Tag: Romgaz

  • Romgaz depune 86 de milioane de lei la CEC Bank. Dobândă de 8,25%

    Romgaz (simbol bursier SNG), producător şi furnizor de gaze naturale controlat în proporţie de 70% de statul român prin Ministerul Energiei, a constituit la CEC Bank un depozit la termen fără prelungire automată, cu rata dobânzii negociată, la data de 20 iulie 2022.

    Depozitul este în valoare de 86 de milioane de lei, iar data de maturitate este pe 25 august 2022, rata procentuală a dobânzii ajungând la 8,25%, reiese dintr-un raport publicat astăzi la Bursa de Valori Bucureşti.

    Astfel, compania are constituite depozite la CEC Bank în valoare de peste 1,2 miliarde de lei a căror valoare cumulată pe o perioadă de 12 luni depăşeşte pragul de semnificaţie de 5% din valoarea activelor nete şi 10% din cifra de afaceri netă aferentă anului financiar 2021. Celelalte depozite au dobânzi de 5,95% şi 7,75%.

    Anul acesta, acţiunile SNG au crescut cu 13%, pe un indice BET în scădere cu 6,75%, rulajul înregistrat de companie atingând 375 de milioane de lei. Societatea are o valoare de piaţă de 16,8 miliarde de lei.

     

  • Cum a devenit gazul din Marea Neagră o afacere a BNR

    Doi oameni cheie şi-au pus semnătura pe cea mai mare tranzacţie făcută de statul român prin Romgaz şi anume preluarea de 1 miliard de dolari  a participaţiei americanilor de la ExxonMobil în Neptun Deep, perimetrul de gaze vedetă al Mării Negre. Unul dintre ei a venit direct din conducerea BNR şi a continuat astfel istoria acestui proiect strategic pentru România, început în anii 2000, chiar cu semnătura lui Mugur Isărescu, guvernatorul Băncii Naţionale a României.

     

    Pe 3 mai, Romgaz, cel mai mare producător de gaze al României, controlat de statul român, a semnat preluarea participaţiei de 50% pe care americanii de la ExxonMobil o deţineau în zona de mare adâncime a perimetrului XIX Neptun din Marea Neagră. Tranzacţia, de 1 miliard de dolari, este cea mai mare din istoria recentă a României şi angajează Romgaz într-un proiect de explorare şi producţie de gaze de o complexitate fără precedent. Miza? Gaz de 85 de miliarde de dolari, la preţul de azi, într-un pariu în care ultimul cuvânt îl are OMV Petrom, operatorul Neptun Deep, care deţine tot 50% din acţiuni. „Se împuterniceşte directorul general şi directorul economic Romgaz să aprobe şi să semneze documentele necesare finalizării tranzacţiei, precum şi pentru realizarea tuturor formalităţilor necesare şi utile finalizării tranzacţiei”, se arată într-un referat întocmit pe data de 28.03.2022 în pregătirea AGA Romgaz de pe 28 aprilie.  Astfel, Aristotel Marius Jude, directorul general al Romgaz, şi Răzvan Popescu, directorul financiar al companiei, au devenit oamenii care au semnat din partea statului român cea mai mare tranzacţie din ultimii 30 de ani, cu implicaţii majore atât pentru companie în sine, cât şi pentru economia naţională.

    „Semnarea contractului va fi urmată de demersurile legate de finalizarea tranzacţiei, moment după care, împreună cu viitorul partener, o să realizăm formalităţile necesare şi utile pentru trecerea la faza de dezvoltare-exploatare a zăcămintelor de gaze din zona perimetrului Neptun Deep, astfel încât prima producţie de gaze naturale să fie obţinută la sfârşitul anului 2026 sau începutul anului 2027. Acest proiect reprezintă o oportunitate strategică atât pentru Romgaz, cât şi pentru ţara noastră, mai ales în actualul context geopolitic, oferind astfel României o sursă importantă de gaze naturale în vederea asigurării securităţii şi independenţei energetice”, a declarat Aristotel Marius Jude, la ceremonia de semnare a contractului.

