Tag: Romtelecom

  • Grecul Theocharopoulos, fost şef al Romtelecom, s-a dus la un restaurant în Bucureşti. „După ce am aşteptat o jumătate de oră, am învăţat cum să le zici chelnerilor ca să vină imediat cu comanda”

    Stefanos Theocharopoulos (47 de ani), un grec aromân cu rude la Constanţa, a avut primul job la 12 ani, când a fost chelner în timpul vacanţei de vară. Ulterior, la 17-18 ani, a ajutat la administrarea fermei familiei, de circa 10 hectare, pe care cultivau bumbac, sfeclă de zahăr şi piersici. Aşa şi-a asigurat banii de buzunar pe timpul facultăţii. După ce a absolvit Westminster University, a lucrat, printre altele, pentru Fujitsu, ca designer de componente GSM, pentru ca în final să ajungă la OTE, unde este şi astăzi şi ocupă funcţia de Chief Technology&Operations Officer.

    Când a ajuns în România, în 2008, nu era la prima vizită în ţara în care avea să-şi petreacă aproape 5 ani, deşi venise numai pentru 6 luni. Una dintre cele mai inedite experienţe pe care le-a trăit în Bucureşti a fost felul în care era tratat de chelneri. S-a obişnuit însă cu stilul lor şi a învăţat repede ce înseamnă pentru ei “imediat”, astfel că pentru a se asigura că este servit în scurt timp folosea un singur cuvânt. 

    Cum l-a convins grecul Theocharopoulos pe un ospătar să îi aducă comanda imediat, după ce a aşteptat o jumătate de oră 

  • Anul Telekomului. Cel mai scump rebranding din telecomunicaţii s-a luptat cu Orange, Vodafone şi ofensiva RCS&RDS

    Cei doi operatori acţionează în prezent sub acelaşi brand, Telekom România, iar clienţii pot opta pentru patru servicii de comunicare şi TV, toate pe o singură factură. Potrivit oficialilor Telekom, lansarea ofertelor integrate fix-mobil a reprezentat un efort comun al celor doi operatori şi a fost un proces amplu de integrare operaţională. Costul rebrandingului a fost estimat de Ziarul Financiar la 15 milioane de euro. Inovaţia a presupus investiţii şi expertiză pentru implementarea unor soluţii tehnice care permit o experienţă unitară pentru clienţi. Lansarea portofoliului de soluţii integrate de comunicare pe o singură factură, cu un număr unic de contact, s-a făcut în mai puţin de şase luni, ceea ce reprezintă o premieră atât pentru România, cât şi pentru Deutsche Telekom.

    De cealaltă parte, Jean-François Fallacher, şeful Orange România, vorbea în Business Magazin, într-un articol de copertă publicat în luna octombrie, despre digitalizarea României şi explozia 4G şi 4G+, unele dintre principalele proiecte ale francezilor pe piaţa locală în 2014. În prezent, tehnologia 4G oferită de Orange este disponibilă în peste 1.300 de localităţi, ceea ce reprezintă circa 48% din populaţia totală a ţării şi 78% din populaţia urbană.

    Orange a lansat tehnologia 4G în aprilie 2014, iar de atunci până în prezent sunt de două ori mai multe telefoane mobile compatibile cu tehnologia 4G în reţea – circa 400.000 de smartphone-uri 4G, iar traficul de internet mobil a crescut de 2,5 ori – peste 250 Mbps/lună. „Cred că tehnologia 4G+ este foarte importantă pentru că arată că serviciile de internet de mare viteză şi convergenţa sunt posibile şi astfel, nu doar prin linii fixe. Primul jucător care a spart bariera celor 200 Mbps pe piaţa din România a fost UPC, care a fost urmat foarte rapid de un alt jucător, iar noi acum oferim viteze de până la 300 Mbps cu o conexiune mobilă.

    Acest lucru înseamnă că în mod clar la Orange, ca şi client, poţi avea acces la servicii de telefonie mobilă şi de internet mobil de mare viteză oriunde te-ai afla. Aceasta este direcţia în care am investit în ultimul an având în minte că vom deveni un furnizor complet de servicii“, spunea Fallacher pentru Business Magazin. Executivul amintea şi de rezultatele Orange TV, platforma de televiziune cu peste 110.000 de abonaţi în prezent, adică aproximativ 5% din numărul total de clienţi ai unei platforme TV prin satelit din România.

