BusinessMagazin

Tag: sanatate

  • Destinaţia taxei pe viciu, neclară. PNL: Guvernul PSD-ALDE a confiscat banii de la bugetul Sănătăţii

    “Banii din ”taxa pe viciu” încasaţi pentru activităţile publicitare la produse din tutun şi băuturi alcoolice nu se mai constituie în venituri la bugetul propriu al Ministerului Sănătăţii şi, prin urmare, nu mai pot fi folosiţi pentru finanţarea unor programe în favoarea pacienţilor români. Această constatare vine după ce am solicitat, printr-o întrebare adresată ministrului Sănătăţii, Sorina Pintea, lămuriri cu privire la modul în care au fost utilizate fondurile din taxa pe viciu în anul 2018 şi cu privire la previziunile existente pentru 2019”, a afirmat Antoneta Niţă, printr-un comunicat de presă remis, vineri, MEDIAFAX.

    Deputatul liberal notează că în urma Ordonanţei 114/2018, banii din “taxa pe viciu” nu mai intră în bugetul Ministerului Sănătăţii.

    “Răspunsul pe care l-am primit de la Ministerul Sănătăţii este o oglindă a modului în care actualii guvernanţi de la PSD-ALDE fac politicile publice şi care arată lipsa de respect faţă de sănătatea românilor. În urma celebrei Ordonanţe 114/2018, banii aferenţi ”taxei pe viciu” nu mai intră în bugetul Ministerului Sănătăţii, iar toate articolele referitoare la acest subiect, existente în Legea nr. 95/2006, privind reforma în sănătate, au fost abrogate”, notează Ioniţă.

    Ea spune că Guvernul a cheltuit banii din “taxa pe viciu” şi că nu sunt folosiţi pentru dotarea cabinetelor medicilor de familie tineri, spunând că această propunere din programul PSD de guvernare nu a fost onorată.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ce afaceri mai are Mihai Marcu, liderul pieţei de servicii medicale private

    Încă de când era copil iubea apa şi se aventura înotând mult după geamandură, atras parcă de mare, aceeaşi mare care îl găzduieşte astăzi în aventurile sale. La început mergea cu caiacul pe lacurile din Bucureşti, iar vacanţele cu părinţii şi le petrecea în Deltă încă de mic. Au trecut mulţi ani de atunci, însă marea încă-l cheamă la ea.

    „Încă de acum mai bine de 20 de ani, de pe vremea când eram vicepreşedinte într-o bancă, fugeam în weekend în Deltă, la pescuit. Pe atunci mi-am cumpărat o bărcuţă cu motor. Am străbătut apoi toate cotloanele Deltei ani la rând cu harta şi busola în mână. La vremea aceea nu existau GPS-uri“, povestea el anterior despre cum s-a consolidat relaţia lui cu apa şi cum a devenit navigator de vocaţie.

    Tot cam atunci – acum circa două decenii – în vacanţele la mare în Grecia a început să închirieze câte un catamaran cu vele. Prin 2008, odată cu achiziţia unei ambarcaţiuni mai mari, a început să iasă pe mare din ce în ce mai des, să facă motoring. Era o perioadă când nu mulţi prinseseră gustul sailingului şi al regatelor care acum aduc în weekendurile de vară câteva sute de oameni pe litoralul românesc pentru a se lua la întrecere cu alţi pasionaţi şi pentru a-şi testa limitele.

    În această aventură Mihai Marcu a reuşit să atragă şi prieteni şi cunoscuţi. Şi nu în ultimul rând l-a convertit la această “religie” şi pe fiul său, cu care merge an de an într-o expediţie.

    Spunea anterior că nimic nu se compară cu senzaţia pe care o ai atunci când opreşti motorul şi tot ce auzi este vântul în velele pline şi zgomotul valurilor care se sparg de barcă. Muzica preferată a pasionaţilor de mare. Mai mult, recunoaşte că îi place să navigheze şi pe vreme care îl provoacă. Nu caută neapărat furtuna, dar se bucură când are ocazia să îşi testeze limitele.

