BusinessMagazin

Tag: sali

  • Va avea Bucureştiul o nouă sală polivalentă? Firea anunţă demararea lucrărilor

    „Primarul General, Gabriela Firea, a avut astăzi, la sediul Municipalităţii, o întâlnire de lucru cu membrii echipei multidisciplinare din cadrul Companiei Municipale Dezvoltare Durabilă, care lucrează în prezent la o serie de proiecte prin care sunt concretizate planurile de dezvoltare ale Municipalităţii. În cadrul întrevederii, au fost prezentate conceptele a două proiecte: o nouă sală polivalentă şi un ansamblu de locuinţe sociale şi de serviciu. Discuţiile au vizat, totodată, şi etapele care vor fi parcurse pentru construirea unei filarmonici în Capitală, la standarde internaţionale, a spitalului metropolitan cu o capacitate de 1.200 de paturi şi a celor douăspitale zonale din sectoarele 3 şi 6, cu câte 300 de paturi fiecare”, se arată într-un comunicat PMB.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Filmul care a SCANDALIZAT Biserica ortodoxă. Fanaticii ortodocşi ameninţă că vor da foc sălilor de cinema

    Filmul “Mathilda” a fost realizat de Alexei Outchitel şi spune povestea de dragoste dintre ultimul Ţar, Nicolae al II-lea, şi o balerină, Mathilda.

    Nicolae al II-lea a fost executat împreună cu întreaga sa familie (soţie şi cinci copii) la data de 17 iulie 1918, din ordinul expres al lui Lenin. Peste timp, după căderea regimului comunist, când locul îngropării sale a fost descoperit, Nicolae al II-lea a fost canonizat de Biserica Ortodoxă Rusă.

    Filmul “Mathilda” a fost vehement contestat de fanaticii ortodocşi, care au ameninţat chiar că vor da foc sălilor de cinema în care va fi difuzat.

    În cele din urmă, joi, autorităţile din Rusia au aprobat difuzarea filmului.

  • Cinema City a deschis la Cluj cea de-a 5-a sală 4DX din România

    Cinema City este cel mai mare operator de cinematografe din România, parte din Cineworld Group, devenit recent al doilea mare lanţ de cinematografe din lume, în urma extinderii în SUA, prin achiziţia Regal Entertainment Group de către Cineworld Group plc. Mooky Greidinger, CEO-ul Cineworld Group, face parte din a treia generaţie a unei familii care s-a lansat în afaceri în acest domeniu în 1930, când bunicul său a deschis primul cinema în Haifa, Israel. De peste 87 de ani, Cinema City urmăreşte neîncetat să ofere cea mai bună şi mai diversă experienţă cinematografică unui public cât mai larg.

    Cinema City a mizat întotdeauna pe cele mai importante trenduri cinematografice – precum IMAX, 4DX sau VIP –, încă din 2007, când a deschis primele cinematografe din România. Iar dacă acum zece ani a urmări un blockbuster în format 3D reprezenta cea mai atractivă şi mai nouă modalitate de vizionare a unui film, tendinţele în cinematografie s-au schimbat rapid în ultimii ani, spectatorii căutând în sala de cinema adrenalină şi producţii memorabile trăite din ce în ce mai intens, fapt ce a dus la apariţia unui format precum 4DX-ul – o experienţă pentru toate simţurile. De altfel, în toate ţările unde au fost deschise aceste săli în ultimii ani, într-un ritm alert, spectatorii au fost cuceriţi, 4DX-ul performând în mod susţinut şi aducând din ce în ce mai mulţi oameni la cinema.

    La finalul lui 2017, compania a aniversat 10 ani şi 25 de multiplexuri în România, cu un total de aproape 41,000 de locuri în 231 de săli, printre care se numără şi 2 săli T IMAX, 5 săli 4DX şi 6 săli VIP. Mai mult, doar în ultimii 3 ani, investiţiile totale ale Cinema City, alături de dezvoltatorii centrelor comerciale, au atins un total de aproximativ 55 de milioane de euro.

