BusinessMagazin

Tag: Romsilva

  • Adam Crăciunescu a demisionat de la conducerea Romsilva

    Adam Crăciunescu a declarat, joi, pentru MEDIAFAX că a demisionat de la conducerea Regiei Naţionale a Pădurilor Romsilva şi că a anunţat Consiliul de Administraţie că renunţă la mandat din 21 martie, din motive personale.

    Directorul general al Romsilva avea mandat până în 2017, dar a precizat că a decis să-l încheie mai devreme din motive personale, precizând că este vorba şi de “încărcătura” din ultima perioadă.

    Adam Crăciunescu a fost revocat miercuri din funcţia de membru în Consiliul de Administraţie al Regiei Naţionale a Pădurilor Romsilva, însă o decizie privind demiterea acestuia de la conducerea Romsilva putea fi luată doar de către Consiliul de Administraţie. Tot miercuri, preşedintele Asociaţiei Forestierilor din România (ASFOR), Nicolae Ţucunel, a declarat că Regia Naţională a Pădurilor Romsilva “omoară” industria mobilei din România, după ce a decis majorarea cu până la 300% a preţului masei lemnoase.

    Adam Crăciunescu este din mai 2012 director general al Romsilva şi din ianuarie 2014 era membru în Consiliul de Administraţie al Regiei Naţionale a Pădurilor.

     

     

  • Romsilva: Raportul Consiliului Concurenţei pe piaţa lemnului este eronat

    “Sunt folosite (în raport,n.r.) unele noţiuni care nu concordă cu terminologia de specialitate şi care creează confuzii (…) Pe piaţa lemnului, RNP-Romsilva se asimilează proprietarului de masă lemnoasă şi nu cumpărătorului de masă lemnoasă. A participa la licitaţii pentrui a cumpăra lemnul din pădurile pe care le administrează, aşa cum solicită anumiţi factori interesaţi şi cum se conturează concluziile Raportului, apreciem că este complet eronat”, arată Regia Naţională a Pădurilor – Romsilva, într-un comunicat.

    Reprezentanţii Romsilva spun că autoritatea de concurenţă a interpretat eronat datele transmise de regia naţională.

    “Cu precizarea că Romsilva a pus la dispoziţie toate datele şi informaţiile solicitate pentru această investigaţie a Consiliului Concurenţei, ne exprimăm regretul pentru interpretarea lor eronată şi pentru publicarea unui Raport nefinalizat, care cuprinde o serie întreagă de ambiguităţi şi inexactităţi, de natură să deformeze percepţia publică asupra activităţii întregului sector forestier al economiei naţionale şi să afecteze grav imaginea Romsilva”, se arată în comunicat.

    Oficialii Romsilva spun că statul, în calitate de proprietar al fondului forestier, a acordat Romsilva dreptul privind administrarea acestui în conformitate cu prevederile Constituţiei.

    “RNP-Romsilva a primit dreptul de a valorifica produsele fondului forestier (lemnul şi celelalte produse, lemnoase şi nelemnoase), în condiţii de eficienţă economică, cu obligaţia ca din veniturile realizate să efectueze toate lucrările de îngrijire şi regenerare a pădurilor, să respecte regimul silvic şi să asigure gestionarea durabilă a fondului forestier proprietate publică a statului, fără nici o subvenţie sau susţinere financiară din partea statului. Mai mult, cea mai mare parte din profitul brut al Regiei Naţionale a Pădurilor – Romsilva se varsă la bugetul statului, ca o consecinţă a faptului că statul este proprietarul”, se mai arată în comunicat.

    Romsilva a vândut la licitaţiie, în primele şapte luni, 6,28 milioane m³ de lemn, încasând 962,3 milioane lei, cu 28% peste preţul de pornire.

    În urmă cu circa două săptămâni Consiliul Concurenţei a anunţat că analizează observaţiile şi informaţiile primite în perioada de consultare publică a Raportului preliminar pe piaţa lemnului.

    Raportul arată că RNP – Romsilva desfăşoară atât activităţi de administrator, cât şi de agent economic, ceea ce îi oferă avantaje de natură concurenţială faţă de ceilalţi concurenţi.

    Conform legislaţiei în domeniu, Romsilva administrează fondul forestier proprietate publica a statului, dar poate şi achiziţiona lemn fasonat şi lemn prelucrat (cherestea, prefabricate etc) din
    fondul forestier pe care îl administrează, fără licitaţie sau concurs de oferte. După ce îşi retine necesarul de consum, Romsilva valorifică prin licitaţie masa lemnoasă rămasă.