    „Marea fie te încarcă cu energie şi îţi potenţează tot ceea ce ai mai bun în tine ca om, fie te poate distruge dacă nu ştii să o respecţi.“ De la pasiune la business au fost doar câţiva paşi. „Am spus-o de atâtea ori, pasiunea mea este familia şi apoi vin pescuitul, sailingul, antreprenoriatul“, afirma el anterior.

    Primii paşi în businessul de la malul mării i-a făcut însă în 1998, când Mihai Marcu a cumpărat un teren în Deltă pentru a-şi face o casă de vacanţă. Apoi încă o casă şi un teren.

    Apoi a fondat NauticLife, o firmă de importuri de ambarcaţiuni, echipamente de sailing şi accesorii. Şi apoi o şcoala de sailing – Romanian Yachting School, care acum are propria flotă de veliere pe care cursanţii fac practică. Mai târziu Mihai Marcu a cumpărat şi dezvoltat o infrastructură complexă la marina Limanu, unde brandul LifeHarbour a crescut „încet, dar sustenabil“. Tot cam atunci a construit pensiunea Pike Inn din Deltă.

    Mihai Marcu este, alături de Bogdan Grădinaru, fondatorul competiţiei de sailing de la Marea Neagră Romania Cup. Şi povestea continuă să se scrie. 

  • Cum reuşeşte un chirurg care a început să lucreze în 1948 să mai profeseze în regim full-time şi acum, 71 de ani mai târziu

    Un chirurg care a început să lucreze în sistemul public de sănătate din Marea Britanie lucrează în continuare în cadrul unui spital, 71 de ani mai târziu, potrivit unui articol publicat de Daily Mail.

    Profesorul Harold Ellis, care are acum 93 de ani, a devenit medic în iulie 1948, lucrând ca şi chirurg în cadrul NHS (National Health Services – sistemul public de sănătate din Anglia). Şapte decenii mai târziu, bunicul a şapte copii face în continuare naveta între casa sa din apropierea Londrei, timp de cinci zile pe săptămână, pentru a preda la spitalul Guy, ca parte din personalul medical angajat de Universitatea din Londra.

    Profesorul Ellis este astfel unul dintre cei mai vechi angajaţi din domeniul serviciilor medicale publice din Regatul Unit.
    El refuză un program mai relaxat şi glumeşte asupra faptului că lucrează la vârsta de 93 de ani: „soţia mea mă vrea în afara casei”, a declarat el publicaţiei Daily Mail.

    Profesorul Ellis a lucrat în spitale răspândite prin Anglia. A condus chiar şi o unitate medicală, în timp ce era şi profesor de chirurgie, în anii ’60.
    A continuat apoi fiind în paralel chirurg şi profesor de chirurgie până în 1989.
    Ulterior, a început să predea anatomia la Universitatea Cambridge, iar în prezent, predă anatomia la Spitalul Guy din centrul Londrei, fiind angajat la Universităţii din Londra.
     

  • Una dintre cele mai necruţătoare BOLI EXISTENTE face RAVAGII. Organizaţia Mondială a Sănătăţii declară că este o urgenţă internaţională pentru sănătate

    Epidemia de Ebola care a izbucnit în Republica Democrată Congo constituie o urgenţă publică de sănătate mondială, a declarat Organizaţia Mondială de Sănătate (OMS), relatează site-ul postului BBC.

    “Riscul extinderii Ebolei în Congo şi în restul regiunii a rămas la un nivel foarte ridicat, iar riscul de a se răspândi în afara regiunii este la un nivel scăzut”, a declarat doctorul Tedros Adhanom Ghebreyesus, director general al OMS, în cadrul unei conferinţe de presă

    “Acum este momentul ca oamenii din comunitatea internaţională să arate solidaritate pentru Congo”, a adăugat acesta.