    Odată cu deschiderea de luna aceasta, în România există acum un adevărat lanţ de cinema 4DX, care cuprinde 5 săli 4DX (în Mega Mall Bucureşti, City Park Mall Constanţa, Shopping City Timişoara, Brăila Mall şi Iulius Mall din Cluj-Napoca), disponibile doar în reţeaua Cinema City. Aceste 5 săli reprezintă aproape 15% din totalul de 36 existente în întreaga reţea Cineworld din Europa şi Israel, care cuprinde 9 ţări.

    Tehnologia 4DX reprezintă unul dintre cele mai revoluţionare formate de vizionare, fiind creată în 2009 de CJ 4DPLEX. Compania sud-coreeană a combinat tehnologia şi creativitatea pentru a le oferi spectatorilor o experienţă de cinema absolută, în care mişcările fluide sau dinamice ale scaunelor high-tech mobile se completează cu efectele de mediu, precum vântul, ploaia, ceaţa, fulgerele, bulele de săpun sau mirosul, disponibile atât pentru filmele 2D, cât şi pentru filmele 3D.

  • ULUITOR: Unde vor învăţa elevii acestei şcoli supraaglomerate

    Viceprimarul Timişoarei, Dan Diaconu, a declarat, marţi, corespondentului MEDIAFAX, că cele şase containere au costat aproximativ 100.000 de euro. În cel mult două luni, în jur de 170 de elevi de la Şcoala Generală Nr. 30 vor putea învăţa în containere, care vor fi montate în curtea unităţii de învăţământ.

    “Cele şase containere, care au dimensiunile unor săli de clasă standard, au ajuns astăzi (n.r. marţi) la Şcoala Generală Nr. 30. Este vorba de un ansamblu modular format din şase săli de clasă, un coridor central, două spaţii pentru toalete şi un spaţiu pentru toalete pentru persoane cu handicap. Va fi o mini-şcoală care va avea şase clase, cu toate utilităţile necesare, cu geamuri de dimensiuni considerabile astfel încât luminozitatea să fie una foarte bună. Containerele vor fi montate în zilele următoare, după care se va face racordul la utilităţi. În maxim două luni, elevii ar putea învăţa în aceste săli de clasă”, a afirmat Dan Diaconu.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cum arată cea mai nouă bibliotecă din Beijing, China – VIDEO

    Biblioteca este situată în centrul cultural al districtului Binhai din Tianjin, o metropolă din Beijing, China. Biblioteca de 33.700m2 a fost proiectată şi construită în doar trei ani. În centru este situată o sferă luminoasă, înconjurată de corpuri de biblioteci aşezate în cascadă. Toate încăperile sunt conectate printr-un coridor public, sub o boltă de sticlă.

    Clădirea are spaţii pentru lectură destinate copiilor şi persoanelor în vârstă, săli pentru lecturi video şi audio, săli de conferinţă şi spaţii de odihnă. Design-ul clădirii a fost proiectat de firma de arhitectură MVRDV. Winy Maas, co-fondatorul MVRDV, prezintă aspectul clădirii ca o „îmbrăţişare” între mass-media şi cunoaştere. Curăţenia se realizează prin cabluri şi schele mobile.

     

  • Opinie Tatian Diaconu, CEO Immochan România: România, săraca ţară bogată

    Nu există buget pentru a repoziţiona meseria de dascăl, devenită în ultimii 20 de ani un ”job“, în vocaţie, precum odinioară învăţam despre ”Domnul Trandafir“. Deşi în aparenţă contradicţie (vocaţie versus bani), ei bine, vocaţia înseamnă şi mândria de a fi dascăl, iar această mândrie înseamnă un tratament demn, inclusiv salarial.