    Jude a preluat funcţia de director general al Romgaz în februarie 2021, dar este activ în cadrul companiei, cu mici întreruperi, din 2002. Înainte de numirea la vârful Romgaz, Jude a mai ocupat şi funcţia de secretar de stat în Ministerul Energiei. În CV-ul său se mai regăsesc funcţii de conducere în Amgaz sau Depomureş. Răzvan Popescu însă, directorul financiar, are un cu totul alt background, venind în Romgaz după aproape 9 ani de activitate în cadrul BNR.

    La momentul când a părăsit BNR-ul, Răzvan Popescu ocupa funcţia de arbitragist principal, fiind responsabil cu efectuarea tranzacţiilor pe pieţele financiare internaţionale în conformitate cu strategia de administrare a rezervelor aplicată de BNR. „Experienţa dobândită după aproape nouă ani în BNR – Serviciul Administrarea Rezervelor Internaţionale i-a permis cunoaşterea aprofundată a pieţelor financiare globale şi a instrumentelor de credit tranzacţionate, precum şi a factorilor ce influenţează evoluţiile acestora în cadrul procesului de alocare a activelor. A participat în mod direct la administrarea, cu rezultate apreciabile, a rezervei valutare internaţionale deţinută de BNR, acumulând o experienţă importantă în administrarea unor portofolii de valori considerabile şi dovedind capacitatea de concentrare şi adoptare rapidă a unor decizii importante în condiţii de stres şi sub presiunea timpului”, anunţa Romgaz la momentul numirii în funcţie a noului său CFO, pe 14 decembrie 2020. După această numire, Romgaz a accesat un credit record de 325 de milioane de euro de la Raiffeisen Bank pentru a finanţa tranzacţia cu ExxonMobil. „Acest acord constituie prima etapă de finanţare necesară Romgaz în contextul proiectului Neptun Deep, urmând ca după finalizarea tranzacţiei de achiziţie a acţiunilor EMEPRL (ExxonMobil) să demarăm formalităţile asigurării viitoarelor finanţări necesare grupului Romgaz pentru dezvoltarea proiectului Neptun Deep”, spunea Răzvan Popescu, în martie anul acesta, la semnarea acordului de împrumut cu Raiffeisen Bank. Marea Neagră, un teritoriu complet nou pentru compania de stat, va înghiţi astfel cele mai multe din resursele de dezvoltare a Romgaz, devenind cel mai riscant pariu pe care compania îl face într-un proiect cu o istorie la fel de furtunoasă, întinsă pe mai bine de două decenii.