    OMS defineşte o urgenţă publică mondială un “eveniment rar” care constituie “un risc de sănătate la adresa altor state prin răspândirea unei boli la nivel internaţional” şi care “are potenţialul de a necesita un răspuns coordonat la nivel mondial”.

    Epidemia de Ebola a izbucnit în Congo în august 2018. Ministerul Sănătăţii din Congo a confirmat la vremea respectivă că aceasta a pornit din provincia Nord-Kivu.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro. 

  • (P) Îngrijirea personală şi drumul către o viaţă sănătoasă

    Roy Jakobs are o experienţă de
    20 de ani în strategii de business şi inovaţie prin tehnologie, fiind în prezent unul dintre cei mai importanţi executivi ai Philips. Aflat la conducerea diviziei Personal Health, care dezvoltă produse pentru îngrijirea sănătăţii consumatorilor (electrocasnice, aparate de îngrijire personală şi altele), el a oferit o perspectivă globală asupra a tot ceea ce înseamnă sănătatea personală.
    „Vedem o creştere semnificativă a interesului consumatorilor faţă de propria sănătate, ei încep să exploreze activ ce moduri au la dispoziţie pentru a-şi monitoriza sănătatea, sunt tot mai bine informaţi în ceea ce priveşte accesul la date”, descrie Jakobs modul în care oamenii pun tot mai mult preţ pe prevenţie şi îngrijirea personală. „Există apoi anumite zone de care consumatorii sunt, în mod special, interesaţi: poluarea e un subiect extrem de important în regiune. Oamenii discută despre asta, devin interesaţi şi apoi încep să caute produsele disponibile. Rolul nostru este de asemenea extrem de important, trebuie să îi educăm pe oameni şi din acest motiv derulăm numeroase programe de conştientizare despre cum îi afectează aceste lucruri şi ce pot face în acest sens.” Un exemplu este iniţiativa din 2018, când Philips a dezvoltat o reţea independentă de monitorizare a calităţii aerului, instalând 15 senzori în Bucureşti. Astfel, populaţia are access la informaţii în timp real, într-o aplicaţie de mobil, despre calitatea aerului pe care îl respiră.
    Telemedicina este din ce în ce mai apreciată, mai ales pe segmentul celor vârstnici, mobilitatea lor fiind una redusă. „O soluţie de telemedicină e potrivită pentru a-ţi asigura o îngrijire mai bună. Avem dispozitive pe care cei vârstnici le poartă asupra lor şi care detectează dacă persoana în cauză a căzut şi nu se poate ridica; intră apoi sistemul de telemedicină care apelează serviciile de specialitate, iar în cazul în care pacientul nu poate fi contactat, o echipă e trimisă la faţa locului”, explică executivul de la Philips. „Pe de altă parte, pentru probleme legate de somn sau ale sistemului respirator avem o platformă digitală unde conectăm pacientul, doctorul, spitalul şi pe cel care are grijă de pacient. Avem în prezent 8 milioane de pacienţi pe platformă, iar asta permite un flux continuu de date – iar în ziua de azi, acestea sunt din ce în ce mai importante pentru a asigura cele mai bune servicii.”
    O altă zonă care câştigă din ce în ce mai multă importanţă, spune el, este legată de mâncarea sănătoasă şi de un stil de viaţă sănătos. Există o tendinţă ca oamenii să aibă mai multă grijă de ei, să fie mai atenţi la ceea ce mănâncă. Tradiţional, producătorul olandez a fost implicat pe segmentul de gătire, având numeroase electrocasnice destinate uzului zilnic în bucătărie. Este însă vorba şi de cum îţi poţi schimba comportamentul, folosind tehnologia pentru a găti altfel sau pentru a monitoriza ce nutrienţi conţine mâncarea, arată el.