    “Consiliul Concurenţei atrage atenţia că, în aceste condiţii, Romsilva trebuie să separe cele două activităţi de administrator şi operator pe piaţă. În plus, în cazul în care comercializează masă lemnoasă este necesară o procedură competitivă de piaţă (licitaţie/concurs de oferte). De asemenea, legislaţia actuală permite organizarea de licitaţii cu strigare şi în situaţia în care există un singur participant la licitaţie, situaţii în care nu se manifestă concurenţa. Analiza informaţiilor furnizate de 40 direcţii silvice judeţene a arătat că licitaţiile cu un singur participant deţin o pondere foarte mare din totalul licitaţiilor organizate în perioada 2011-2014. De exemplu, în judeţele Dolj, Galaţi, şi Giurgiu, procentul licitaţiilor cu un singur participant depăşeşte 80% din numărul total de licitaţii”, arată autoritatea de reglementare.

    Un număr mare de licitaţii cu un singur participant, peste 60% din total, s-a înregistrat şi în cazul direcţiilor silvice din judeţele Călăraşi, Sălaj, Tulcea, Maramureş, Satu Mare, Olt şi Ialomiţa.

    Cele 40 de direcţii silvice au organizat, în perioada 2011-2014, 46.756 licitaţii (fără judeţul Suceava), din care aproape 35% au fost licitaţii cu un singur participant.

    La nivel naţional sunt atestate 5.216 firme având ca obiect de activitate exploatarea forestieră. Cele mai puţine, respectiv 13 firme, sunt în judeţul Teleorman, iar cele mai multe, 563 sunt în judeţul Suceava, dar atestarea este valabilă la nivel naţional. Astfel, oricare din cele 5.216 de companii atestate pentru activităţi de exploatări forestiere îşi poate desfăşura activitatea în oricare regiune a ţării. În aceste condiţii, Consiliul Concurenţei consideră că nu este normală existenţa unui număr atât de mare de licitaţii cu un singur participant şi recomandă o mai bună valorificare a masei lemnoase
    prin evitarea situaţiilor de acest fel.

    O altă recomandare a Raportului preliminar pe piaţa lemnului o constituie întocmirea unui cadastru forestier. Datele furnizate de INS indică o creştere continuă a suprafeţei fondului forestier, după 1990, dar acestea se datorează, în principal, unor reamenajări de păşuni şi introducerii în fondul fondului forestier a altor suprafeţe, conform Consiliului.

  • Premieră în România: o atracţie turistică spectaculoasă va prinde viaţă – GALERIE FOTO

    Preşedintele CJ Suceava, Cătălin Nechifor, a anunţat, vineri, că împreună cu Romsilva va fi realizat un nou punct de belvedere pe stânca Piatra Şoimului din Masivul Rarău, care va avea podeaua transparentă pentru a se putea vedea întreaga privelişte din prăpastie.

    Nechifor a spus că structura actuală de belvedere, construită din lemn înainte de 1989, nu mai prezintă siguranţă şi că este nevoie să fie reamenajată, transmite corespondentul MEDIAFAX.

    Află mai multe despre noua atracţie turistică şi vezi galeria foto

  • Romsilva cheltuieşte anual 16 milioane de lei pentru parcurile naţionale şi încasează 600.000 de lei

    Şeful din Romsilva a arătat că banii sunt alocaţi pentru cheltuielile curente ale administraţiilor de parc, structuri speciale create de Romsilva începând din 1999, în timp ce pentru proiecte sunt accesate fonduri europene sau Fondul Global de Mediu.

    Astfel, în cei 15 ani de când Romsilva a început să creeze structurile de administrare a parcurilor, regia a accesat aproximativ 150 de milioane de lei pentru proiecte în aceste zone protejate.

    Astfel, au fost create centre de vizitare în mai multe parcuri, cu expoziţii şi diverse materiale educaţionale pentru copii. În Parcul Natural Bucegi, la Buşteni, a fost construit un astfel de centru în apropierea telecabinei, cu o mini-expoziţie cu biorame în care se regăsesc replici ale ecosistemelor din zonă. În Parcul Natural Vânători Neamţ, unde trăiesc şi mai multe exemplare de zimbri, a fost construită o punte suspendată, de pe care copiii pot face observaţii, chiar la nivelul coroanei unui arbore. La Sudrigiu, judeţul Bihor, în Parcul Natural Apuseni, centrul de vizitare curpinde o expoziţie de fotografie ce prezintă peşterile pentru care este renumită zona.