    Acordul de concesiune pentru explorare, dezvoltare şi exploatare petrolieră în perimetrul XIX Neptun a fost încheiat între Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale (ANRM) şi Societatea Naţională a Petrolului Petrom şi francezii de la ELF Aquitane (deveniţi ulterior Total) prin Hotărârea de Guvern 1.233 din 29 noiembrie 2000. Contractul a fost semnat pe 22 decembrie, la Bucureşti, investiţiile necesare pentru explotarea perimetrului fiind estimate la 1,5 miliarde de dolari. La acel moment, parteneriatul urma să fie doar un prim pas către consolidarea relaţiilor dintre România şi Franţa din sectorul energetic, în contextul în care privatizarea Dacia cu Renault sau vânzarea Băncii Române de Dezvoltare către Société Générale puseseră primele cărămizi la o colaborare economică strategică. La semnare, cele două companii obţinuseră prin acord o perioadă de 30 de ani în care să desfăşoare aceste lucrări. Pe 3 decembrie 2008 însă, francezii se retrag făcându-le loc americanilor de la ExxonMobil în explorarea suprafeţei de 9.900 de kilometri pătraţi a blocului Neptun, în ape ale mării cu adâncimi cuprinse între 50 şi 1.000 de metri. Venirea americanilor a împins deodată proiectul către o altă viteză de dezvoltare, aducând la Marea Neagră o companie globală şi o amprentă de securitate energetică fără precedent. „Peste 1,5 miliarde de dolari au fost investiţi în explorare şi evaluare în blocul Neptun între 2008 şi 2016. Activităţile de explorare au inclus şi două campanii de achiziţie de date 3D precum şi două campanii de foraj de explorare, cu opt sonde de explorare şi evaluare forate”, se arată pe site-ul OMV Petrom. În 2012, Domino-1, prima sondă de explorare în ape de mare adâncime din România, a confirmat existenţa unui zăcământ de gaze naturale. În ianuarie 2016, s-a încheiat cu succes a doua campanie de foraj de explorare în apele de mare adâncime din zona românească a Mării Negre, cu şapte sonde săpate. Majoritatea dintre acestea au descoperit acumulări de gaze naturale. În 2017, s-au desfăşurat activităţi intense de inginerie în vederea unei potenţiale decizii finale de investiţie. Potrivit celor mai recente informaţii, Neptun ar ascunde 80 de miliarde de metri cubi de gaze naturale, având azi o valoare de piaţă de 85 de milarde de dolari. La finalul anului 2019, Guvernul României a prelungit cu alţi 15 ani acordul petrolier, astfel că ExxonMobil şi OMV Petrom puteau continua lucrările până în 2045. „Etapa de dezvoltare offshore în ape de mare adâncime implică investiţii masive în tehnologie sofisticată, fiind necesar un nivel ridicat de rezerve pentru a justifica dezvoltarea economică a zăcămintelor. Costurile de dezvoltare ajung, în mod obişnuit, până la câteva miliarde de dolari. Pe lângă aceasta, este nevoie de o perioadă suficientă în vederea creării infrastructurii şi capacităţilor de producţie offshore şi pentru exploatarea resurselor comerciale potenţiale. Ţinând seama de împrejurările menţionate anterior, s-a apreciat că în vederea maximizării şanselor de obţinere a producţiei de hidrocarburi din perimetrul XIX Neptun, într-o perioadă de timp rezonabilă, este esenţial ca titularul Acordului de concesiune să dispună de timpul adecvat, astfel că se impune prelungirea duratei concesiunii cu cincisprezece (15) ani”, se arăta în nota de fundamentare care a însoţit această decizie. Această prelungire a perioadei de explorare a venit însă după ce statul român publicase în 2018 Legea Offshore, care avea să blocheze toate investiţiile, într-o ultimă încercare de a-i convinge pe investitori să continue proiectul în noul cadru legislativ. Trucul nu a mers, aşa că americanii şi-au anunţat exitul, statul având drept de preemţiune pe acţiunile din blocul Neptun. Aşa a ajuns Romgaz în cel mai complex proiect energetic al României, fiind ghidat financiar de un om cheie din BNR, Răzvan Popescu. Coincidenţă sau nu, întreaga istorie a blocului Neptun şi a gazului pe care îl ascunde, este legată de BNR. Pe 29 noiembrie 2000, acel acord iniţial care deschidea Marea Neagră către investitorii străini, a fost semnat chiar de Mugur Isărescu, guvernatorul BNR, pe atunci prim ministru al României. La o lună după semnare, Isărescu a ieşit complet de pe scena politică, retrăgându-se în turnul de fildeş al BNR. Dar acea semnătură din 2000, urmată de o nouă semnătură anul acesta a unui alt om cheie din BNR vot declanşa viitorul tsunami energetic al României.


    Istoria celui mai mare proiect energetic al României, blocul Neptun, Marea Neagră

    29 noiembrie 2000

    Se semnează acordul de explorare, dezvoltare şi exploatare petrolieră în perimetrul XIX Neptun între ANRM pe de o parte şi Petrom şi francezii de la Elf Aquitane. Acordul pe 30 de ani este semnat de Mugur Isărescu, prim-ministru al României la acel moment, actual guvernator BNR;

     

    3 decembrie 2008

    Francezii se retrag şi intră ExxonMobil într-un parteneriat istoric cu OMV Petrom, aducând deodată influenţa americană la Marea Neagră;

    2008-2016

    Cele două companii realizează investiţii de 1,5 mld. dolari. Explorările au succes şi indică prezenţa unei pungi de gaze de 80 de miliarde de metri cubi. România consumă anual circa 12 miliarde de metri cubi;

    12 noiembrie 2018

    Apare Legea Offshore, proiect PSD. Investiţiile din Marea Neagră îngheaţă;

    Ianuarie 2019

    Statul încearcă să-i ţină pe investitori şi prelungeşte durata acordului cu 15 ani. Fără rezultat însă pentru că ExxonMobil îşi anunţă retragerea;

    3 mai 2022

    Romgaz plăteşte 1 miliard de dolari pentru participaţia de 50% a ExxonMobil în Neptun Deep, aceasta fiind cea mai mare tranzacţie a statului din ultimii 30 de ani. Contractul poartă semnătura lui Aristotel Jude, CEO al Romgaz, şi a lui Răzvan Popescu, CFO-ul companiei, fost arbitragist principal al BNR. Romgaz nu preia şi calitatea de lider al proiectului, anterior deţinută de ExxonMobil, aceasta revenind către OMV Petrom.