    „Există câteva trenduri globale bine definite – dacă vin în România şi văd cât de importante au devenit obiceiurile legate de mâncare, o să observ acest lucru şi în multe alte locuri ale lumii”, spune Jakobs. „Spre exemplu, în România, tot mai mulţi oameni renunţă la consumul de carne – e un trend care există şi în Olanda, dar şi în Argentina. Apoi există trenduri locale, spre exemplu în China sunt extrem de atenţi la mâncare, dar au o problemă uriaşă cu fumatul. În majoritatea statelor lumii oamenii fumează mai puţin, dar aici lucrurile s-au dezvoltat altfel.”
    Oamenii au înţeles că accesul la sistemul de sănătate reprezintă o problemă, spune executivul, fie că vorbim de ţări mature sau de unele în curs de dezvoltare; problema poate fi diferită ca dimensiune, dar există peste tot. „Statele Unite au cele mai mari cheltuieli cu sănătatea pe cap de locuitor, în alte ţări nu există destule spitale sau destui doctori. Acesta este şi motivul pentru care lumea a devenit mult mai interesată de prevenţie, pentru că oamenii au înţeles că e extrem de important să rămână sănătoşi pentru a nu avea nevoie de îngrijire medicală.”
    Este motivul pentru care cei de la Philips şi-au setat patru obiective: îmbunătăţirea calităţii serviciilor în sănătate, cu focus pe prevenţie şi sprijinirea unui stil de viaţă sănătos, scăderea costului aferent îngrijirii medicale şi îmbunătăţirea experienţei în sistemul de sănătate atât pentru pacienţi, cât şi pentru personalul medical.
    „Suntem una dintre puţinele companii care lucrează atât pentru consumatori, cât şi pentru instituţii (spitale), prin urmare este în interesul nostru să urmărim cu atenţie parcursul unei persoane. Misiunea noastră este să îmbunătăţim vieţile oamenilor”, subliniază Roy Jakobs. „Astfel, trebuie să vedem cât de mult putem să îi ţinem sănătoşi, cum îi putem susţine în prima parte a «călătoriei» lor, iar apoi să le oferim diagnosticare, tratament şi îngrijire acasă. Privind la tot parcursul, înţelegem ce trebuie optimizat; cele patru obiective nu sunt doar pentru noi, ci şi pentru alte companii, dar noi susţinem cu tărie că trebuie să te concentrezi pe rezultat şi să priveşti toate părţile unui ecosistem – la pacienţi, la doctori, la asistenţi. Atunci când am venit cu această ecuaţie a sănătăţii, în urmă cu câţiva ani, a fost considerată una foarte progresivă; astăzi, luând în calcul dezvoltarea rapidă a tehnologiei, pare că multe aspecte devin normalitate.”
    În cele din urmă, sistemele de sănătate au o componentă locală extrem de importantă, deci trebuie să te gândeşti cum funcţionează în fiecare zonă, explică el. „Cu tehnologia noastră şi soluţiile pe care le oferim, putem însă să exportăm bunele practici în toate colţurile lumii.”
    Datele reprezintă un factor extrem de important în dezvoltarea tehnologică, opinează Roy Jakobs. Există atât datele anonimizate, care sunt extrem de importante pentru avansul ştiinţific şi tehnologic, dar şi datele personalizate – iar în acest caz este extrem de important să existe consimţământul persoanei. „Fiind o companie din tehnologie şi din zona inteligenţei artificiale, la Philips încercăm să conectăm şi să analizăm volume cât mai mari de date pentru a extrage informaţii şi pentru a genera algoritmi mult mai precişi.”
    Datele pot ajuta la oferirea unor diagnostice sau tratamente mult mai exacte, dar trebuie protejate de eventualele abuzuri. „Prin urmare, avem reguli extrem de stricte în ceea ce priveşte atât intimitatea pacienţilor, cât şi tehnologia pe care o folosim.”
    Care va fi următorul trend în sănătate? „Cred că personalizarea este cel mai important trend – bazându-se pe revoluţia digitală, oamenii ştiu că pot primi şi se aşteaptă să primească o experienţă mai bună, mai relevantă pentru ei, iar companii precum Philips trebuie să confirme aceste aşteptări. Oamenii se aşteaptă să vii la ei acasă atunci când vor ei, să livrezi produsul sau soluţia cu numele lor şi adaptate nevoilor lor – acesta e viitorul pentru care trebuie să ne pregătim şi pentru care lucrăm, unul personalizat”, încheie Roy Jakobs.