    Alte centre de vizitare au fost realizate la Cozia, în Lunca Mureşului, Defileul Jiului şi în Retezat.

    Acestea găzduiesc în special vizitele copiilor cu şcoala, care sunt tot mai multe, spune Dragoş Mihai.

    Costurile pentru crearea unui astfel de centru se ridică la 1 – 1,5 milioane de eruro.

    “Ţinta este să avem un centru de vizitare în fiecare parc. Costurile sunt destul de mari. Încercăm în aceste centre să promovăm şi obţinerea energiei din surse nepoluante. La Bucegi avem o microhidrocentrală, la Măcin, turbine acţionate de vânt”, a mai spus Mihai.

    În parcuri sunt în implementare şi alte proiecte pentru activităţile turistice.

    În Maramureş, pe traseul mocăniţei, la staţia terminală Paltinul, unde turiştii coboară şi petrec două – trei ore, a fost creat un traseu pentru o plimbare tematică, pe doi kilometri, de-a lungul căreia turiştii sunt informaţi, prin planşe, despre speciile rare din zonă.

    La cascada Bigar, în Parcul Naţional Cheile Nerei din judeţul Caraş-Severin, Romsilva va realiza, în parteneriat public – privat, amenajări de vizitare ce vor permite turiştilor să coboare la nivelul râului pentru a admira de jos în sus acestă cascadă deosebită, inclusă în clasamentul “Opt cascade unice din lume” realizat de jurnaliştii americani de la The World Geography.

    Activităţile silvicultorilor pentru administrarea parcurilor naturale şi naţionale se tot diversifică. Dacă acum 10 ani, principalul lor obiectiv era paza acestor situri, în prezent se pune accent şi pe întâlnirile cu copiii şi promovarea turistică, din care fac parte inclusiv identificarea oamenilor din zonă care practică meşteşuguri tradiţionale şi promovarea acestora, a mai spus Mihai.

    Pe de altă parte, perceperea unui tarif de vizitare este abia la început şi nu în toate parcurile, deşi se propune suma de 5 lei pentru a petrece şi o săptămână într-un parc naţional.

    “Este un tarif simbolic, şi pentru responsabilizare, că poate se gândeşte omul că a plătit pentru întreţinerea zonei respective şi atunci nu mai aruncă gunoaie”, spune Dragoş Mihai.

    Astfel de tarife se aplică în Piatra Craiului, în Retezat, la Cozia, la Comana, dar şi în Bucegi, chiar dacă la început regia s-a lovit aici de rezistenţa primarilor, care susţineau că vor fi astfel descurajaţi turiştii. “La Bucegi, abia am anunţat tariful şi venea lumea să întrebe unde poate să plătească”, spune în achimb Mihai.

    În general, plătesc aproximativ 10 la sută dintre viziatatorii parcurilor, a mai precizat acesta.

    Romsilva are în administrare 22 din cele 28 de parcuri naţionale şi naturale din ţară, respectiv parcurile naţionale Călimani, Cheile Bicazului, Munţii Rodnei, Piatra Craiului, Cozia, Buila – Vânturiţa, Defileu Jiului, Retezat, Semenic – Cheile Caraşului, Cheile Nerei – Beuşniţa, Munţii Măcinului şi Domogled – Valea Cernei, şi parcurile naturale: Munţii Maramureşului, Vânători – Neamţ, Putna Vrancea, Bucegi, Grădiştea Muncelului – Cioclovina, Porţile de Fier, Lunca Mureşului, Apuseni, Balta Mică a Brăilei şi Comana.

    De altfel, peste 20 de parcuri naturale şi naţionale au fost înfiinţate la iniţiativa silvicultorilor de la Romsilva şi Institutul de Cercetări şi Amenajări Silvice (ICAS).