    Cine sunt oamenii de 1 mld. $

     

    Aristotel Marius Jude

    Feb. 2021 – prezent: director general Romgaz

    Dec. 2019 – feb. 2021: administrator provizoiu Romgaz

    Iun. 2019 – dec. 2019: consilier manager Romgaz

    Iul. 2018 – iun. 2019: membru neexecutiv în CA-ul Romgaz

    Dec. 2015 – ian. 2017: secretar de stat, Ministerul Energiei

    Sursa: LinkedIn

    Aristotel Marius Jude, director general, Romgaz
    Semnarea contractului va fi urmată de demersurile legate de finalizarea tranzacţiei, moment după care, împreună cu viitorul partener, o să realizăm formalităţile necesare şi utile pentru trecerea la faza de dezvoltare-exploatare a zăcămintelor de gaze din zona perimetrului Neptun Deep, astfel încât prima producţie de gaze naturale să fie obţinută la sfârşitul anului 2026 sau începutul anului 2027.


    Răzvan Popescu

    Dec. 2020 – prezent: director economic Romgaz

    Mai 2012 – dec. 2020: arbitragist principal, BNR

    Iun. 2007 – feb. 2010: agent pentru servicii de investiţii financiare. SSIF Vienna Investment Trust

    Sursa: Romgaz

    Răzvan Popescu, director financiar, Romgaz
    După finanţarea achiziţiei, semnarea contractului de vânzare cumpărare cu EMEPRL (ExxonMobil) reprezintă un alt pas important al etapei de transformare prin care va trece compania din punct de vedere financiar şi procedural. Astfel, ne vom asigura că modelul de business al grupului Romgaz să fie adaptat nevoii de finanţare necesare dezvoltării proiectului Neptun Deep.

  • Preţurile record la gaze naturale dublează profitul Romgaz la 1 mld. lei în T1/2022 şi triplează afacerile la 4 mld. lei. Statul îşi ia porţia de 2,3 mld. lei prin impozite

    Cu alte cuvinte, statul român este câştigătorul absolut din scumpirile din energie ♦ În pofida unor volume de gaze livrate mai mici, afacerile Romgaz au urcat de la 1,5 mld. lei la aproape 4 mld. lei.

    Chiar dacă a vândut o cantitate de gaze în T1/2022 mai redusă cu 17% faţă de T1/2021, iar producţia a scăzut cu 0,3%, Romgaz – producător şi furnizor de gaze naturale controlat de statul român prin Ministerul Energiei, a raportat rezultate financiare record în primele trei luni ale anului pe fondul scumpirilor fără precedent pe piaţa de energie.

    Astfel Romgaz a raportat pentru T1/2022 un profit net de 980 mil. lei, în creştere cu 111% faţă de primele trei luni din 2021, în timp ce afacerile s-au majorat cu 196% la circa 3,93 miliarde de lei, potrivit raportului publicat vineri la Bursa de la Bucureşti. Rezultatele, deşi au o dinamică extraordinară, au venit conform aşteptărilor, spun analiştii.

    Însă chiar dacă pe Bursă preţurile record la gaze sunt deja „prinse“ în cotaţia SNG, vineri după rezultate acţiunile SNG fiind în creştere cu doar 1%, ceea ce a dus avansul în 2022 la 11%, nu investitorii sunt cei care câştigă cel mai mult de pe urma scumpirilor record în energie, ci statul român în calitate de acţionar majoritar al companiei.

    „Marele câştigător al performanţei economice a Romgaz pare să fie statul român, în condiţiile în care impozitul pe venitul suplimentar (impozit prin care producătorii plătesc până la 80% din diferenţa faţă de un preţ fixat de stat) a urcat la 2,3 mld. lei (aproape 60% din cifra de afaceri). În aceste condiţii marjele Romgaz au fost în scădere, menţinându-se totuşi la niveluri ridicate, între 25%(pentru profitul net) şi 31% (pentru EBITDA)”, spune Alin Brendea, director de operaţiuni al Prime Transaction. Iar astfel de viramente la buget sunt fără a lua în calcul şi distribuirile de dividende care vor veni din rezultele financiare.