  • Fenomenul care ucide şapte milioane de oameni de oameni pe an şi este principala cauză a mai multor boli

    Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) declară că poluarea aerului provoacă moartea a şapte milioane de oameni pe an şi reprezintă o treime din decesele cauzate de accident vascular cerebral, cancer pulmonar şi boli de inimă, cu mai mult de 90% din copiii care respiră aer poluat în fiecare zi. Care sunt însă soluţiile găsite de specialişti?
     
    În Londra, poluarea cauzată de trafic contribuie la peste 9.000 de decese pe an, au estimat experţii medicali. Institutul Alan Tearing, un centru de cercetare specializat în ştiinţa datelor şi inteligenţa artificială (AI), a dezvoltat un program care poate analiza cantităţi mari de date în timp real de la peste 1.200 de senzori la distanţă din zona Greater London. Aceste date sunt combinate cu alte informaţii despre vreme, fluxul de trafic, lucrările de construcţii şi străzile „canion“ – înconjurate de clădiri înalte, care împiedică aerul toxic să se disipe cu uşurinţă.

    Toate acestea sunt analizate pentru a produce un model care ar putea prezice unde vor fi cele mai poluate părţi ale oraşului în următoarele 48 de ore, cu estimări precise, oră cu oră. Theo Damoulas, director adjunct al institutului de inginerie spune că algoritmii vor putea identifica trasee de circulaţie si ciclism care minimizează expunerea la poluarea aerului. „Transformarea datelor în informaţie şi comunicare este un pas crucial pentru a atenua poluarea aerului”, spune el.

    Şi Africa sub-sahariană a fost deosebit de grav afectată de poluarea aerului, o mare parte fiind cauzată de utilizarea combustibililor poluanţi pentru încălzirea şi gătitul în locuinţe. Analizând anul trecut, prin satelit, date privind poluarea, organizaţia pentru protecţia mediului Greenpeace a constatat că Africa de Sud găzduieşte cele mai mari zone de poluare cu dioxid de azot (NO2) din lume. Potrivit unui raport al WHO, fiecare copil de sub cinci ani e expus la un nivel periculoase de poluare, iar Banca Mondială estimează că poluarea aerului ucide în jur de 20.000 de oameni anual în Africa de Sud.

    În acest sens, compania IBM a dezvoltat proiectul Green Horizons, care este în prezent testat în Johannesburg, prin intermediul căruia analizează date istorice şi în timp real din mii de surse pentru a urmării diferiţi poluanţi, inclusiv ozon, NO2 şi dioxid de sulf. IBM susţine că sistemul furnizează o “previzualizare de înaltă precizie” a modului în care va arăta poluarea atmosferică a oraşului în ziua următoare.

    Aceasta înseamnă că autorităţile pot emite avertizări de sănătate publică în avans şi pot aplica măsuri – de exemplu, creşterea taxelor de congestionare sau închiderea temporară a anumitor drumuri, călătorii fiind informaţi asupra locurilor care ar trebui evitate. În ciuda tuturor variabilelor, IBM afirmă că în timpul testelor, tehnologia a fost capabilă să prezică nivelurile de ozon pentru mai multe regiuni, cu rate de precizie de 63-79%. Echipa speră că în curând va putea anticipa nivelurile de poluare pe o perioadă de şapte zile.

    Cu toate că tehnologia ar putea aduce o ameliorare, mai important este ca răul să fie înlăturat de la rădăcină, crede Jenny Bates, membră organizaţiei pentru mediu Friends of the Earth. „Şi tehnologia, cum ar fi AI, ajută să oferim mai multe informaţii despre nivelurile de poluare din aerul pe care îl respirăm, dar informaţia este doar începutul. Trebuie să ne concentrăm asupra combaterii poluării aerului la sursă, pentru a o împiedica să prezinte un risc pentru sănătatea noastră. Aceasta este o chestiune atât politică cât şi tehnologică”.