    Cunoaştem motivele intrate deja în folclor: ”nu are guvernul bani“, ”România este o ţară săracă“, ”Atâta poate statul român“ etc.
    Pentru a putea discuta despre cât de săracă sau bogată este România, ar trebui să definim criterii precise, astfel încât să apreciem împreună pe aceleaşi unităţi de măsură. Eu cred că România nu poate fi definită exhaustiv prin PIB-ul ei, an de an, şi încadrată într-o anumită categorie, un rang într-un şir de ţări. România este o ţară bogată! Este o ţară bogată cultural, este o ţară cu o moştenire istorică importantă, este o ţară cu un areal geografic extraordinar şi un teritoriu cu bogăţii ale solului şi subsolului diverse şi de calitate. Am putea analiza fiecare din aceste criterii în profunzime şi vă asigur că vom constata că România este o ţară bogată! Mă voi limita să fac o scurtă analiză patrimonială a statului român.

    Ştie cineva azi cât este valoarea patrimoniului imobiliar al statului român? Este în măsură cineva din guvernul României să ne comunice câte imobile sau terenuri deţine România, pe teritoriul naţional şi în străinătate, în diversele ministere, agenţii, departamente sau instituţii de tot felul centrale sau locale?

    Nu ştiu dacă există răspunsul la această întrebare, dar m-aş bucura tare să fie unul cunoscut, cu cifre exacte. M-aş bucura tare, pentru că şi acest criteriu va dovedi că România este o ţară bogată.

    Dacă răspunsul nu este cunoscut, domnule prim-ministru, ar trebui să începem să ne identificăm patrimoniul! Această primă etapă ne-ar permite să identificăm, să centralizăm şi să înţelegem care este valoarea de piaţă a unui patrimoniu vast pe care statul român îl deţine. Subiectul nu este unul imobiliar, ci unul eminamente de bun gospodar! Mă doare să văd la tot pasul clădiri publice, patrimoniul statului român, aflate în stare avansată de degradare atât la exterior, cât şi la interior. Mă revoltă să descopăr în aproape fiecare instituţie centrală sau locală oameni care servesc interesul public în condiţii improprii sau chiar mizere. Aceşti funcţionari, colegi, rude sau prieteni de-ai mei, merită la rândul lor condiţii echivalente cu angajaţii marilor corporaţii, birouri luminoase, scaune confortabile, facilităţi diverse care să le facă viaţa mai bună. Şi aceste mici detalii contribuie în mod sigur la această fisură socială nefericită între mediul public şi privat.

    Odată acest patrimoniu identificat, ar trebui, domnule prim-ministru, gestionat într-un exerciţiu de asset management dinamic. Poate că asset management sună din nou foarte ”importat“ ca termen, aşa că voi reveni la gestionarea patrimoniului ca un bun gospodar.
    Există clădiri şi terenuri în paragină. Unele dintre ele cu o valoare de piaţă foarte bună în ciuda stării de fapt, valoare de piaţă dată de localizări geografice de excepţie. Ce planuri avem cu ele? Le poate renova instituţia care este proprietar? Le poate vinde? Poate face o asociere cu o entitate privată? Se poate acorda un drept de superficie? Paleta juridică pentru a reintroduce un astfel de imobil sau teren în circuitul activ este suficient de vastă pentru a găşi o soluţie. Nu încât să se vândă ”bijuteriile“ imobiliare ale statului român, dar mă doare să le văd cu geamuri sparte şi ciulini crescând în curte, unele dintre ele fiind patrimoniu clasificat. Nu foloseşte nimănui să zacă în halul acesta, ar folosi tuturor ca aceste bunuri să fie folosite.

    O altă analiză ar putea fi făcută şi în clădirile în care anumite instituţii funcţionează deja, în condiţii mai mult sau mai puţin bune. Sunt ele adaptate pentru funcţiunea de birouri? Sunt ele adaptate pentru a lucra cu publicul? Sunt ele adaptate din perspectiva ISU sau sanitară? Ce valoare are un astfel de imobil? Nu ar fi o afacere bună ca statul să-şi construiască o clădire nouă, modernă şi adaptată, iar pe cea veche – dar cu valoare – să o propună unui chiriaş? |n mod evident, totul trebuie analizat individual, imobil cu imobil, şi nu poate fi generalizat. M-aş bucura ca un funcţionar public să spună cu mândrie peste câţiva ani că are biroul la etajul 15 din clădirea aceea mare din sticlă din Pipera.
    România este o ţară bogată! Dar bogăţia trebuie cunoscută, întreţinută şi înmulţită.