    Romgaz a virat către bugetul de stat circa 2,3 mld. lei în primele trei luni din 2022 sub formă de impozit (impozit pe venit suplimentar plus redevenţe), de circa 11 ori peste aceeaşi perioadă din 2021. Din această sumă, circa 1,8 mld. lei este reprezentată de impozitul pe venituri suplimentare ca ur­ma­re e dereglementării preţurilor din sectorul de gaze naturale. În T1/2021 la această categoria Romgaz a plătit circa 114 mil. lei.

    „Evident, aceste rezultate financiare, plasează Romgaz în zona emitenţilor atractivi, atât prin prisma evaluării bursiere care, iată, devine mai scăzută, cât şi a unei probabilităţi ridicate de a menţine un randament al dividendului ridicat şi pentru profiturile ce vor fi distribuite în viitor”.

    Compania menţionează că avansul cifrei de afaceri provine din majorarea cu 201,14% (Ă2.301,25 mil.lei) a veniturilor consolidate din vânzarea gazelor şi din creşterea cu 284,60% (Ă278,87 mil.lei) a veniturilor din vânzarea de energie electrică.

     

    Alte afirmaţii din raport:

    ► Marjele realizate ale profitului net consolidat (24,95%), EBIT consolidat (28,97%) şi EBITDA consolidat (31,24%) sunt în scădere faţă de T1 2021 (34,94%; 41,33% şi respectiv 52,42%) dar se menţin la niveluri ridicate.

    ► Scăderile în cote procentuale ale acestor indicatori, sunt generate de impozitul pe venitul suplimentar şi de redevenţa petrolieră care, au crescut de la 201,0 mil.lei în T1 2021 la 2.303,9 mil.lei în T1 2022 (Ă1.046,2%). Faţă de T4 2021, aceste cheltuieli au fost mai mari cu 14,77%

    ► Consumul de gaze naturale estimat2 la nivel naţional pentru T1 2022 a fost de cca. 44 TWh, fiind cu aproximativ 11% mai mic decât cel înregistrat în T1 2021.

    ► Producţia de gaze naturale înregistrată în primul trimestru al anului 2022 a fost de 1.307,2 mil.mc, fiind cu 0,33% mai mică decât cea înregistrată în T1 2021.

    ► Cantitatea de energie electrică produsă a fost de 345,34 GWh în T1 2022, cu 70,87% mai mare faţă de perioada similară a anului trecut (202,1 GWh).

    ► Consumul de gaze naturale estimat la nivel naţional pentru T1 2022 a fost de 44 TWh, cu aproximativ 11% mai mic decât cel înregistrat în T1 2021, din care cca. 9,5 TWh a fost acoperit cu gaze din import iar diferenţa de 34,5 TWh cu gaze din intern, la care Romgaz a participat cu 15,7 TWh, ceea ce reprezintă 35,72% din consumul naţional şi 45,53% din consumul acoperit cu gaze din intern.

    ► Pentru primele 3 luni din 2022 Grupul Romgaz şi-a programat investiţii în valoare de 662,16 mil.lei şi a realizat 108,42 mil.lei, cu 83,63%, respectiv 553,74 mil.lei mai puţin decât nivelul investiţiilor programate.

    ► La data de 31 martie 2022 Programul Anual de Investiţii al Romgaz, în valoare de 5.720 mil.lei, a fost realizat în proporţie de 1,89%, respectiv 108,08 mil.lei.

    ► Nivelul realizărilor pe primele 3 luni ale anului 2022 a fost mai mic faţă de programul stabilit întrucât a fost replanificată plata avansului pentru obiectivul de investiţii „Asocieri Neptun Deep”, în cadrul căruia a fost programată achiziţia de către Romgaz a tuturor acţiunilor reprezentând 100% din capitalul social al ExxonMobil Exploration and Production Romania Limited („EMEPRL”) care deţine 50% din participaţia în zona de apă adâncă a perimetrului offshore XIX Neptun, Marea Neagră.

    ► Avansul, reprezentând suma de 470 mil.lei, a fost planificat pentru luna februarie 2022, dar plata lui a fost condiţionată de semnarea contractului dintre Romgaz şi ExxonMobil, care a avut loc în trimestrul 2 al anului 2022.

