul de afaceri pe care îl şantaja

    Procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie i-au reţinut pe omul de afaceri Sergiu Lucinschi pentru şantaj şi trafic de influenţă şi pe Constantin Comăneanu, ofiţer de poliţie la Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT), pentru luare de mită, urmând să ceară marţi Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie arestarea lor preventivă pentru 30 de zile.

    Potrivit procurorilor DNA, în perioada decembrie 2014 – martie 2015, Sergiu Lucinschi, cu complicitatea altor persoane, a şantajat un om de afaceri să-i dea patru milioane de euro, deşi acesta nu îi datora bani, spunând că doar aşa îşi va retrage o plângere penală formulată la DIICOT pentru mai multe infracţiuni, printre care şi gestiune frauduloasă.

    Sergiu Lucinschi i-ar fi spus omului de afaceri că poate determina anchetatorii să ridice sechesterul pus pe bunurile acestuia şi să soluţioneze favorabil dosarele acestuia, indiferent de probele existente. În schimbul acestui “ajutor”, Sergiu Lucinschi ar fi primit de la omul de afaceri dreptul de creanţă asupra sumei de două milioane de euro, arată procurorii în ordonanţa de reţinere.

    Cei doi ar fi încheiat pentru aceşti bani un contract fictiv de împrumut, prin care omul de afaceri recunoştea că i-ar datora lui Sergiu Lucinschi suma de două milioane de euro şi se angaja să îi restituie până la 24 decembrie 2015.

    “În aceeaşi perioadă, pentru a adăuga presiunii descrise mai sus un mijloc de constrângere şi mai puternic, în concordanţă cu cuantumul sumei respective, inculpatul Lucinschi Sergiu a pretins că are influenţă, direct şi indirect (mediat), asupra organelor judiciare implicate în instrumentarea unor cauze penale care-l priveau pe omul de afaceri”, potrivit anchetatorilor.

    Procurorii au mai arătat în ordonanţa de reţinere că Sergoiu Lucinschi i-a promis omului de afaceri pe care îl şantaja că “va depune diligenţele necesare astfel încât să fie schimbată încadrarea juridică a tuturor faptelor într-o infracţiune pentru care, la retragerea plângerii prealabile, ancheta încetează.

    În acest context, ofiţerul de poliţie de la DIICOT Constantin Comăneanu, care desfăşura activităţi specifice în acel dosar, i-ar fi solicitat o sumă de bani, iniţial neprecizată, printr-un intermediar, omului de afaceri şantajat de Lucinschi, afirmând că poate influenţa modul de soluţionare a cauzei.

    “Mai mult, pentru a-i întări încrederea, inculpatul Comăneanu Constantin, prin acelaşi intermediar, i-a transmis omului de afaceri o copie a plângerii depusă de inculpatul Lucinschi Sergiu şi i-a comunicat totodată că se va lua împotriva lui măsura arestării, lucru care s-a şi întâmplat ulterior”, au precizat procurorii.

    Având în vedere că informaţiile se confirmaseră, după punerea sa în libertate, omul de afaceri a fost de acord să îi dea intermediarului suma de 30.000 de euro, din cei 50.000 de euro pretinşi iniţial, pentru rezolvarea favorabilă a dosarului său, susţin anchetatorii.

    În 30 martie, Comăneanu a fost prins în flagrant, după ce a primit de la intermediar 5.000 din cei 30.000 de euro daţi de omul de afaceri.

    Anchetatorii l-au audiat luni seară pe Sergiu Lucinschi, după ce au făcut percheziţii la domiciliul acestuia din Voluntari, judeţul Ilfov.

    DNA a precizat că în această cauză se fac acte de urmărire penală şi faţă de alte persoane.