BusinessMagazin

Tag: salvare

  • Lovitură sub centură de la Ryanair. La scurt timp după anunţul Blue Air de suspendare a activităţilor, operatorul competitor a anunţat că oferă „bilete de salvare” a celor afectaţi de situaţie

    La scurt timp după ce operatorul aerian românesc Blue Air a anunţat suspendarea activităţilor, Ryanair, operator low-cost cu sediul central în Irlanda, a venit cu un anunţ de marketing prin care ar oferi bilete la preţuri redus celor afectaţi de situaţie. 

    Concret, compania a anunţat că va oferi bilete la preţuri care pornesc de la 49,99 de euro (preţul normal de pornire de altfel pentru zborurile din România) familiilor care au zboruri rezervate la Blue Air din aeroporturile din ţară (Bucureşti, Cluj, Oradea, Sibiu, Suceava, Timişoara) sau din Torino, Italia. 

     

    „Ryanair salvează din nou situaţia cu preţuri de salvare care pornesc de la 49,99 de euro pentru a-i acomoda pe clienţii afectaţi de suspendarea subită a operaţiunilor Blue Air. În timp ce Blue Air suspendă zboruri în toată Europa, Ryanair continuă să opereze la un program complet cu peste 3.000 de zbpurir zilnice”, spuneau reprezentanţii companiei într-un comunicat de presă.

     

    Potrivit informaţiilor din comunicat, rutele cu preţuri „de salvare”  sunt: Cluj – Londra, Bucureşti – Bruxelles, Bucureşti – Dublin, Bucureşti – Londra, Bucureşti – Madrid, Bucureşti – Napoli, Bucureşti – Palma, Bucureşti – Pisa, Bucureşti – Roma, Bucureşti – Treviso, Torino – Napoli, Torino – Catania, Torino – Lamezia. 

     

    În cursul zilei de marţi, Blue Air a anunţat suspendarea activităţilor până luni, 12 septembrie, ca urmare a popririi conturilor de către Ministerul Mediului. Potrivit Ministerului, citat de ZF; suma datorată de Blue Air către AFM ar fi de 28 de milioane de lei şi nu ar fi atât de mare încât compania să nu îşi continue activităţile.

  • ​Nicio cheltuială nu este prea mare pentru salvarea şi recâştigarea companiilor strategice

    În Franţa, un minim control al statului în giganţii corporate de importanţă strategică este regula. Naţionalizările nu sunt un tabu, mai ales în criză şi când mizele sunt mii de locuri de muncă sau bunăstarea cetăţenilor. În plină criză de energie, guvernul francez a anunţat că vrea să preia în întregime gigantul EDF, cea mai mare forţă nucleară civilă din Europa, care acum se confruntă cu probleme financiare şi cu datorii împovărătoare. Avea control aproape total, deţinând o participaţie de 84%, dar compania are nevoie de sprijin, iar populaţia are nevoie de energie ieftină sau care cel puţin să nu se mai scumpească. Anul trecut, în plină criză economică, când industria aeriană îşi începea lunga prăbuşire, guvernul francez a făcut o mutare care i-a permits să-şi dubleze participaţia la transportatorul aerian Air France-KLM pentru a salva compania.

    Pandemia şi crizele dau pretext astfel statului francez să-şi întărească controlul în companii cu operaţiuni în sectoarele strategice ale economiei, o politică îndelung criticată ca fiind o formă de intervenţionism care limitează piaţa liberă. Însă strategii asemănătoare au fost şi sunt îmbrăţişate, într-un fel sau altul, de diferite state europene şi de obicei sunt însoţite de discuţii şi controverse. Criza energetică arată naţiunilor europene că după 30 de ani de liberalizare securitatea energetică nu poate fi lăsată la mâna pieţelor. De aici ideea de a naţionaliza în întregime EDF. Dar implicaţiile acestei măsuri sunt mult mai complexe.

    De bailoutul acordat de statul francez companiei Air France-KLM a beneficiat doar subsidiara franceză, iar în schimbul intervenţiei guvernul de la Paris şi-a asigurat posibilitatea de a-şi majora pachetul de acţiuni de la 14% la 30%. Ceea ce Franţa a şi făcut, devenind astfel principalul acţionar al transportatorului aerian franco-olandez. Olanda nu a participat la majorarea de capital şi a rămas cu doar 9% din acţiuni. În Franţa, de activele corporate ale statului se ocupă Agence des participations de l’État (APE), Agenţia Participaţiilor Statului. Din datele instituţiei reiese că activele sale sunt concentrate, în funcţie de valoare, în special în sectorul energetic. Acolo, APE deţine participaţia statului la gigantul EDF. Pachetul de 84% din acţiuni valora anul trecut peste 29,6 mld. euro şi era cea mai valoroasă din portofoliul agenţiei. De asemenea, statul are aproape 24% din acţiunile companiei de energie Engie.