    La nivel internaţional sunt prevăzute şase categorii de arii protejate, preluate şi în legislaţia naţională: rezervaţiile ştiinţifice, ca Gemenele în Retezat, unde se intră numai cu permis eliberat de Academia Română, parcurile naţionale, care au o zonă – nucleu, de maximă protecţie, înconjurată de o zonă – tampon, unde se pot practica o serie de activităţi, cu restricţii, monumente ale naturii, ca Babele, care ocupă suprafeţe mici şi au grad maxim de protecţie, rezervaţiile naturale, precum poienile de narcise, care trebuie protejate, dar nu îngrădite, parcurile naturale, unde scopul principal este conservarea peisajului, din care pot face parte şi aşezări omeneşti, şi rezervaţiile biosferei, care cuprind un mozaic de zone cu un grad mai mare sau mai mic de protecţie, cea mai reprezentativă fiind Delta Dunării, a explicat Dragoş Mihai.

    Data de 24 mai, când au fost declarate primele parcuri naţionale ale continentului european (Suedia, în anul 1909), a fost declarată Ziua Europeană a Parcurilor.

    Pentru România, anul 2015 are o semnificaţie aparte, având în vedere faptul că se împlinesc 80 de ani de la înfiinţarea Parcului Naţional Retezat (1935), primul parc naţional românesc, potrivit Romsilva.

    Totodată, pe 21 mai 2015, s-au împlinit 128 de ani de la naşterea marelui om de ştiinţă Alexandru Borza (21 mai 1887), cunoscut şi ca “părintele Parcului Naţional Retezat”, pentru că a iniţiat înfiinţarea acestuia şi a fost principalul promotor al vremii sale în ceea ce priveşte ocrotirea naturii.

  • Chiriţoiu: Trebuie licitaţie obligatorie când statul vinde ceva, e straniu cum vinde lemnul Romsilva

    Întrebat, luni, la Cluj-Napoca, într-o conferinţă de presă, dacă instituţia pe care o conduce a formulat propuneri la reexaminarea în Parlament a Codului Silvic, Bogdan Chiriţoiu a spus că a constatat o problemă de principiu, şi anume că Romsilva este şi agent economic, dar are şi atribuţii de autoritate publică, ceea ce creează un conflict între cele două obiective, transmite corespondentul MEDIAFAX.

    “Avem o problemă de principiu, faptul că Romsilva e şi agent economic şi are şi atribuţii de autoritate publică, ceea ce creează o anumită tensiune, un conflict între cele două obiective. E straniu cum se comercializează lemnul şi am fost surprinşi cum se poate vinde fără licitaţie. Statul cumpără, şi avem o legislaţie privind achiziţiile publice, care spune că nu se poate cumpăra fără licitaţie, dar când statul vinde ceva, nu avem o legislaţie. Logic ar fi să fie acelaşi principiu, să fie licitaţie pentru ca statul să nu piardă bani, să nu vândă prea ieftin. Ne-a surprins că se poate vinde lemnul fără licitaţie, prin contract direct, şi vedem şi licitaţii când există un singur cumpărător, ceea ce este straniu”, a spus Chiriţoiu.

    Întrebat dacă ar trebui organizate licitaţii obligatorii în momentul în care Romsilva vinde lemn, Chiriţoiu a răspuns afirmativ.

    “Când firma statului vinde lemn, este obligată să facă licitaţie ca să ne asigurăm că se obţine cel mai bun preţ posibil pentru proprietarul ei, statul. Sunt unele licitaţii în care se prezintă un singur participant şi asta te face să te întrebi de ce se întâmplă aşa ceva. E un lucru pe care nu îl înţelegem complet, putem să suspectăm anumite cauze şi merită să fie analizate”, a mai spus preşedintele Consiliului Concurenţei.

    Bogdan Chiriţoiu a subliniat că instituţia pe care o conduce pregăteşte o analiză asupra pieţei lemnului care va fi făcută publică în perioada următoare.

    Codul Silvic este reexaminat de Parlament la cererea preşedintelui Klaus Iohannis. Senatul a respins, la finalul lunii aprilie, modificările solicitate prin cererea de reexaminare şi a votat legea în varianta iniţială.

    Mii de persoane au protestat, sâmbătă, în mai multe oraşe din ţară, nemulţumite de defrişările ilegale, dar şi de faptul că preşedintele Klaus Iohannis a retrimis în Parlament Codul Silvic.

    Preşedintele Klaus Iohannis a anunţat, în urma protestelor din ţară împotriva defrişărilor ilegale, desfăşurate sâmbătă, că problema defrişărilor ilegale va fi pusă pe ordinea de zi a următoarei şedinţe a Consiliului Suprem de Apărare a Ţării, arătând că protestul de sâmbătă faţă de despăduririle abuzive este unul perfect legitim.