     

  • Scumpirile din energie dublează profitul Romgaz la 1 mld. lei în primele trei luni din 2022. Afaceri triple de 4 mld. lei

    Romgaz (SNG), producător şi furnizor de gaze naturale controlat de statul român prin Ministerul Energiei, fiind cea mai mare companie de stat de la Bursa de la Bucureşti, a raportat un profit net de 980 mil. lei pentru primele trei luni din 2022, în creştere cu 111% faţă de aceeaşi perioadă din 2021. Pe de altă parte cifra de afaceri a urcat cu 195% la aproape 4 mld. lei.

    “Creşterea cifrei de afaceri provine din majorarea cu 201,14% (Ă2.301,25 mil.lei) a veniturilor consolidate din vânzarea gazelor şi din creşterea cu 284,60% (Ă278,87 mil.lei) a veniturilor din vânzarea de energie electrică. Din punct de vedere cantitativ, în T1 2022 a fost vândută o cantitate de gaze mai mică faţă de T1 2021 cu 16,7%. În aceeaşi perioadă analizată, producţia de energie electrică a fost mai mare cu 70,86%”, se arată în raportul trimestrial publicat vineri la Bursă.

    La categoria cheltuieli iese în evidenţă suma de 2,5 mld. lei în T2/2022 faţă de 366 mil. lei în acelaşi trimestru din 2021. “Creşterea de 2.109,79 mil.lei se datorează în principal majorării cheltuielilor cu impozitul pe veniturile suplimentare şi a cheltuielilor cu redevenţa. Cheltuielile cu redevenţa au crescut cu 374,28 mil.lei (Ă432,96%) faţă de T1 2021, iar impozitul pe veniturile suplimentare a crescut în T1 2022 cu 1.728,61 mil.lei (Ă1.508,97%) comparativ cu T1 2021”.

    Alte aspecte din raportul trimestrial:

    @ Marjele realizate ale profitului net consolidat (24,95%), EBIT consolidat (28,97%) şi EBITDA consolidat (31,24%) sunt în scădere faţă de T1 2021 (34,94%; 41,33% şi respectiv 52,42%) dar se menţin la niveluri ridicate.

    @ Scăderile în cote procentuale ale acestor indicatori, sunt generate de impozitul pe venitul suplimentar şi de redevenţa petrolieră care, au crescut de la 201,0 mil.lei în T1 2021 la 2.303,9 mil.lei în T1 2022 (Ă1.046,2%). Faţă de T4 2021, aceste cheltuieli au fost mai mari cu 14,77%

    @ Consumul de gaze naturale estimat2 la nivel naţional pentru T1 2022 a fost de cca. 44 TWh, fiind cu aproximativ 11% mai mic decât cel înregistrat în T1 2021.

    @ Producţia de gaze naturale înregistrată în primul trimestru al anului 2022 a fost de 1.307,2 mil.mc, fiind cu 0,33% mai mică decât cea înregistrată în T1 2021.

    @ Cantitatea de energie electrică produsă a fost de 345,34 GWh în T1 2022, cu 70,87% mai mare faţă de perioada similară a anului trecut (202,1 GWh).

    @ Consumul de gaze naturale estimat la nivel naţional pentru T1 2022 a fost de 44 TWh, cu aproximativ 11% mai mic decât cel înregistrat în T1 2021, din care cca. 9,5 TWh a fost acoperit cu gaze din import iar diferenţa de 34,5 TWh cu gaze din intern, la care Romgaz a participat cu 15,7 TWh, ceea ce reprezintă 35,72% din consumul naţional şi 45,53% din consumul acoperit cu gaze din intern.

    @ Pentru primele 3 luni din 2022 Grupul Romgaz şi-a programat investiţii în valoare de 662,16 mil.lei şi a realizat 108,42 mil.lei, cu 83,63%, respectiv 553,74 mil.lei mai puţin decât nivelul investiţiilor programate.

    @ La data de 31 martie 2022 Programul Anual de Investiţii al Romgaz, în valoare de 5.720 mil.lei, a fost realizat în proporţie de 1,89%, respectiv 108,08 mil.lei.