    Alt sector bine reprezentat este cel aerospaţial, unde APE deţine 11% din Airbus, pachetul de acţiuni valorând 8,6 miliarde de euro (dar acolo acţionari sunt şi alte guverne, precum cel al Germaniei), 25,7% din Thales  şi 11,2% din Safran. Thales şi Safran au acum o importanţă aparte pentru că au operaţiuni şi în industria apărării. Sectorul aerian este reprezentat şi de ADP, operator aeroportuar la care statul francez are peste 50% din acţiuni.

    Altă prezenţă notabilă în portofoliul APE este operatorul telecom Orange (13%, dar statul este prezent în acţionariat şi prin banca publică de investiţii Bpifrance). Orange a pornit pe drumul capitalismului ca operator naţional de comunicaţii. Nici acţionariatul statului la Renault (15%) nu trebuie să surprindă. Compania este unul dintre cei mai mari angajatori şi un motor industrial major. Ispita globalizării a fost mare pentru grup, care şi-a întins operaţiunile de producţie peste mări şi ţări şi şi-a luat parteneri puternici. Unul este compania niponă Nissan, iar statul francez a văzut aici un risc ca străinii să influenţeze deciziile constructorului auto francez.

    În consecinţă, în 2015, sub ghidajul ministrului economiei, pe atunci Emmanuel Macron, guvernul şi-a majorat participaţia la Renault de la 15% la 19%. Participaţia Nissan era tot de 15%. Intenţia guvernului a fost evidentă.

    Statul şi-a redus între timp cota înapoi la 15%, iar Renault a trecut prin schimbări de conducere majore, scandaluri şi un bailout masiv în timpul pandemiei. APE este acţionar şi la FDJ (22%), companie de loterie şi Eramet (25,5%), cu operaţiuni în sectorul minier. Participaţiile la companiile de stat sunt populare din diferite motive. Cel mai des citat este siguranţa naţională, scrie Financial Times. Altele sunt protejarea faţă de concurenţa străină, protejarea şi crearea de locuri de muncă, dezvoltarea regională sau profesională, acumularea de know-how şi furnizarea de servicii în situaţii de monopol natural. De asemenea, companiile de stat sau la care statul deţine participaţii semnificative, în general de peste 20%, pot folosi guvernelor ca sursă de finanţare, patronaj şi mijloc de influenţă politică. EDF a fost pusă de Macron în inima renaşterii nucleare franceze. Preşedintele vrea să facă din nou din Franţa o forţă globală a industriei nucleare civile. El a făcut clar şi faptul că o ţară nu poate fi putere nucleară militară fără o componentă civilă puternică. Iar după plecarea Marii Britanii din UE, Franţa a rămas cea mai mare putere nucleară militară a Europei. Acest lucru ar putea câtări greu în planurile lui Macron de a forma o armată europeană comună, separată de cea a NATO.

     

  • Managerul unei plaje din Italia a salvat din mare 2 copii, apoi a murit

    Bărbatul de origine marocană în vârstă de 42 de ani lucra de aproape 20 de ani în Caserta, Italia, unde administra plaja pe care s-a produs tragedia, conform ANSA.

    El a salvat doi copii din valuri şi apoi a murit pe mal, după ce i s-a făcut rău.

    La faţa locului s-au deplasat Garda de Coastă şi procurorul de serviciu.

    Primele cercetări au scos la iveală că bărbatul de 42 de ani i-a observat pe cei doi copii în dificultate în valuri, s-a aruncat în apă şi, cu ajutorul unui alt salvator, i-a adus la mal. Când a ajuns la mal, nu a mai putut fi resuscitat.

  • Occidentul şi-a găsit salvarea: Arabia Saudită este gata să de-a drumul robinetului de petrol pentru a înlocui o Rusie din ce în ce mai slăbită

    Arabia Saudită a transmis oficialilor din Vest că este pregătită să-şi crească semnificativ producţia de petrol, pentru a ţine locul Rusiei, care s-ar putea prăbuşi sub presiunea sancţiunilor, scrie FT.

    Regatul a refuzat cererea Casei Albe de a accelera producţia în ciuda faptului că barilul se tranzacţiona la 120 de dolari, cel mai mare nivel din ultima decadă. Mai mult, oficialii arabi sunt de părere că problema crizei energetice s-ar putea agrava şi mai mult în acest an, motivând astfel refuzul privind producţia.

    Arabia Saudită păstrează în stand-by o capacitate de producţie importantă pe care o va folosi în cazul unei crize severe.

    Temerile privind aprovizionarea au crescut semnificativ după ce Uniunea Europeană a ajuns la un acord  de impunere a unui embargo petrolier împotriva Rusiei. De asemenea, UE şi Regatul Unit au bătut palma pentru a bloca asigurările navelor de transport petrolier din Rusia, o mişcare care ar putea reduce drastic capacitatea Moscovei de a-şi rederiecţiona petrolul către alte regiuni.

    „Arabia Saudită este conştientă de riscuri şi nu este în interesul nostru să pierdem controlul asupra preţurilor”, a declarat o persoană familiarizată cu problema.

    Preţul petrolului a scăzut joi până la 112 dolari pe baril, de la un prag de 116 dolari.