     

  • Reformator în domeniul asigurărilor şi pensiilor

    Care a fost, din punctul dvs. de vedere, cel mai important moment din anii ce au urmat apariţiei dvs. din catalog?
    Au fost cel puţin patru momente importante ulterioare anilor 2006: reforma pensiilor, consolidarea pieţei asigurărilor (de viaţă), o dată cu exitul celor mai importante multinaţionale: AIG Life, Axa, Aviva, ING Life; eşecul reformei sănătăţii (impact major în dezvoltarea asigurării de sănătate); implementarea noilor norme europene de solvabilitate Solvency 2.
    Ce efect  a avut asupra carierei dvs. apariţia în catalogul 100 TINERI MANAGERI DE TOP?
    Business MAGAZIN a avut un rol important în crearea comunităţii de business, a dezvoltat oportunităţi de comunicare între diverşi lideri şi, implicit, oportunităţi de asociere în proiecte comune (ex: dezvoltarea pieţei de pensii). Personal, am reuşit să dezvolt relaţii de parteneriat cu alte industrii şi liderii acestora, relaţii care au generat creşterea businessului local şi nu numai.
    Cum aţi descrie
    rolul dvs. actual?
    În anul 2014 am fost mutat în Orientul Mijlociu (UAE) într-un moment când reforma asigurărilor de sănătate demara. După trei ani, implementarea s-a finalizat cu succes la nivelul pieţei, cu o rată de penetrare a asigurării private de sănătate de aproape 100% şi o creştere semnificativă a pieţei de asigurări de sănătate la aproape 10 miliarde de dolari.
    Pachetul de bază (care cuprinde mai multe beneficii comparativ cu cel pe care-l putem accesa în România) a ajuns la un cost anual de 700 de lei (600 AED), acesta fiind unul dintre principalele efecte ale succesului reformei, asigurări de sănătate accesibile cu beneficii relevante.
    Rolul meu în perioada următoare se va concentra pe reforma pensiilor. A doua mare reformă care va afecta semnificativ industria de asigurări de viaţă prin implementarea pensiilor ocupaţionale „obligatorii” şi a celor voluntare (similare cu P3).
    Cum aţi caracteriza noua generaţie de tineri manageri?
    Noua generaţie de manageri doreşte să evolueze mai repede (ASAP), să îşi creeze modelul de lider pe care-l consideră ei relevant şi nu impus, au o voce puternică amplificată de reţelele sociale, concentraţi pe adaptabilitate în învăţare, dar şi cu o dependenţă din ce în ce mai redusă faţă de liderii cu experienţă, având o încredere mai mare în informaţiile accesate pe web, cu o înţelegere mai bună a nevoilor şi dorinţelor clientului viitor, pe scurt „adaptaţi” să evolueze şi să anticipeze schimbările.

  • Efectele creşterilor salariale din sănătate: Un miliard de lei în plus din bugetul Casei Naţionale de Sănătate a mers către plata salariilor medicilor şi asistentelor

     Creşterea vine după ce în martie 2018 a intrat în vigoare măsura de creştere a salariilor medicilor din sistemul de stat, care a dus veniturile acestora la aproape 9.000 de lei net pe lună în medie.
     
    De exemplu, un medic primar de la Spi­talul Judeţean Pius Brînzeu din Timişoara a câştigat în luna martie 2019 peste 6.600 de lei, iar tot un medic primar de la acelaşi spital a ajuns şi la 15.000 de lei, acestea fiind sala­riile de bază.
     

  • Maisie Williams spune că rolul din „Game of Thrones”, Arya Stark, i-a afectat sănătatea mintală

    Într-un interviu pentru podcast-ul “Happy Place”, Williams a vorbit despre provocările vieţii de adolescent celebru.