    Rivalii de la Vodafone au schimbat directorul general în 2014, filiala locală fiind preluată în primăvară de indianul Ravinder Takkar. Britanicii au marşat puternic pe democratizarea smartphone-ului, implicând-o pe Simona Halep, cea mai în vogă sportivă a anului, în campaniile de marketing.

    Takkar a vorbit la Meet the CEO despre obiectivele sale în ceea ce a numit „ţara cu cele mai mici preţuri din Europa“ sau „cea mai competitivă piaţă de pe continent“. Vodafone a urmărit creşterea vânzărilor de smartphone-uri, mizând pe conceptul Supernet, dar a lansat în premieră în primăvară şi serviciul de transfer de bani M-Pesa. „Am transformat lumea şi modul în care oamenii funcţionează, indiferent că e vorba de oameni de afaceri sau tineri de liceu. Am făcut mai întâi asta cu serviciile de voce, iar acum o vom face cu internetul“, spune Ravinder Takkar.

    Apoi, Vodafone a lansat în toamnă VoLTE, o inovaţie care le permite utilizatorilor care deţin smartphone-uri compatibile să realizeze apeluri de voce prin reţeaua de date 4G, având acces astfel la o calitate îmbunătăţită a serviciilor de voce şi de date, conform reprezentanţilor companiei. Vittorio Colao, directorul executiv al Vodafone, vorbea în octombrie în Ziarul Financiar despre „momentul în care trebuie să ne gândim la servicii fixe şi pentru clienţii consumer din România. Echipa locală evaluează şi lansarea de servicii TV“, menţionând că piaţa de telecom din România va trece printr-o consolidare, iar Vodafone este gata să discute o fuziune sau o achiziţie.

    În fine, RCS&RDS a continuat avansul în zona serviciilor mobile lansând pe piaţă servicii la preţuri mai mici decât cele ale competitorilor şi deschizând mai multe puncte de lucru în teritoriu. În primăvară, compania semna un contract de roaming naţional cu Vodafone, al doilea jucător de pe piaţa de telefonie mobilă, pentru ca utilizatorii de cartele SIM de telefonie mobilă de la RCS&RDS să îşi poată utiliza telefonul şi în zonele în care reţeaua DigiMobil nu are acoperire. RCS&RDS a atras în reţeaua Digi peste 110.000 de numere în primele zece luni, conform datelor ANCOM, fiind compania care a atras cel mai mare număr de clienţi din alte reţele.

    Serviciile de internet şi televiziune sunt cele care au înregistrat creşteri semnificative ale numărului de utilizatori / abonamente în primul semestru al acestui an, în timp ce serviciile de telefonie au înregistrat un declin, arată o analiză ZF a datelor statistice publicate de Autoritatea Naţională de Reglementare în Comunicaţii.

  • Romtelecom şi Cosmote îşi vor schimba denumirea legală şi vor acţiona sub brandul Telekom Romania

    Ca urmare a deciziilor adunărilor generale ale acţionarilor ale fiecărei companii, Romtelecom şi Cosmote România anunţă noile denumiri oficiale. Astfel, începând cu jumătatea lunii septembrie, Romtelecom şi Cosmote România vor comunica sub acelaşi brand: Telekom Romania, în timp ce denumirile legale vor fi Telekom Romania Communications SA (în loc de Romtelecom SA), respectiv Telekom Romania Mobile Communications SA (în loc de Cosmote Romanian Mobile Telecommunications SA)”, se arată într-un comunicat comun al celor doi operatori.

    Cei doi operatori români sunt controlaţi de grupul elen OTE. La rândul său, OTE este controlat de grupul german Deutsche Telekom, care deţine 40% din acţiuni.

    Pentru a pune în practică schimbările implicate de noul brand comun, peste 2.000 de persoane lucrează la peste 100 de proiecte complexe de marketing, vânzări, IT, resurse umane sau din domeniul imobiliar.