    @ Nivelul realizărilor pe primele 3 luni ale anului 2022 a fost mai mic faţă de programul stabilit întrucât a fost replanificată plata avansului pentru obiectivul de investiţii „Asocieri Neptun Deep”, în cadrul căruia a fost programată achiziţia de către Romgaz a tuturor acţiunilor reprezentând 100% din capitalul social al ExxonMobil Exploration and Production Romania Limited („EMEPRL”) care deţine 50% din participaţia în zona de apă adâncă a perimetrului offshore XIX Neptun, Marea Neagră.

    @ Avansul, reprezentând suma de 470 mil.lei, a fost planificat pentru luna februarie 2022, dar plata lui a fost condiţionată de semnarea contractului dintre Romgaz şi ExxonMobil, care a avut loc în trimestrul 2 al anului 2022.

     

  • Romgaz şi Exxon au semnat contractul pentru preluarea participaţiei americane în perimetrul de mare adâncime Neptun Deep. Ministrul energiei Virgil Popescu: România va deveni un furnizor de securitate energetică regională

    Premierul Nicolae-Ionel Ciucă, ministrul Energiei, Virgil Popescu, şi David Muniz,  Chargé d’Affaires ad-interim – Ambasada SUA în România, au  participat astăzi la semnarea contractului de vânzare-cumpărare pentru preluarea de către Romgaz a participaţiei companiei Exxon aferente perimetrului Neptun Deep, conform unui comunicat emis de biroul de presă al Guvernului.

    Romgaz (simbol bursier SNG) cel mai mare producător de gaze naturale din România, a semnat, la sediul Guvernului României, contractul de vânzare-cumpărare a tuturor acţiunilor emise (reprezentând 100% din capitalul social) de ExxonMobil Exploration and Production Romania Limited (EMEPRL) care deţine 50% din drepturile dobândite şi din obligaţiile asumate prin Acordul Petrolier pentru zona estică, zona de apă adâncă, a perimetrului offshore XIX Neptun din Marea Neagră. Potrivit termenului asumat, extracţia propriu-zisă a gazelor urmează să demareze din 2026.

    Contractul de vânzare-cumpărare a fost aprobat în cadrul Adunării Generale Extraordinare a Acţionarilor Romgaz din data de 28 aprilie 2022, iar finalizarea tranzacţiei este condiţionată de îndeplinirea condiţiilor suspensive din contract. Preţul de achiziţie achitat de către ROMGAZ va fi de 1.060.000.000 dolari, putând fi ajustat conform mecanismelor prevăzute în contractul de vânzare-cumpărare acţiuni.

    „Noua lege off-shore dezbătută în Parlament în ritm accelerat deblochează investiţii vitale pentru asigurarea resurselor de gaze naturale. Viziunea de dezvoltare a sectorului energetic (…) va repoziţiona România ca un actor regional important, capabil să asigure necesarul pentru consumul cetăţenilor şi economiei şi chiar să devină furnizor de securitate energetică în regiune”, a declarat premierul Nicolae-Ionel Ciucă.

    Spre sfârşitul lunii octombrie, Romgaz a anunţat că a finalizat negocierile cu americanii de la Exxon pentru preluarea participaţiei de 50% din perimetrul Neptun Deep, devenind astfel partener cu OMV Petrom în cel mai mare proiect energetic offshore local.

    „În actualul context geopolitic nu mai avem timp de pierdut. Vom face eforturile necesare pentru a grăbi începerea exploatării, pentru a consuma gazul românesc (…) România va avea surplus de gaze naturale, practic dublându-şi producţia cu mult peste necesarul actual al consumului intern. Şi un alt aspect foarte important: ţara noastră va deveni un furnizor de securitate energetică regională”, a afirmat Ministrul Energiei, Virgil Popescu.

    ExxonMobil, alături de OMV Petrom, compania care deţine restul acţiunilor din Neptun Deep, au investit deja 1,5 miliarde de dolari în faza de explorare. Acţionarii au aprobat contractarea unui împrumut de 325 mil. euro de la una sau mai multe bănci pentru finanţarea unei părţi din preţul tranzacţiei. De asemenea, acţionarii producătorului de gaze naturale au aprobat recent un dividend de 3,62 lei pe acţiune din profitul pe 2021, cu un randament de 8,6%.

    Acţiunile SNG sunt pe plus cu 10% de la începutul anului, pe tranzacţii de 250 de milioane de lei, conform datelor Bursei de Valori Bucureşti. Compania are o valoare de piaţă de aproximativ 17 miliarde de lei.