    Maisie Williams avea 13 ani când a început să joace în celebrul serial şi o bună perioadă a fost tristă, după ce s-a simţit copleşită de criticile primite pe reţelele de socializare online.

    Deşi a încercat să depăşească aceste critici, Williams, în vârstă de 22 de ani, încă se mai gândeşte la comentariile care au rănit-o.

    “Încă zac în pat, la ora 11.00 noaptea, spunându-mi lucrurile pe care le urăsc la mine”, a povestit Williams, adăugând că este foarte dificil să se lupte cu această atitudine, să nu se simtă tristă şi învinsă.

    Luna trecută, actriţa Sophie Turner, prietenă şi fostă colegă din distribuţia serialului, unde a jucat rolul Sansa Stark, sora Aryei, a mărturisit că şi ea s-a luptat cu depresia.

    La finalul serialului, Williams spune că abia aşteaptă să se estompeze faima de care se bucură în prezent producţia HBO, pentru a experimenta “o viaţă normală”.

    Arya Stark a fost debutul actriţei britanice, care a primit pentru acest rol un premiu Saturn şi o nominalizare la Primetime Emmy.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • (P)Trecerea la un sistem de sănătate axat pe rezultate

    Sistemul de sănătate de tip outcome-based este definit ca un sistem în care unităţíle medicale sunt evaluate în funcţie de rezultatele obţinute atât pentru tratarea pacienţilor, cât şi în prevenţia unor afecţiuni cronice. Prin urmare, vorbim de un sistem diferit de cel tradiţional, în care decontarea serviciilor medicale se face în funcţie de numărul de pacienţi trataţi.

    Beneficiile unui astfel de sistem se observă în creşterea accesului populaţiei la servicii medicale de calitate, precum şi în îmbunătăţirea experienţei pacientului, dar şi a personalului medical.

    Toate aceste aspecte au stat la baza raportului Future Health Index 2018, realizat de Philips la nivel global, care a analizat rolul tehnologiei în susţinerea tranziţiei sistemelor de sănătate către acest nou model. „Trebuie să ne uităm la ceea ce Philips face astăzi, deoarece compania s-a schimbat foarte mult în ultimii ani. Suntem o companie matură, avem deja 127 de ani de la înfiinţare. Astăzi însă, Philips se concentrează pe dezvoltarea de produse şi soluţii în domeniul sănătăţii care adresează conceptul de îngrijire continuă – continuum of care – care implică asistarea pacienţilor de-a lungul unei perioade îndelungate de timp şi pe mai multe paliere, de la un stil de viaţă sănătos şi prevenţie, la diagnostic, tratament şi îngrijire la domiciliu”, explică Reinier Schlatmann, CEO-ul Philips Central & Eastern Europe.

    Asta înseamnă că îngrijirea începe cu o viaţă sănătoasă. „Un stil de viaţă sănătos implică, printre altele, o dietă potrivită şi un somn de calitate – iar acesta e un punct esenţial, pentru că dacă ar fi să comparăm o persoană care doarme doar cinci ore pe noapte cu una care doarme opt ore pe noapte, prima are şanse mult mai ridicate de a dezvolta diverse afecţiuni.”

    Prevenţia are, aşadar, un rol deosebit de important. Dacă putem preveni îmbolnăvirea, atunci creşte calitatea vieţii pacienţilor, iar asta aduce beneficii inclusiv pentru sistemul de sănătate, deoarece costurile care ar fi fost necesare diagnosticării şi tratamentului sunt reduse sau eliminate. Mai mult, în contextul îmbătrânirii populaţiei, vedem faptul că „din ce în ce mai mulţi oameni dezvoltă boli cronice. Dacă ai peste 65 de ani, sunt 80% şanse să te lupţi cu cel puţin o boală cronică. Având în vedere că vei trăi cu ea tot restul vieţii, cum gestionezi situaţia?”