    “Cred că protestul de astăzi împotriva despăduririlor abuzive este unul perfect legitim. Am hotărât ca această gravă problemă a defrişărilor ilegale să fie pusă pe ordinea de zi a următoarei şedinţe a CSAT. Sunt convins că vom reuşi nu doar să stopăm fenomenul, dar şi că instituţiile statului îi vor identifica şi trage la răspundere pe cei vinovaţi”, a scris Iohannis pe Facebook.

  • Dosarul retrocedărilor – Romsilva susţine că nu a fost prejudiciată: Suntem administratorul, nu proprietarul pădurilor

    “În mod cu totul nefundamentat şi nelegal, în toate comunicatele de presă şi în ştirile mass-media, se face afirmaţia conform căreia ‘Regia Naţională a Pădurilor – Romsilva a fost prejudiciată cu suma de cca. 300 milioane de euro’, fără a se cunoaşte faptul că Romsilva nu este proprietarul, ci administratorul pădurilor statului. Reamintim, şi cu acest prilej, că, în conformitate cu prevederile Constituţiei României, statul este reprezentat, inclusiv în instanţă, de către Ministerul Finanţelor Publice”, se arată într-un comunicat remis, vineri, agenţiei MEDIAFAX.

    În acelaşi comunicat, Romsilva îşi exprimă “convingerea fermă” că directorul general al Regiei, Adam Crăciunescu, care, “în anii anteriori, a îndeplinit cu succes, fără nici un fel de suspiciuni şi funcţia de secretar de stat pentru Păduri, va putea demonstra autorităţilor competente că şi-a exercitat funcţia actuală cu onestitate şi competenţă managerială”.

    Tot despre directorul regiei, Colegiul Consilierilor Juridici “Silva Lex” susţine că acesta, din mai 2012, când a fost numit director general al RNP Romsilva, “nu a făcut nicio presiune asupra consilierilor juridici şi nu a sugerat niciun moment că n-ar trebui să mai formulăm întâmpinări pentru apărarea proprietăţii publice a statului român şi să mai asigurăm prezenţa la termenele de judecată”.

    “Nu se poate spune că dl. Adam Crăciunescu, directorul general al Regiei Naţionale a Pădurilor – Romsilva ar fi luat măsuri împotriva intereselor RNP-Romsilva şi, implicit, împotriva intereselor statului cu privire la proprietatea publică”, mai spun cei din Colegiul Consilierilor Juridici “Silva Lex”.

    Directorul general al Romsilva, Adam Crăciunescu, este urmărit penal de procurorii anticorupţie pentru abuz în serviciu şi sprijinirea unui grup infracţional organizat.

    Potrivit procurorilor de la DNA Braşov care instrumentează dosarul retrocedărilor, prejudiciul creat Romsilva în această cauză este de 303.888.615 euro, contravaloarea a 43.227 ha teren forestier.

    În dosarul retrocedărilor sunt urmăriţi penal, printre alţii, deputaţii Viorel Hrebenciuc şi Ioan Adam, senatorul Ilie Sârbu, şi doi judecători de la Tribunalul Covasna.

    DNA susţine că începând din 2013, directorul Romsilva, Adam Crăciunescu, a răspuns solicitărilor nelegale formulate de Viorel Hrebenciuc, prin intermediul lui Ilie Sârbu, referitoare la modul în care regia trebuie să se comporte în legătură cu punerea în posesie, eliberarea titlului de proprietate şi litigiile juridice aferente reconstituirii dreptului de proprietate asupra suprafeţei de pădure de peste 40.000 de hectare.

    “În consecinţă, inculpatul Crăciunescu Adam a luat măsuri împotriva intereselor RNP Romsilva, în sensul că a şicanat efectuarea de acţiuni în justiţie împotriva intereselor avute de grupul infracţional organizat format din inculpaţii Hrebenciuc Viorel, Adam Ioan şi alte persoane interesate în obţinerea terenurilor menţionate. După ce jurista din cadrul Romsilva semnat o acţiune civilă în favoarea intereselor Romsilva, de suspendare a judecăţii până la soluţionarea dosarului având ca obiect revizuirea deciziei luate la data de 17 aprilie 2012, strămutat de la Tribunalul Covasna la o altă instanţă(cerere admisă de ICCJ la data de 17 ianuarie 2014), în luna martie 2014, inculpatul Crăciunescu Adam a dispus în mod abuziv ca acestei juriste să-i fie preluată cauza respectivă şi i-a interzis, indirect (folosind un pretext medical), să mai reprezinte RNP Romsilva la procesele ce aveau ca obiect decizia din anul 2012 a Tribunalului Covasna şi punerea în aplicare a acestei decizii”, mai spun anchetatorii.