    Potrivit datelor din comunicat, un număr de 43 de magazine corporate vor fi renovate în întregime în acest an, în linie cu identitatea şi grafica noului brand.

    “Dintre acestea, şapte concept stores vor oferi clienţilor o experienţă interactivă, hi-tech, conform standardelor Deutsche Telekom”, se menţionează în comunicat.

    De asemenea, cei doi operatori vor avea un singur call centre, un singur website şi o singură prezenţă în social media pentru toţi utilizatorii de servicii fixe sau mobile.

    Romtelecom este unul dintre cei mai mari operatori locali de telecomunicaţii. Acţionari sunt grupul elen OTE – 54,01% şi Ministerul pentru Societatea Informaţională – 44,99%.

    Anul trecut, compania a raportat venituri totale de 609,5 milioane de euro, în scădere cu 1,6% faţă de 2012.

    Profitul operaţional înainte de dobânzi, taxe, deprecieri şi amortizări (EBITDA) a fost de 147,7 milioane de euro la nivelul întregului an, în scădere cu 11,1% comparativ cu 2012.

    Cosmote România este al treilea jucător de pe piaţa de telefonie mobilă, după Orange România şi Vodafone România.

    În 2013, veniturile au scăzut cu 0,9%, la 458,5 milioane de euro.

    Profitul operaţional pro forma înainte de dobânzi, taxe, deprecieri şi amortizări (EBITDA) a fost 119 milioane de euro, cu aproape 1% mai redus faţă de 2012.

    Operatorul mobil are ca acţionari pe Cosmote Group, parte a OTE Group – 70% şi Romtelecom – 30%.

  • Romtelecom şi Cosmote vor contrui o reţea de acces la Internet de mare viteză în 783 de localităţi

     Informaţia privind atribuirea contractului a fost transmisă de MEDIAFAX la începutul lunii iulie.

    Cele 783 de localităţi sunt situate în 35 de judeţe şi includ 137.000 gospodării şi 400.000 locuitori.

    “Dezvoltarea regiunilor rurale vizate de acest proiect reprezintă calea sigură spre îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă, atât local, cât şi la nivel naţional. Din acest motiv, ministerul a prioritizat proiectul RoNet şi implementarea acestuia cu ajutorul partenerilor europeni prin fonduri nerambursabile de 84 milioane de euro. România este astăzi mult mai aproape de standardele pe care şi le propune Uniunea Europeană prin Agenda Digitală, parte a strategiei Europa 2020”, a declarat ministrul pentru Societatea Informaţională, Răzvan Cotovelea, într-un comunicat comun al Romtelecom şi Cosmote România remis MEDIAFAX

    Cititi mai multe pe www.medaifax.ro

  • Romtelecom a scos din grilă televiziunile Look TV şi Look Plus, care difuzează Liga 1

    Până în acest moment, Romtelecom şi ISB (Intel Sky Broadcast Ltd., care deţine drepturile de difuzare ale meciurilor din Liga 1 şi este acţionar al Look TV şi al Look Plus, n.r.) nu au ajuns la un acord privind retransmiterea canalelor Look TV şi Transilvania Live (Look Plus). Sperăm să reuşim să încheiem în scurt timp negocierile, în avantajul dumneavoastră (al clienţilor, n.r.), şi astfel să vă putem oferi în cel mai scurt timp acces la cele 2 canale, Look Plus şi Look TV“, se spune în mesajul care a fost publicat pe contul oficial de Facebook al Romtelecom.

    Potrivit unor comentarii ale clienţilor Romtelecom, postate pe pagina de Facebook a companiei, cele două televiziuni au fost scoase din grile joi.

    Look TV şi Look Plus erau retransmise în grilele de cablu, satelit şi IPTV (prin internet) ale Romtelecom.

    Pe 2 iulie, reprezentanţii Romtelecom au declarat, pentru MEDIAFAX, că negociază retransmiterea în continuare a Look TV şi Transilvania Live (care ulterior s-a transformat în Look Plus), în condiţiile în care aceste televiziuni au decis să renunţe, de la 1 iulie, la regimul “must carry” şi să solicite tarife pentru retransmisie din partea cabliştilor.