    Sauditiţii consideră că deşi situaţia pieţei e destul de complicată, nu există încă riscuri reale. Totuşi peisajul s-ar putea schimba pe măsură ce redereasrea economică globală determinată de COVID-19 duce la redeschiderea marilor oraşe din China. Această schimbare se traduce prin o cerere şi mai ridicată pentru petrol. Pentru Rusia acestă schimbare ar putea duce la diminuarea producţiei de petrol.

    Rusia producea înainte de război 10% din petrolul tranzacţionat la nivel global, conducătorul neînvins al pieţei fiind Arabia Saudită.

    În trecut, Arabia a ignorat cererea Casei Albe privind chestiunea petrolului, însă în ultimele săptămâni tot mai mulţi oficiali de rang înalt de la Casa Albă au mers în Regat şi au contribuit la îmbunătăţirea relaţiilor dintre cele două ţări.

    Astfel, Arabia Saudită a fost de acord să intervină în piaţă pentru a ajuta la temperarea preţurilor, ca partea a uni politici de reapropiere de administraţia Biden. Mai mult, saudiţii au dat asigurări că vor trece la creşterea producţiei în cazul apariţiei unei crize a petrolului.

    „O astfel de abordare este absolut posibilă şi este un răspuns pentru reacţia pozitivă a părţii americane”, a declarat Ali Shihabi, diplomat familiarizat cu problema.

     

  • Barca de salvare a businessurilor în impas

    Cum ar fi ca cineva, văzând că ai probleme în a-ţi ţine afacerea pe picioare şi că abia te mai descurci cu cheltuielile, să-ţi întindă o mână de ajutor, să te întrebe cum îţi este şi de ce ai nevoie, să-ţi dea sfaturi ca să te redresezi şi toate astea sub garanţia că, dacă depăşeşti greutăţile, partenerii şi furnizorii tăi nu vor afla că ai avut probleme? Cam asta promite să facă Directiva Europeană 1023/2019 privind insolvenţa şi restructurarea de business, o măsură legislativă care ar urma să fie implementată şi în România în acest an.

    Vorbim foarte mult în ultima vreme despre crize. „Cred că în viitorul apropiat s-ar putea să ne confruntăm cu valuri de insolvenţe, pentru că multe businessuri, mai ales din zona IMM, sunt destul de slăbite după doi ani de pandemie”, a spus Vasile Godîncă-Herlea, managing partner la CITR, la videoconferinţa „Ce aduce 2k22 pentru businessurile în impas?“, organizată de Ziarul Financiar în parteneriat cu CITR, liderul pieţei de insolvenţă din România. Focusul noii legislaţii este prevenirea falimentelor şi a insolvenţelor, lucru care s-a petrecut deja în alte ţări în care directiva a fost deja implementată. „După consultări cu mediul de afaceri, mediul bancar şi instituţiile, avem un proiect de act normativ de transpunere a normativei. Vrem să avem proceduri de restructurare preventivă mai eficiente. Voi susţine adoptarea cât mai rapidă a acestui proiect în Parlament, astfel încât piaţa românească să beneficieze de aceste proceduri, după ce adoptarea acestei directive privind restructurarea şi insolvenţa la nivelul UE a fost salutată de mediul de afaceri european”, a spus Cătălin Predoiu, ministrul justiţiei.

    Noua legislaţie, a cărei adoptare este aşteptată în următoarele luni, ar fi o mână de ajutor pentru firmele care trec prin dificultăţi financiare, în special acele „companii-zombi”, funcţionale, dar care continuă să raporteze pierderi an de an. „În România avem circa 33.000 de companii de impact, adică businessuri cu active de peste 1 milion de euro, care reprezintă circa o treime din totalul firmelor. Ele contribuie cu 60% din cifra de afaceri totală a firmelor. Cam 6.500 de companii dintre aceste 33.000 sunt însă în insolvenţă iminentă, produc continuu pierderi de cinci ani încoace şi nu se redresează”, a spus Vasile Godîncă-Herlea. Motivul pentru care aceşti manageri şi antreprenori aleg să nu declare nevoia de ajutor este stigmatul asociat statutului de firmă în insolvenţă, au spus speakerii care au participat la eveniment. Unul dintre avantajele cu care vine procesul de redresare preinsolvenţă pe care îl presupune Directiva Europeană 1023/2019 este însă confidenţialitatea, pentru că nu se publică nicăieri date despre starea companiei.

    „Soluţia pentru salvarea unei companii este relevantă dacă este aplicată la momentul oportun, timingul e foarte important”, a precizat Paul-Dieter Cîrlănaru, CEO la CITR.

    Când „strigătul de ajutor” vine prea târziu, soluţiile nu mai sunt eficiente, este el de părere, astfel că momentul începerii procedurilor de redresare nu trebuie amânat.