  • Pană spune că deocamdată nu se pune problema suspendării din funcţie a directorului Romsilva, urmărit penal în dosarul retrocedărilor ilegale

    Ministrul delegat pentru Ape, Păduri şi Piscicultură, Doina Pană, prezentă, joi, în localitatea suceaveană Iaslovăţ, pentru a participa la inaugurarea unui drum judeţean afectat de inundaţiile din 2010 şi refăcut cu 1,5 milioane de euro prin PNDR, a declarat că miercuri seară, când a plecat din Bucureşti, nu se punea problema suspendării din funcţie a directorului RNP Romsilva, Adam Cărciunescu, urmărit penal în dosarul retrocedărilor ilegale, transmite corespondentul MEDIAFAX.

    “Nu am avut o semnalare oficială în sensul acesta. Ştiu că sunt cercetări şi eu încurajez să se facă cercetări. Să-şi facă datoria instituţiile statului şi paşii care trebuie urmaţi îi vom urma”, a spus Doina Pană.

    Ea a precizat că trebuie să funcţioneze şi prezumţia de nevinovăţie în acest caz.

    “Consideraţi că oricine vine cu suspiciuni care planează, nu au fost dovedite, nu au fost demonstrate, asta înseamnă că automat suspendăm totul în jur?”, a mai afirmat ministrul.

    Ea a menţionat că dacă anumite demersuri din partea anchetatorilor vor presupune adoptarea unor măsuri, atunci vor fi luate măsurile necesare.

    Doina Pană a salutat faptul că instituţiile statului “îşi fac treaba”, cu atât mai mult cu cât e vorba de domeniul retrocedărilor ilegale, care e ”zona ei de bătălie”.

    Miercuri, la DNA Braşov, în dosarul retrocedărilor ilegale de terenuri forestiere, au fost audiaţi senatorul Ilie Sârbu, deputaţii Viorel Hrebenciuc şi Ioan Adam, directorul Romsilva, Adam Crăciunescu, prinţul Paul şi prinţesa Lia, precum şi judecătorii Ordog Lorand Andraş şi Gabriel Uţă de la Tribunalul Covasna şi judecătoarea Roxana Adam de la Tribunalul Braşov.

    Ioan Adam se numără printre cei 37 de deputaţi PSD, care alături de un deputat PC, au depus mai multe amendamente la Codul Silvic ce permit defrişări în pădurile private, dacă proprietarul vrea să construiască unităţi turistice în zona respectivă.

    DNA a anunţat într-un comunicat transmis, miercuri seară, că Ilie Sârbu, Viorel Hrebenciuc, Ioan Adam şi Adam Crăciunescu sunt urmăriţi penal în dosarul retrocedărilor.

    Ilie Sârbu este cercetat pentru folosire a influenţei de către o persoană care îndeplineşte o funcţie de conducere într-un partid în scopul obţinerii pentru sine sau pentru altul de foloase necuvenite şi sprijinirea unui grup infracţional organizat, precizează DNA.

    În cazul lui Viorel Hrebenciuc, urmărirea penală vizează infracţiunile de constituire a unui grup infracţional organizat, trafic de influenţă şi instigare la folosirea influenţei de către o persoană care îndeplineşte o funcţie de conducere într-un partid în scopul obţinerii pentru sine sau pentru altul de foloase necuvenite.

    Ioan Adam este urmărit penal pentru instigare la abuz în serviciu cu consecinţe deosebit de grave, constituire a unui grup infracţional organizat şi trei infracţiuni de cumpărare de influenţă, iar Adam Crăciunescu, pentru abuz în serviciu şi sprijinirea unui grup infracţional organizat.

    Potrivit procurorilor de la DNA Braşov care instrumentează dosarul, prejudiciul creat Romsilva în această cauză este de 303.888.615 euro, contravaloarea a 43.227 ha teren forestier.