    Liga Profesionistă de Fotbal a anunţat, pe 4 martie, semnarea unui parteneriat media pe cinci ani cu firma Intel Sky Broadcast din Malta, având ca obiect comercializarea drepturilor de difuzare a meciurilor din Liga I. Conform contractului, Liga Profesionistă de Fotbal va încasa anual de la Intel Sky Broadcast suma netă de 27,5 milioane de euro pe sezon în cei cinci ani.

    Televiziunile generaliste Look TV şi Transilvania Live (care ulterior s-a transformat în Look Plus, n.r.) au anunţat, pe 2 aprilie, într-un comunicat remis agenţiei MEDIAFAX, că au încheiat un memorandum de înţelegere cu Intel Sky Broadcast Ltd. privind difuzarea în direct a meciurilor de fotbal din campionatul Liga I şi Cupa Ligii.

    Până în prezent, compania UPC şi platforma sa de satelit, Focus Sat, dar şi reţeaua iNES IPTV (care transmite televiziuni prin internet) au anunţat, prin intermediul unor comunicate de presă, că au semnat acorduri de distribuţie cu Intel Sky Broadcast Ltd. pentru transmisia celor două televiziuni Look TV şi Look Plus.

    Totodată, Look TV şi Look Plus au anunţat, într-un comunicat remis MEDIAFAX pe 14 iulie, că au încheiat “un număr semnificativ de contracte de retransmisie cu distribuitori de servicii de programe audiovizuale”.

    Pe 29 mai, compania de telecomunicaţii RCS&RDS a anunţat, într-un comunicat remis MEDIAFAX, că a depus plângere la Consiliul Concurenţei împotriva Ligii Profesioniste de Fotbal, întrucât “vânzarea drepturilor de difuzare a meciurilor din Liga 1 s-a făcut cu încălcarea legislaţiei concurenţei”.

    Totodată, RCS&RDS a scos, pe 30 iunie, din grilele sale de cablu analogic şi digital televiziunile Look TV şi Transilvania Live, la nivelul întregii ţări, inclusiv în Bucureşti, întrucât aceste televiziuni au decis să renunţe de la 1 iulie la regimul “must carry”, după cum au declarat la momentul respectiv, pentru MEDIAFAX, surse din media. Look TV şi Transilvania Live nu erau retransmise şi pe platforma de satelit Digi a RCS&RDS.

    Pe de altă parte, pe 30 iulie, Consiliul Concurenţei a anunţat, într-un comunicat remis MEDIAFAX, că a declanşat o investigaţie asupra modului în care Liga Profesionistă de Fotbal (LPF) a vândut drepturile de televizare ale meciurilor din cadrul competiţiei Liga I.

  • Romtelecom şi Cosmote vor construi reţeaua care va acoperi zonele defavorizate pentru 83 milioane de euro

     La licitaţie au mai depus oferte şi asocierile Direct One-Electrogrup şi UPC România-Deloitte Audit-Connection Consulting.

    Prin anunţul de concesiune, publicat pe www.e-licitatie.ro în noiembrie 2013, valoarea contractului a fost estimată la 369,5 milioane de lei, TVA inclusă.

    Potrivit datelor din anunţul de atribuire, Romtelecom va furniza lucrările de proiectare, construcţie şi operare a infrastructurii de comunicaţii de bandă largă în regiunile 1, 2 şi 3 pentru suma de 156,7 milioane de lei, TVA inclusă.

    Totodată, pentru suma de 209,1 milioane de lei, TVA inclusă, Cosmote România şi-a adjudecat lucrările de proiectare, construcţie şi operare a infrastructurii de comunicaţii de bandă largă în regiunile 4, 5, 6 şi 7.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Romtelecom negociază transmiterea în continuare a Look TV şi Transilvania Live, ce vor difuza Liga 1

     “Suntem în discuţii cu ISB (Intel Sky Broadcast Ltd., care deţine drepturile de difuzare ale meciurilor din Liga 1 şi acţionar al Look TV şi al Transilvania Live, n.r.), întrucât ne dorim să retransmitem aceste posturi, în condiţii comerciale avantajoase pentru clienţii noştri”, au declarat, pentru MEDIAFAX, reprezentanţii companiei Romtelecom.