    „Trăim un moment deosebit de abrupt, în care economia se schimbă, de la modelul «on demand», la modelul «on stock». Acest consum de cash poate să afecteze şi cele mai sănătoase companii. E important să poţi să faci distincţie între problemele rezolvabile şi cele care nu se pot rezolva. Dacă ar exista un cadru mult mai clar şi mai predictibil, sunt sigur că am face mai multe schimbări în zona de dificultate financiară. Trebuie să avem nişte early adopters, pe care masa îi va urma”, a spus Rudolf Vizental, CEO şi cofondator al ROCA Investment.

    Prevenirea, remedierea timpurie, a doua şansă – sunt cuvintele-cheie pentru o companie, pentru ca businessul să rămână sănătos, a subliniat şi Mirela Iovu, preşedintele Asociaţiei consilierilor juridici din sistemul financiar-bancar. „Reacţia creditorilor bancari la noul cadru legislativ e bună, avem din 2014 cadrul legal pentru această a doua şansă. Vom vedea că ceea ce ne speria în trecut legat de insolvenţă nu va mai fi la fel. Aştept cu interes noul cadru legal, care va aduce îmbunătăţiri substanţiale”, a spus Mirela Iovu. Proiectul de lege care transpune Directiva Europeană 2019/1023 în domeniul prevenţiei şi restructurării de business şi care va schimba legea insolvenţei în România se află în comisiile de specialitate ale ministerelor pentru avizare, iar ulterior va fi transmis spre aprobare către guvern şi Parlament. CITR, parte a Impetum Group, a fost consultantul expert în consorţiul selectat de Comisia Europeană pentru implementarea Directivei UE în domeniul prevenţiei şi restructurării în România.

    „Schimbarea legislaţiei în domeniul insolvenţei în România şi crearea unor instrumente preinsolvenţă adaptate nevoilor companiilor vine într-un moment cum nu se poate mai potrivit. Analizele noastre asupra pieţei ne indică faptul că pandemia a dat amploare dificultăţilor preexistente ale companiilor, dar nu le-a încurajat să acceseze proceduri de restructurare. Odată cu încetarea schemelor de sprijin guvernamental ne aşteptăm ca multe companii să fie beneficiarele noilor soluţii de sprijin pe care le va aduce schimbarea legislaţiei”, spune Vasile Godîncă-Herlea.

    Potrivit Studiului Confidex aferent semestrului al doilea din 2021, realizat de Impetum Group, 37% dintre manageri înţeleg restructurarea ca fiind un proces intern, centrat pe îmbunătăţirea fluxurilor operaţionale, în timp ce 34% dintre aceştia consideră restructurarea ca fiind un răspuns la factori externi (piaţă/concurenţă). Răspunsurile majorităţii managerilor cu privire la ce presupune un proces de restructurare arată că mediul de business recunoaşte existenţa acestei nevoi şi înţelege că aceasta poate fi adresată în mod diferit, în funcţie de specificul situaţiei.

    Cum e la alţii? Ţări precum Danemarca, Slovenia sau Grecia, unde a fost deja implementată în legislaţia naţională Directiva Europeană 1023/2019 privind insolvenţa şi restructurarea de business, resimt beneficiile acestor preveniri, care au dus la salvarea mai multor businessuri. Biroul de arhitectură al Katerinei Efthymiou este un astfel de exemplu. „Am o firmă de arhitectură în Atena, iar avertizarea timpurie m-a ajutat să evit probleme ulterioare şi mi-a salvat businessul. A trebuit să mă confrunt cu temerile mele, dar mentorul meu a fost acolo să mă ajute şi a fost o adevărată salvare, am reuşit să evit să acumulez datorii”, a povestit Katerina Efthymiou la videoconferinţa „Ce aduce 2k22 pentru businessurile în impas?”. Ea a precizat că a aflat de pe internet, în 2017, de soluţiile de avertizare timpurie şi şi-a spus că nu are nimic de pierdut dacă încearcă să beneficieze de ele. Îşi dădea seama că ceva era în neregulă cu businessul ei, din cauza crizei economice. Condiţiile erau dificile pentru un antreprenor care voia să crească. „Toată procedura a durat şase luni, ne-am văzut odată la două săptămâni, am avut teme, a trebuit să notez cum îmi gestionez timpul şi businessul. Aşa am realizat că trebuia să fac schimbări, pentru că făceam unele lucruri greşit. A fost nevoie de doi ani ca să aplic în companie tot ce am învăţat de la mentorul meu. Astăzi am zece angajaţi şi am primit premii pentru felul în care fac antreprenoriat în Grecia”, a adăugat ea. Alte ţări în care modelul este funcţional sunt Danemarca sau Slovenia, a spus Morten Moller, network coordinator Early Warning Europe, adăugând că, atunci când cineva vine prea târziu să ceară ajutor, problema este deja avansată şi nu mai sunt soluţii. „Când nu îţi mai permiţi să-ţi plăteşti furnizorii, partenerii, înseamnă că ai o problemă. Noi ajutăm firmele până să ajungă în sistemul legal, vrem să vedem dacă putem face ceva astfel încât să funcţioneze în continuare înainte de a acţiona pe cale legală. Danemarca este un exemplu de bune practici în acest sens. Grecia şi Slovenia sunt şi ele exemple bune”, a spus Morten Moller.