    Anchetatorii susţin că la 17 aprilie 2012, în urma unei înţelegeri prealabile, la solicitarea lui Ioan Adam, cu sprijinul unor persoane interesate, un complet de judecători de la Tribunalul Covasna a dispus admiterea unui recurs în materia fondului funciar şi reconstituirea dreptului de proprietate pentru o mare suprafaţă de teren forestier şi de teren agricol, situate pe raza judeţului Bacău, în favoarea unei persoane şi în defavoarea Regiei Naţionale a Pădurilor Romsilva.

    “Decizia judecătorească ar fi fost pronunţată în contradicţie evidentă cu principiile de drept şi cu starea de fapt reală, respectiv fără prezenţa vreunui înscris nou care să schimbe starea de fapt reţinută de instanţele anterioare, fără a se efectua vreo expertiză în cauză, fără a clarifica cu probe cine a avut calitatea de proprietar deposedat în anul 1945. Astfel, a fost creat un prejudiciu, în sarcina RNP Romsilva, de 303.888.615 euro (contravaloarea a 43.227 ha teren forestier)”, mai arăta DNA.

    Conform unor documente din dosar obţinute de MEDIAFAX, cele peste 43.000 de hectare de păduri au fost retrocedate, printr-o decizie a Tribunalului Covasna, unei persoane care solicitase doar 23.000 de hectare.

    Procurorii au făcut, miercuri dimineaţă, 25 de percheziţii în judeţele Braşov, Bacău, Covasna, precum şi în Bucureşti. Anchetatorii au descins la tribunalele Braşov şi Covasna, la sediile a trei primării, una dintre acestea fiind cea din localitatea Căiuţi din judeţul Bacău, şi la biroul de avocatură din Braşov al deputatului Ioan Adam.

  • Romsilva a obţinut administrarea a 16 parcuri naţionale pentru încă 10 ani

    Ministerul Mediului şi Schimbărilor Climatice (MMSC) şi Romsilva au semnat în această săptămână noile contracte de administrare, pe o perioadă de 10 ani, pentru 16 parcuri naţionale şi naturale, precum şi pentru ariile naturale protejate care se suprapun pe suprafaţa acestora.

    Întrucât vechile contracte de administrare urmau să expire la sfârşitul acestui an, MMSC a iniţiat deschiderea celei de-a şasea sesiuni de depunere a dosarelor pentru preluarea în administrare a 23 de arii naturale protejate (18 parcuri naţionale şi naturale şi cinci situri de importanţă comunitară).

    În urma analizei dosarelor de candidatură de către comisia de evaluare, MMSC a decis să încredinţeze Romsilva administrarea, în continuare, a celor 16 parcuri naţionale şi naturale pentru care s-a făcut solicitarea şi pe care instituţia le-a avut în gestionare în perioada 2004 – 2014. Este vorba despre: Parcul Naţional Retezat, Parcul Natural Porţile de Fier, Parcul Naţional Cheile Nerei-Beuşniţa, Parcul Natural Apuseni, Parcul Naţional Munţii Rodnei, Parcul Natural Bucegi, Parcul Naţional Cheile Bicazului-Hăşmaş, Parcul Naţional Călimani, Parcul Naţional Cozia, Parcul Naţional Piatra Craiului, Parcul Natural Grădiştea-Muncelului Cioclovina, Parcul Naţional Semenic-Cheile Caraşului, Parcul Naţional Munţii Măcinului, Parcul Natural Balta Mică a Brăilei, Parcul Naţional Domogled-Valea Cernei şi Parcului Natural Vânători-Neamţ, ce include o rezervaţie de zimbri.

    Tot în urma acestei sesiuni, administrarea Parcului Naţional Ceahlău a fost obţinută de Consiliul Judeţean Neamţ, în timp ce pentru administrarea Parcului Natural Cefa nu s-a obţinut un punctaj corespunzător, deponenţii – asocierea dintre Asociaţia Pescarilor Sportivi Aqua Crisius şi o firmă – fiind respinşi.

    Romsilva deţine în administrare 22 de parcuri naturale şi naţionale dintr-un număr total de 28 de parcuri naturale şi naţionale.

    Astfel, regia mai are în administrare Parcul Natural Lunca Mureşului, Parcul Natural Munţii Maramureşului, Parcul Natural Comana, Parcul Natural Putna-Vrancea, Parcul Naţional Buila-Vânturariţa şi Parcul Naţional Defileul Jiului.