    În contextul Uber şi al polemicii din jurul acestui sistem inovator, eu reţin doar ideea de bază. România poate fi uberizată ca un pas important înspre modernizare. Statul nu trebuie să-şi propună să mai deţină cu orice preţ spitale, şcoli, clădiri de tot felul. Statul român modern trebuie să asigure serviciile de interes public la calitate maximă, acceptând că uneori clădirea poată să aparţină unui terţ care are competenţă şi fondurile să construiască repede şi bine în baza unui caiet de sarcini riguros întocmit.

    Statul român poate fi un chiriaş de lux, dezirabil pentru orice investitor şi in acelaşi timp un proprietar de lux, cu imobile de calitate pe care să le exploateze in beneficiul bugetului naţional ca un bun gospodar cu competenţe de asset manager!

  • Filmul care a SCANDALIZAT Biserica ortodoxă. Fanaticii ortodocşi ameninţă că vor da foc sălilor de cinema

    Filmul “Mathilda” a fost realizat de Alexei Outchitel şi spune povestea de dragoste dintre ultimul Ţar, Nicolae al II-lea, şi o balerină, Mathilda.

    Nicolae al II-lea a fost executat împreună cu întreaga sa familie (soţie şi cinci copii) la data de 17 iulie 1918, din ordinul expres al lui Lenin. Peste timp, după căderea regimului comunist, când locul îngropării sale a fost descoperit, Nicolae al II-lea a fost canonizat de Biserica Ortodoxă Rusă.

    Filmul “Mathilda” a fost vehement contestat de fanaticii ortodocşi, care au ameninţat chiar că vor da foc sălilor de cinema în care va fi difuzat.

    În cele din urmă, joi, autorităţile din Rusia au aprobat difuzarea filmului.

  • Filmul care a SCANDALIZAT Biserica ortodoxă. Fanaticii ortodocşi ameninţă că vor da foc sălilor de cinema

    Filmul “Mathilda” a fost realizat de Alexei Outchitel şi spune povestea de dragoste dintre ultimul Ţar, Nicolae al II-lea, şi o balerină, Mathilda.

    Nicolae al II-lea a fost executat împreună cu întreaga sa familie (soţie şi cinci copii) la data de 17 iulie 1918, din ordinul expres al lui Lenin. Peste timp, după căderea regimului comunist, când locul îngropării sale a fost descoperit, Nicolae al II-lea a fost canonizat de Biserica Ortodoxă Rusă.

    Filmul “Mathilda” a fost vehement contestat de fanaticii ortodocşi, care au ameninţat chiar că vor da foc sălilor de cinema în care va fi difuzat.

    În cele din urmă, joi, autorităţile din Rusia au aprobat difuzarea filmului.

  • Cluj: Bonusuri, concedii exotice, masaj la locul de muncă, piscină şi săli de jocuri pentru angajaţi

    Valentina Sava, reprezentant al organizatorilor Târgului de Cariere, a declarat, marţi, că angajaţii care sunt vorbitori de limbi străine mai rare, cum ar fi norvegiana, daneze sau olandeza, sunt mai bine plătiţi.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Filmul care a SCANDALIZAT Biserica ortodoxă. Fanaticii ortodocşi ameninţă că vor da foc sălilor de cinema

    Filmul “Mathilda” a fost realizat de Alexei Outchitel şi spune povestea de dragoste dintre ultimul Ţar, Nicolae al II-lea, şi o balerină, Mathilda.

    Nicolae al II-lea a fost executat împreună cu întreaga sa familie (soţie şi cinci copii) la data de 17 iulie 1918, din ordinul expres al lui Lenin. Peste timp, după căderea regimului comunist, când locul îngropării sale a fost descoperit, Nicolae al II-lea a fost canonizat de Biserica Ortodoxă Rusă.

    Filmul “Mathilda” a fost vehement contestat de fanaticii ortodocşi, care au ameninţat chiar că vor da foc sălilor de cinema în care va fi difuzat.

    În cele din urmă, joi, autorităţile din Rusia au aprobat difuzarea filmului.