    Etichetarea unei companii drept „incompetentă” atunci când ajunge la insolvenţă este principala temere care face ca antreprenorii să amâne momentul declarării problemelor financiare. Octavian Radu, fondatorul Diverta, reţeaua de librării care se află acum pentru a doua oară în insolvenţă, a spus, în cadrul aceleiaşi videoconferinţe, că, atunci când apare anunţul că firma intră în insolvenţă, problemele se acutizează.

    „Când apare anunţul că firma intră în insolvenţă, apare stigmatul, deşi insolvenţa nu e un act de voinţă, ci o urmare a unor fenomene exterioare. Atunci, creditorii intră în panică. De aceea este importantă prevenţia, reglementată prin această directivă europeană. Această legislaţie este un instrument foarte bun pentru a nu fi expus public. Ar fi un mare ajutor pentru cei care intră în dificultate şi au nevoie să prelungească viaţa firmei lor. Este şi în interesul creditorilor ca jocul să continue”, a spus Octavian Radu, proprietarul reţelei de librării Diverta, o companie care a intrat, în vara anului 2021, pentru a doua oară în insolvenţă. Recent, planul de reorganizare a businessului a fost însă aprobat, astfel că Diverta se pregăteşte din nou să fie „salvată”.

    „Când ai probleme de cash flow, trebuie să te duci cât mai repede la creditori, să le explici situaţia şi să căutaţi împreună o soluţie. Amânarea insolvenţei este o faptă gravă. Dacă ai cancer şi nu mergi la medic, nu înseamnă că nu mergi în continuare la serviciu şi nu mănânci. Dar nemergând la medic, îţi omori ultimele şanse de a supravieţui.”

    Directiva prevede că, în cazul în care o companie are întârzieri sau restanţe la plata taxelor şi impozitelor, într-un anumit cuantum, antreprenorul va primi o notificare din partea autorităţilor care va conţine şi informaţii despre ce înseamnă ca o companie să fie în dificultate, diferite stadii de dificultate şi ce soluţii există şi posibilitatea de a lua legătura cu un consultant specializat. Toate acestea vor ajuta antreprenorii să aibă o viziune de ansamblu şi să ia cele mai bune decizii pentru a nu ajunge într-un stadiu avansat de dificultate.

    Cum va funcţiona Directiva Europeană 1023/2019 privind insolvenţa şi restructurarea de business?

    Noua legislaţie va schimba practic modul în care companiile îşi pot salva businessul, oferindu-le câteva pârghii de sprijin pentru depăşirea dificultăţilor.

    „Va exista un mecanism de avertizare bazat pe doi piloni. Primul pilon presupune că ANAF va urmări o perioadă dacă nu s-au achitat obligaţiile fiscale, va trimite o avertizare pentru companie, ca să atragă atenţia asupra problemei şi o va trimite către o zonă de consultanţă gratuită”, a explicat Vasile Godîncă-Herlea.

    Consultanţa oferită va consta într-un site unde se va putea face o minidiagnoză şi într-o serie de sfaturi la care oamenii pot apela. Va exista şi un call center la care antreprenorilor şi managerilor li se va putea explica mai pe larg ce soluţii există.

    „Al doilea pilon constă în restructurarea în afara insolvenţei, când eşti conştient că dacă nu te redresezi, poţi ajunge în insolvenţă. Angajezi un administrator al restructurării, construieşti un plan de redresare care se va vota şi la final te duci la judecătorul sindic. Aceasta este faza judiciară a restructurării în afara insolvenţei”, a adăugat Vasile Godîncă-Herlea.

    El este de părere că în special startup-urile şi businessurile mici vor apela la această variantă, iar una dintre ţinte este şi crearea unei comunităţi de coaching, cu oameni care să-i „antreneze” pe antreprenori.

    „Zona de distress a companiilor presupune mai multe etape, nu înseamnă doar insolvenţă sau faliment. Începe de la unele problemele la plată şi continuă cu mai multe etape. Falimentul este etapa finală, când specialiştii încearcă să vândă activele şi să înapoieze banii creditorilor.” Momentul acţiunii este foarte important în procesul de redresare a businessului, astfel că cel mai bine este ca firmele să ceară ajutor încă din fazele incipiente ale dificultăţilor financiare. „Aproximativ 45% din companiile de impact trec prin dificultăţi, însă doar un procent mic se adresează cuiva pentru o soluţie. Uşurinţa cu care acest proces se poate derula în această variantă poate încuraja formularea timpurie a soluţiilor. Nu există o reţetă universală. Cel mai important este să abordezi foarte sincer situaţia ta. Dacă anumite facilităţi pe termen scurt îţi permit să mergi mai departe, nu înseamnă că nu trebuie să priveşti obiectiv rezultatele businessului şi să vezi dacă lucrurile merg într-o direcţie bună sau nu”, a spus Paul-Dieter Cîrlănaru, CEO-ul de la CITR. Antreprenorii vor avea la dispoziţie, conform proiectului de lege şi soluţii de restructurare în afara instanţelor, care vor avea caracter confidenţial. Acordul de restructurare este prevăzut ca o soluţie în care antreprenorii, împreună cu un administrator restructurator elaborează împreună un plan de restructurare al companiei care apoi va fi supus aprobării creditorilor. Acesta poate însemna tăieri sau reeşalonări de datorii, restructurări operaţionale ale companiei şi regândirea strategiei. Planul de restructurare va ajunge doar în etapa finală în faţa unui judecător sindic, pentru o viză de legalitate a întregului proces.