  • Ce metode folosesc hoţii din pădurile patriei

    Poliţiştii din Bacău şi Neamţ împreună cu specialişti silvici de la Romsilva, Ministerul Mediului şi direcţiile silvice judeţene au organizat în această săptămână o acţiune pentru prevenirea tăierilor ilegale de arbori din păduri şi a faptelor ilegale asociate din circulaţia, depozitarea, prelucrarea primară şi comercializarea materialului lemnos.

    Echipele de control au efectuat 16 controale în fondul forestier, precum şi verificări la 17 societăţi comerciale de profil şi la 3 ocoale silvice.

    Pe parcursul activităţilor, poliţiştii au constatat 8 infracţiuni, dintre care 6 prevăzute de Legea 46/2008 – Codul Silvic, o evaziune fiscală şi o infracţiune de abuz în serviciu. De asemenea, au aplicat 32 de sancţiuni contravenţionale, în valoare de 194.000 de lei, pentru nerespectarea regimului silvic şi alte fapte conexe.

    Poliţiştii au confiscat 643,5 mc de material lemnos (aproximativ 12 vagoane de tren), în valoare de 213.680 de lei, dintre care aproape 207 mc de cherestea şi lemn de răşinoase şi fag au fost confiscaţi faptic, iar aproximativ 437 mc de material lemnos au fost confiscaţi valoric.

    De asemenea, poliţiştii au ridicat, pentru a dispune confiscarea valorică, 2.012 mc de material lemnos fără provenienţă legală, dintre care 1.145 mc de lemn de lucru de răşinoase şi 430 mc de cherestea de răşinoase.

    De pildă, în urma verificărilor efectuate la un ocol silvic din judeţul Bacău şi în fondul forestier administrat de acesta, poliţiştii au depistat tăieri ilegale de material lemnos, în total 1.434 mc, dintre care 388 mc tăieri în delict şi 671 mc tăieri prin folosirea ilegală a dispozitivului de marcare forestieră.

    Din cercetări a reieşit că, după terminarea activităţilor de exploatare forestieră atribuite prin licitare de către D.S. Bacău, efectuate de mai multe societăţi din zonă, şeful unuia dintre districte, cu participarea pădurarilor titulari de canton şi în înţelegere cu administratorii societăţilor în cauză, ar fi efectuat tăieri ulterioare de arbori.

    Pentru a ascunde activitatea infracţională, cioatele rezultate ar fi fost marcate. Prejudiciul cauzat este estimat de specialiştii Direcţiei Silvice Bacău la 294.243 de lei. În cauză a fost întocmit dosar penal sub aspectul săvârşirii infracţiunii de abuz în serviciu şi alte infracţiuni prevăzute de Codul Silvic.

    De asemenea, în urma unui control la o societate comercială din comuna Bicaz Chei, judeţul Neamţ, poliţiştii au constatat că administratorul societăţii nu a respectat prevederile legale, expediind şi transportând 284,527 mc de materiale lemnoase, lemn rotund de fag şi de răşinoase, fără provenienţă legală şi fără avize de însoţire ori documente echivalente acestora.

    Administratorul societăţii a fost sancţionat contravenţional pentru încălcarea prevederilor Legii nr. 171/2010 privind sancţionarea şi stabilirea contravenţiilor silvice, cu amendă în valoare de 5.000 de lei. De asemenea, a fost dispusă confiscarea valorică a materialului lemnos expediat fără documente legale.
     

  • Romsilva vinde 300 de cai pe an, la un preţ mediu de 3.200 de lei. Cererea scade de la an la an

     “În anul 2012 au fost vânduţi 326 de cai, iar anul trecut, 297. Preţul mediu al unui animal adult din rasa Pur Sânge Englez este de 3.304 lei, fără TVA, iar caii din rasa Ardenez se vând, în medie, cu 3.150 lei, fără TVA”, a declarat agenţiei MEDIAFAX Adam Crăciunescu, directorul general al Romsilva.

    Preţurile cailor nu s-au modificat în mod semnificativ în ultimii ani, dar cererea de pe piaţă este la un nivel scăzut.

    Cei mai scumpi cai vânduţi de Romsilva în ultimii ani au costat între 6-7.000 de lei. Anul trecut, cel mai scump animal a fost cumpărat cu 6.700 de lei şi a fost din rasa Shagya Arab.

    Romsilva administrează 12 herghelii de stat şi 4 depozite de armăsari de montă publică. Numărul de cai deţinut de stat în ianuarie era de 2.912 capete, faţă de 3.799 animale în 2004.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro