Tibor Gál senior, un ambasador al Pinot Noir-ului, a intuit că acest soi de struguri, folosit pentru şampanizare, poate găsi în Sălaj un loc prielnic. Visul său, legat de revigorarea producţiei de vinuri spumante, a fost pus în aplicare de cinci prieteni de-ai oenologului, însă abia după moartea lui.
Toţi cinci, iubitori de vinuri şi cu experienţă în domeniu, au pus bazele cramei Carastelec; investiţia iniţială în valoare de 5 milioane euro provine, în proporţii egale, din fonduri europene, proprii şi credite bancare. ”Carastelec este singura cramă de generaţie nouă care a fost gândită pentru a fi o cramă de spumante. Mai exact, aceasta a fost înfiinţată pentru gama de spumante Carassia“, spune Negele Enikő, brand & marketing manager la Crama Carastelec. Atât alegerea suprafeţei pentru cultura de viţă de vie, a soiurilor tradiţionale, cât şi echiparea cramei au fost gândite pentru a produce spumant din recoltă proprie.
Astfel, echiparea cramei permite ca întreg procesul de vinificare a spumantelor – de la recoltă, prima şi a doua fermentare, maturare, remuaj, degorjare şi până la etichetare – să aibă loc în propria cramă. ”Ne dorim ca prin intermediul spumantelor noastre, produse exclusiv prin metoda tradiţională, de maturare în sticlă, să le oferim consumatorilor români o alternativă locală la oferta spumantelor internaţionale“, spune Enikő. Pe de altă parte, aceasta ţine să precizeze că spumantele Carastelec sunt obţinute din aceleaşi soiuri şi prin aceeaşi metodă folosită în faimoasa zonă Champagne, ”în timp ce lăsăm ca locul de provenienţă, terroir-ul, să îşi spună cuvântul“.
Suprafaţa de viţă de vie deţinută de crama Carastelec este de 22 de hectare, iar volumul produs într-un an de recoltă, fără incidente naturale, este de 200.000 de sticle, preponderent vinuri petiante (efervescente, cu perlaţie uşoară) şi spumante, dar şi o gamă de vinuri liniştite, în ediţii limitate, de maximum 3.500 de sticle pe sortiment. Clădirea cramei, care a devenit funcţională în anul 2013, a fost distinsă în urmă cu doi ani cu Premiul de excelenţă în construcţii; a fost proiectată special pentru a permite ca prelucrarea strugurilor să fie făcută în imediata apropiere a plantaţiei.
Pe de altă parte, clădirea funcţionează cu energie verde, mai exact încălzirea şi răcirea sunt asigurate cu pompe de căldură, iar consumul de energie este atenuat cu celule solare. Cea mai nouă gamă lansată este cea a spumantelor Carassia, care au fost maturate în sticlă timp de minimum 20 de luni şi care reuneşte trei tipuri de produse, cu preţul de raft între 70 şi 80 lei. Portofoliul Carastelec mai conţine vinurile efervescente Friza, la preţ de 25 de lei, dar şi vinuri liniştite Vinca, al căror preţ porneşte de la 25 de lei şi poate ajunge la 60 de lei.
”Momentan, cele mai vândute produse sunt vinurile petiante Friza, o gamă de vinuri uşoare, de vară, obţinute fără adăugare de bioxid de carbon. Această metodă de vinificare a fost o premieră în România în 2014, când Crama Carastelec a lansat prima ediţie a vinurilor“, susţine Enikő. în ceea ce priveşte spumantele Carassia, pentru moment nu există date referitoare la vânzări, gama fiind scoasă pe piaţă în urmă cu o lună. Lansarea acestei categorii înseamnă pentru companie atingerea principalului obiectiv pentru acest an, de la care au mari aşteptări.
Toate produsele Carastelec sunt comercializate exclusiv în HoReCa şi magazinele de specialitate, iar în prezent echipa funcţionează cu 19 angajaţi, dintre care nouă lucrează pe plantaţie, patru în cramă, iar restul în vânzări şi administraţie. ”Un alt obiectiv important pentru 2017 îl reprezintă poziţionarea în segmentul premium a mărcii pe piaţa vinurilor din România“, adaugă Enikő. Iar producerea spumantelor de calitate superioară constituie un alt plan pe termen lung. ”Pentru gama Carassia, de exemplu, ne-am propus să creştem volumul de la 25.000 de sticle îmbuteliate în prima ediţie până la 50.000 de unităţi. Acelaşi obiectiv îl ţintim şi cu vinurile petiante, vrem să dublăm în următorii doi ani volumul de sticle îmbuteliate“, adaugă reprezentanta cramei. în viitor, după ce vor acoperi piaţa din România şi Ungaria, producţia Carassia vizează şi exportul spre alte pieţe.
”Spre deosebire de alte ţări, unde spumantele sunt consumate la micul dejun, în cadrul unor evenimente casual sau fără o ocazie specială, românii sunt mult mai tradiţionalişti. Circa 70% din consumul de spumante se concentrează în perioada sărbătorilor sau a unor ocazii speciale“, declară Negele Enikő despre obiceiurile de consum ale românilor. Pe de altă parte, observă un trend ascendent al apetitului pentru spumante la evenimentele casual sau wine baruri, iar semnalele indică o continuare a acestei tendinţe. ”Sperăm că datorită numeroaselor spumante româneşti nou apărute vom reuşi să creştem nivelul consumului de produse locale faţă de cele importate“, încheie aceasta.
Potrivit datelor Organizaţiei Naţionale Interprofesionale Vitivinicole, consumul de vin spumant creşte pe plan internaţional, înregistrând în ultimii 10 ani un plus de 30%, în timp ce producţia acestor vinuri a raportat un avans de 40% pe plan mondial. Prin comparaţie, producţia de vinuri liniştite a crescut cu doar 7% în acelaşi interval de timp. Tendinţa se reflectă şi pe plan local, iar în România piaţa de vinuri spumante s-a ridicat la aproape 5 milioane de litri în 2015, ceea ce înseamnă echivalentul a circa 50 de milioane de pahare, conform celor mai recente date ale ZF. De asemenea, mai bine de un sfert din sticlele de şampanie se deschid în noaptea de Revelion, iar primele cinci branduri reprezintă circa 44% din piaţă.