     

    „
    După consultări cu mediul de afaceri, mediul bancar şi instituţiile, avem un proiect de act normativ de transpunere a normativei. Vrem să avem proceduri de restructurare preventivă mai eficiente.

    Cătălin Predoiu, ministrul Justiţiei

    „
    Noi ajutăm firmele până să ajungă în sistemul legal, vrem să vedem dacă putem face ceva astfel încât să funcţioneze în continuare înainte de a acţiona pe cale legală.

    Morten Moller, Network coordinator Early Warning Europe

    „
    În România avem circa 33.000 de companii de impact, adică businessuri cu active de peste
    1 milion de euro, care reprezintă circa o treime din totalul firmelor. Ele contribuie cu 60% din cifra de afaceri totală a firmelor. Cam 6.500 de companii dintre aceste 33.000 sunt însă în insolvenţă iminentă, produc continuu pierderi de cinci ani încoace şi nu se redresează.

    Vasile Godîncă-Herlea, managing partner la CITR

    „
    Am o firmă de arhitectură în Atena, iar avertizarea timpurie m-a ajutat să evit probleme ulterioare şi mi-a salvat businessul. A trebuit să mă confrunt cu temerile mele, dar mentorul meu a fost acolo să mă ajute şi a fost o adevărată salvare, am reuşit să evit să acumulez datorii.

    Katerina Efthymiou, antreprenor din Grecia

    „
    Aproximativ 45% din companiile de impact trec prin dificultăţi, însă doar un procent mic se adresează cuiva pentru o soluţie. Uşurinţa cu care acest proces se poate derula în această variantă poate încuraja formularea timpurie a soluţiilor.

    Paul-Dieter Cîrlănaru, CEO la CITR

    „
    Când apare anunţul că firma intră în insolvenţă, apare stigmatul, deşi insolvenţa nu e un act de voinţă, ci o urmare a unor fenomene exterioare. Atunci, creditorii intră în panică.

    Octavian Radu, fondatorul Diverta

    „
    E important să poţi să faci distiale rezolvabile şi cele care nu se pot rezolva. Trebuie să avem nişte early-adopters, pe care masa îi va urma.

    Rudolf Vizental, CEO şi cofondator al ROCA Investment

    „
    Reacţia creditorilor bancari la noul cadru legislativ e bună, avem din 2014 cadrul legal pentru această a doua şansă. Vom vedea că ceea ce ne speria în trecut legat de insolvenţă nu va mai fi la fel.

    Mirela Iovu, preşedintele Asociaţiei consilierilor juridici din sistemul financiar-bancar

  • Acuzaţii grave la adresa poliţiştilor implicaţi în accidentul în care o fetiţă a murit: „Ei nu au chemat salvarea, au chemat strict poliţia. L-au luat şi l-au ascuns pe şofer”

    O martoră a accidentului grav de joi, în care două fetiţe au fost lovite de o maşină de poliţie, iar una dintre ele a decedat, a declarat la faţa locului că agenţii implicaţi în incident şi-ar fi chemat colegii, nu salvarea.

    „Aveau viteză foarte mare, pentru că fetele au fost aruncate de pe trecerea de pietoni (…) Ei nu au chemat salvarea, salvările au fost chemate de populaţie. Ei au chemat strict poliţia, au venit maşinile. L-au luat şi l-au ascuns pe şofer, fără să-l testeze.

    Pe fata care era aici, care a decedat, au mutat-o, că era cu faţa în sus, au mutat-o într-o parte, şi cea de acolo, nici nu i-a interesat”, a declarat o martoră care a asistat la groaznicul accident de joi, din zona Laminorului din Capitală.

    „Salvarea a venit după 20 de minute. Să se facă dreptate”
    Femeia mai spune că salvarea ar fi venit după 20 de minute.

    „Salvarea a venit după 20 de minute. Să se facă dreptate, nu să se muşamalizeze, există camere la trecerea de pietoni”, mai spune martora.

    Două fete, în vârstă de 11 şi 13 ani, au fost lovite, joi, de o maşină de Poliţie, în timp ce traversau o stradă din Sectorul 1 al Capitalei.

    Cititi mai multe pe www.gandul.ro

  • Reţeaua de librării Diverta, care şi-a cerut insolvenţa, într-o scrisoare către angajaţi: În nenumărate discuţii cu guvernul, ni s-a promis un grant care ne-ar fi salvat, dar care nu a mai venit

    Cele trei luni din 2020 în care librăriile Diverta au fost închise au dus la un nivel scăzut al vânzărilor, la pierderi şi datorii, este mesajul transmis de companie către angajaţii săi, un mesaj în care este anunţată insolvenţa companiei.

    „Vă anunţ, cu tristeţe, că Diverta a fost nevoită să ceară intrarea în procedură de insolvenţă. În pandemie, magazinele noastre au fost închise timp de trei luni. Le-am redeschis, dar vânzările au continuat să fie la un nivel foarte jos, cu scăderi de peste 40%, în timp ce cheltuielile cu salariile şi cu chiriile au rămas la un nivel ridicat. Toate acestea au dus la pierderi de aproape 2 milioane de euro. Ca urmare, datoriile la acţionari, la stat şi la furnizori au crescut continuu”, se arată în scrisoarea transmisă către angajaţii Diverta.

    Timp de mai multe luni, acţionarii companiei au sperat că pot evita intrarea în insolvenţă, lucru care, însă, nu a reuşit.

    „Pe de o parte, în nenumărate discuţii cu guvernul, ni s-a promis un grant care ne-ar fi salvat, dar care nu a mai venit. Pe de altă parte, am identificat mai mulţi cumpărători potenţiali ai Divertei, dar timpul nu a mai fost suficient pentru a finaliza o tranzacţie. O aprovizionare normală a Divertei nu mai era posibilă şi din ce în ce mai mulţi furnizori ne ameninţau cu executarea silită”, arată acelaşi document.

    Lanţul de librării Diverta, controlat de Octavian Radu, a înaintat cererea de intrare în insolvenţă, după ce a acumulat datorii şi a înregistrat pierderi din cauza perioadei în care magazinele au fost închise, ca efect al pandemiei.

    Compania a rămas fără lichidităţi, iar datoriile ajung la 6 mil. euro, către furnizorii de cărţi, de papetărie şi către malluri, a spus Octavian Radu pentru ZF. Chiar el este unul dintre creditorii Diverta, cu peste 1 milion de euro, şi spune că este dispus să investească în continuare cât este necesar pentru a salva compania de la faliment. Antreprenorul ia în calcul să investească 500.000 de euro în următoarele două luni, încă 500.000 de euro până la finalul anului, dacă lucrurile vor evolua corect, şi probabil încă 500.000 de euro în pri­ma parte a anului viitor, pentru relan­sare.

    Pentru asta, datoriile trebuie să se re­ducă, astfel încât Diverta să poate funcţio­na mai departe. În 2020, Diverta a înre­gistrat afaceri de 8 mil. euro, în scădere de la cele 12 mil. euro raportate pentru 2019.

    Octavian Radu adaugă şi că a avut discuţii cu mai mulţi potenţiali cumpărători, pe care nu a dorit însă să-i nominalizeze. Acum, antreprenorul spune că se pregăteşte să aibă discuţii cu furnizorii şi cu mallurile în care Diverta este chiriaş. Până în acest moment, doar unele centre comerciale s-au arătat cooperante şi au înţeles situaţia în care se află afacerea, altele fiind mai puţin înţelegătoare.

    Diverta numără în prezent 22 de librării, după ce anul trecut au fost închise opt unităţi, în oraşe precum Cluj-Napoca, Oradea şi Constanţa. Două librării sunt în top ca vânzări în acest moment, mai exact cele din Băneasa Shopping City şi Bu­cureşti Mall. Ca număr de angajaţi, Diverta are în prezent 180 de oameni, cu 30% mai puţini faţă de începutul anului 2020.

    Nu este prima dată când reţeaua de li­bră­rii Diverta ajunge pe drumul insol­venţei, fiind, de altfel, una dintre puţinele afa­ceri româneşti care au reuşit să şi iasă din această stare. Compania şi-a mai cerut intrarea în această procedură şi în 2010, du­pă ce acumulase datorii de peste 10 mil. euro şi credite de investiţii de 8,5 mil. euro.

    Reprezentanţii Diverta motivau atunci situaţia prin lipsa de flexibilitate a proprietarilor spaţiilor comerciale în care erau chiriaşi, ceea ce a generat probleme de cash flow. La insolvenţa anterioară, administrator judiciar a fost CITR.

    La acel moment, compania opera o reţea de 62 de librării, cu o suprafaţă de 24.000 de metri pătraţi. Un an mai târziu, lanţul rămânea cu mai puţin de 50 de magazine, pentru ca, în 2012, numărul de librării să scadă la 30. A fost închisă inclusiv unitatea din magazinul Eva de pe bulevardul Magheru (în prezent un spaţiu închiriat de Mega Image), unde plătea 2 milioane de euro chirie pe an.

    În 2013, activele lanţului de librării au fost trecute pe o nouă firmă, Blor Retail, după ce compania Pro Express Retail, care opera anterior librăriile, a intrat în faliment.