    Aceştia au precizat că în acest moment nu pot oferi detalii despre acest subiect.

    Până în acest moment, compania Romtelecom – care deţine atât reţele de cablu, cât şi de satelit – nu a scos din grilele sale televiziunile Look TV şi Transilvania Live (devenit Look Plus).

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ericsson va asigura întreţinerea şi operarea reţelelor Romtelecom şi Cosmote. Compania preia 730 de angajaţi

     “Unităţile Întreţinere Reţea Pasivă, respectiv Monitorizare şi Operare Reţea Fixă şi Mobilă vor fi transferate la Ericsson România”, a anunţat, printr-un comunicat, Romtelecom.

    Compania suedeză a fost selectată în urma unei licitaţii la care au participat jucători importanţi de pe piaţa de telecomunicaţii locală şi internaţională.

    “Începând cu perioada următoare, un număr de aproximativ 730 angajaţi din echipele Romtelecom şi Cosmote anterior menţionate se vor alătura organizaţiei Ericsson Global Services”, se arată în comunicat.

    Potrivit unor surse din piaţa telecomunicaţiilor citate de MEDIAFAX la începutul lunii iunie, la licitaţie au mai participat subsidiarele locale ale Alcatel Lucent şi Huawei.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Instanţa obligă UPC, Romtelecom şi Digital Cable Systems să introducă în grilele lor Digi 24

     Compania RCS&RDS a dat în judecată, în luna mai, principalii competitori – UPC România, Romtelecom şi Digital Cable Systems -, cerând instanţelor să îi oblige să retransmită televiziunea de ştiri Digi 24, care este deţinută de RCS şi se află în rândul posturilor obligatorii la retransmisie pentru toţi operatorii de cablu, conform pricipiului “must carry”, prevăzut la articolul 82 din Legea audiovizualului.

    Obiectul proceselor este “ordonanţă preşedinţială”, potrivit informaţiilor postate pe Portalul Instanţelor de Judecată. Surse din companiile de cablu au declarat la momentul respectiv, pentru MEDIAFAX, că în aceste procese RCS&RDS a cerut instanţei să îi oblige pe cabliştii săi concurenţi să introducă în grile televiziunea Digi 24.

    Astfel, RCS&RDS a dat în judecată UPC România SRL, pe 15 mai, la Judecătoria sectorului 1 Bucureşti.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Măsuri care ar creşte economia cu 5% de la Nikolai Beckers, Romtelecom & Cosmote România

    România are nevoie de investiţii în infrastructură, iar taxele adiţionale pe acest segment ar fi de-a dreptul contraproductive. În cazul Romtelecom şi Cosmote România, cea mai mare parte a investiţiilor planificate pentru acest an, care totalizează 170 de milioane de euro, sunt direcţionate către tehnologia 3G şi 4G, pentru segmentul de comunicaţii mobile, respectiv FTTH, pentru cel de comunicaţii fixe.

    Din nefericire, din cauza cadrului legislativ actual, am putea fi nevoiţi să amânăm o parte din aceste planuri, companiile noastre fiind considerabil afectate de taxa pe infrastructură. În opinia noastră, aceasta ar trebui să se calculeze la valoarea contabilă netă a construcţiei, nu la cea nominală brută.

    Decizia pentru această taxă a fost luată fără nicio consultare prealabilă a mediului de afaceri; apare un nou semn de întrebare cu privire la predictibilitatea mediului fiscal din România.

    Credem că taxa ar trebui abolită pentru sectorul telecomunicaţiilor cât mai repede posibil. Totuşi, una dintre soluţiile de mijloc promovate de către mediul de afaceri este modificarea bazei de calcul la valoarea amortizată a activelor (valoarea contabilă netă).

    Pentru o creştere economică, este crucial ca România să atragă investiţii, iar aceasta se poate întâmpla doar dacă statul creează mediul propice în acest sens. România excelează în IT&C, atât din punct de vedere al potenţialului şi entuziasmului utilizatorilor, cât şi din punct de vedere al realizărilor de până acum. De aceea, avem nevoie de predictibilitate fiscală, în special în industria în care activăm.