    Tehnologiile digitale ‒ element fundamental pentru un sistem de sănătate axat pe calitate şi rezultate
    „Cred că cele mai importante schimbări în acest domeniu au venit din modul în care sistemele IT au devenit parte integrantă a actului medical”, spune Reinier Schlatmann, referindu-se la modul în care tehnologia schimbă sistemele de sănătate. „Datele sunt cele care conectează pacienţii cu spitalul sau cu doctorii şi care permit acestora din urma să urmărească evoluţia pacientului.”

    Informaţiile stau şi la baza unui sistem de tip outcome-based, explică Schlatmann. „Pentru a înţelege dacă tratamentele au succes, trebuie să creezi un standard şi să compari toate celelalte date cu acel standard. În cadrul unui sistem outcome-based, e mai puţin important câte programări ai avut sau de câte ori ai ajuns la doctor, ceea ce contează e dacă ai primit diagnosticul corect. Cu alte cuvinte, totul se învârte în jurul rezultatului obţinut de pacient.” Reducerea costurilor reprezintă, de asemenea, o provocare, spune Schlatmann, pentru că odată cu îmbătrânirea populaţiei, presiunea pe sistemul de sănătate este din ce în ce mai mare. Iar sistemele de sănătate au specific local, atât datorită pacienţilor, cât şi a modului în care actorii sunt organizaţi — autorităţi, asociaţii ale pacienţilor şi personalul specializat.

    „Din ce în ce mai mult”, răspunde CEO-ul Philips CEE la o întrebare legată de gradul de integrare a inteligenţei artificiale şi a proceselor de machine learning în tehnologia Philips. „Dacă ne gândim la un mediu dedicat intervenţiilor critice, aşa cum ar fi sălile de terapie intensivă, astăzi avem sisteme care rulează permanent şi care pot avertiza doctorii din timp că starea pacientului se înrăutăţeşte.

    Mai mult, cu ajutorul telemedicinei, avem posibilitatea de a monitoriza secţiile de terapie intensivă de la distanţă, astfel încât un specialist să poată urmări mai mulţi pacienţi. Această soluţie vine în întâmpinarea provocărilor date de deficitul de specialişti, o problemă cu care sistemele de sănătate se confruntă peste tot în lume, nu doar România.”

    În ceea ce priveşte viitorul, referindu-se la îngrijirea continuă, Reinier Schlatmann crede că se va pune mai mult accent pe prevenţie şi pe îngrijirea la domiciliu. „Cum te asiguri, atunci când părăseşti spitalul, că nu te vei întoarce şi cum vor fi sprijiniţi cei care au boli cronice sunt doar câteva dintre temele care vor fi de interes în anii ce vin.”

    CEO-ul Philips CEE crede că, pe măsură ce tehnologia avansează, fiecare pacient va avea conturat şi va putea accesa istoricul său medical, aşa-numitul „digital twin”.  „Acum, de multe ori se întâmplă să mergi la secţii diferite şi să răspunzi la aceleaşi întrebări; mai mult, centralizarea datelor va permite doctorilor să ofere diagnostice mult mai exacte. Pe de altă parte, există numeroase provocări legate de securitatea datelor.”
    Sistemul de sănătate al viitorului va fi unul mai eficient, axat pe precizie şi personalizarea serviciilor medicale, ca urmare a folosirii analizelor de date, adaugă Schlatmann. „Actul medical se va muta din ce în ce mai mult în afara spitalului, atât pentru prevenţie, cât şi pentru îngrijire la domiciliu, iar spitalele vor fi centre de excelentă specializate; nu va mai fi vorba de clădirea în sine, ci de instituţia spitalului − o reţea de profesionişti cu acces la un set complex de informaţii ce le va permite gestionarea coordonată a îngrijirii pacientului. Rolul medicului va fi întotdeauna deosebit de important ca şi interacţiunea acestuia cu pacientul, dar procesul va fi semnificativ îmbunătăţit prin accesul acestora la date.”