    Compania este deţinută de Diverta Holding Invest, o firmă unde asociaţi sunt Anca Otilia Radu (cu un pachet de 43% din acţiuni), Octavian Claudiu Radu (42%), Amalia Buliga (10%) şi alţi acţionari. Amalia Buliga este şi directorul general al companiei şi îşi va păstra această poziţie mai departe, chiar şi în contextul insolvenţei actuale.

    În librăriile Diverta se vând cărţi, papetărie şi jucării, concurând pe piaţă cu afaceri precum Cărtureşti, Compania de Librării Bucureşti, Humanitas sau Nemira. Toate numele amintite concurează pe o piaţă locală a cărţii estimată la circa 100 de milioane de euro, potrivit datelor de la jucătorii din piaţă, număr care include şi vânzările de manuale şcolare.

     

  • Klaus Iohannis, după vizita la Spitalul Bagdasar-Arseni: „Salvaţi vieţi în fiecare zi. Sunteţi eroii noştri” (VIDEO)

    Preşedintele Klaus Iohannis a făcut declaraţii după vizita la Spitalul Bagdasar-Arseni din Capitală. „Salvaţi vieţi în fiecare zi. Sunteţi eroii noştri”, i-a lăudat şeful statului pe medici.

    „Astăzi au fost aici reprezentanţii UPU din Bucureşti şi i-am felicitat, dar ţin să repet aceste felicitări şi în public. Vă admir, pentru dăruirea, pentru abnegaţia cu care vă faceţi profesia.

    Salvaţi vieţi în fiecare zi, daţi speranţă oamenilor bolnavi şi pentru asta meritaţi nu doar felicitări, ci şi mulţumiri.

    Am venit la o unitate UPU nou-nouţă, care se va deschide în zilele următoare. Este o unitate model, modernă, a apărut dintr-o colaborare foarte bună între Primăria Sector 4 şi Ministerul Sănătăţii. Iată că dacă lucrează împreună autoritatea locală cu cea centrală se pot dezvolta proiecte.

    Este o dotare ultramodernă. Este un exemplu de cum ne dorim să arate spitalele din România şi sunt convins că vom vedea din ce în ce mai multe unităţi, spitale.

    Cititi mai multe pe www.gandul.ro

  • Încă o ţară din UE intră în carantină totală pentru a salva sistemul sanitar de blocaj

    COVID-19: Bulgaria impune o carantină naţională. Ţara vecină va închide şcolile, mall-urile şi restaurantele

    Bulgaria va închide şcolile, restaurante şi centre comerciale până la sfârşitul lunii martie, întrucât se confruntă cu o creştere semnificativă a infecţiilor cu COVID-19 care au împins spitalele la limită, a declarat joi Ministrul bulgar al Sănătăţii.

    Ţara balcanică, care urmează să organizeze alegeri naţionale pe 4 aprilie, a înregistrat o creştere cu 40% a noilor infecţii în ultima săptămână. Astăzi au fost a raportate 4.201 de cazuri noi, cu 7.804 de persoane în spitale, inclusiv 609 în terapie intensivă, relatează The Guardian.

    Guvernul de centru-dreapta a închis, de asemenea, grădiniţele, teatrele, cinematografele şi sălile de sport şi a interzis evenimentele private.
    “Numărul infecţiilor este în creştere, la fel şi numărul persoanelor spitalizate cu COVID-19, ceea ce ne-a determinat să impunem restricţii la nivel naţional de luni timp de 10 zile”, a declarat ministrului Sănătăţii Kostadin Angelov reporterilor.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
     

  • Marile companii europene se descotorosesc de condiţiile ataşate de guverne împrumuturilor de salvare

    Marile companii europene elimină constrângerile care au apărut odată cu împrumuturile anticriză luate de la guverne prin accesarea de fonduri noi cu mai puţine corzi ataşate, scrie Bloomberg. Sixt, firmă germană de închirieri auto, a înlocuit săptămâna trecută împrumutul primit în mai 2020 de la creditorul de stat KfW cu finanţare pe termen lung de 750 de milioane de euro de la bănci.

    Ca o condiţie a tranzacţiei iniţiale, Sixt a trebuit să accepte să se abţină în mare parte de la plata dividendelor pe durata de viaţă de până la doi ani a împrumutului. Alte firme care au optat pentru rambursarea finanţării de la stat sunt producătorii de îmbrăcăminte de sport Adidas şi Puma. Companiile se poziţionează pentru o creştere a afacerilor, pe măsură ce programele de vaccinare din întreaga Europă încep să accelereze, putând declanşa un val de cerere pentru vacanţe, maşini şi bunuri de larg consum.

    Ca parte a acestor pregătiri, mai multe companii aleg să se elibereze de restricţii, cum ar fi limitarea investiţiilor sau plăţilor către acţionari, care făceau parte din preţul ajutorului de la stat. Marile companii europene au strâns peste 50 de miliarde de euro în împrumuturi începând din martie 2020, susţinute de garanţii guvernamentale sau cu sprijinul băncilor de stat. Companiile aeriene sunt cei mai mari debitori, în frunte cu Air France-KLM, care a acceptat finanţare de 6,4 miliarde de euro cu sprijinul statului olandez şi francez.