    Profitul net al Romgaz a ajuns la 1,9 miliarde de lei în 2021, plus 53,5% prin comparaţie cu anul precedent, iar afacerile au atins 5,85 miliarde de lei, în creştere cu 43,6%, se arată în raportul financiar anual.

     

  • După plecarea americanilor de la Exxon, cine asigură securitatea exploatării gazelor din Marea Neagră şi care sunt beneficiarii finali ai controversatului proiect

    Săptămâna aceasta, directorii executivi ai Romgaz ar trebui să semneze tranzacţia prin care compania de stat cumpără 50% din proiectul de gaze Neptun Deep din Marea Neagră de la gigantul american Exxon, care a decis să se retragă din această afacere pentru 1,06 miliarde de dolari.

    Este cea mai mare achiziţie pe care a făcut-o vreodată statul român prin intermediul unei companii controlate de stat. O parte din tranzacţie, respectiv 325 de milioane de euro, este finanţată printr-un împrumut luat de la Raiffeisen Bank, asta apropos de implicarea în România a băncilor care au în spate acţionari străini. Restul banilor de achiziţie vine din resursele interne ale Romgaz, una dintre companiile cash-cow ale statului.

    Un amănunt mai puţin remarcat este că, deşi în proiectul de gaze din Marea Neagră procentele sunt egale – 50% pentru Romgaz, 50% pentru OMV Petrom, liderul de proiect –, prin pachetele de acţiuni pe care le deţine la Romgaz (70%) şi Petrom (20%), statul deţine practic 45% din proiect, fiind asttfel principalul acţionar.

    Grupul austriac OMV, prin faptul că deţine 51% din Petrom, are în final 25% din proiectul de gaze din Marea Neagră, sub procentul deţinut de stat.

    Pe locul trei se află cele şapte fonduri Pilon II, unde până acum 7,6 milioane de români sunt participanţi cu banii lor de pensie. Conform ultimei statistici pe decembrie 2021, cele şapte fonduri Pilon II aveau 12% din Petrom şi 12% din Romgaz, ceea ce înseamnă că deţin 12% din proiectul de gaze.

    Acţiuni la Petrom şi Romgaz deţin şi SIF-urile, unde câteva milioane de români au acţiuni fără să ştie. De asemenea, şi fraţii Pavăl de la Dedeman, care au creat cea mai mare afacere antreprenorială românească, deţin acţiuni la Romgaz şi Petrom, companii listate la Bursă.

    Dacă cineva, orice român, începând cu Iohannis şi terminând cu George Simion sau Dragnea, crede în acest proiect, poate să investească fără probleme, prin achiziţia de acţiuni Petrom şi Romgaz la Bursă şi astfel va beneficia de câştigurile acestui proiect, la fel cum câştigă statul ca principal acţionar, sau străinii prin OMV.

    Asta apropos de retorica trădării naţionale, că străinii câştigă mai mult din gazele din Marea Negră decât românii.

    Acum, întrebările care se pun ar fi: când se aprobă controversata Lege offshore, care ar acorda motivaţia OMV de a începe proiectul din Marea Neagră?

    Când se discută în Parlament această lege, iniţiatorii şi susţinătorii – Guvernul, ministrul energiei Virgil Popescu – ar trebui să vină şi cu structura acţionarilor finali.

    A doua întrebare şi cea mai importantă este legată de securitatea acestui proiect, în noul context în care Rusia a atacat militar Ucraina şi a schimbat geopolitica acestei zone, fiind o ameninţare pentru toată lumea, inclusiv în Marea Neagră, de unde ar trebui extrase aceste gaze. Nimeni nu ştie când se va termina războiul şi mai ales cum va arăta sfârşitul lui.

    Prin plecarea gigantului american Exxon, securitatea acestui proiect, în vremuri de război, este pusă sub semnul întrebării. România şi Austria – o ţară care nu este în NATO – nu au forţă militară pentru a apăra proiectul dacă s-ar pune problema în aceşti termeni. Exxon ar fi avut în spate forţa militară a Statelor Unite.

    Proiectul Neptun Deep, în cea mai fericită variantă, ar vedea prima moleculă de gaz peste 5 ani, dacă decizia de începere a exploatării s-ar lua astăzi. Având în vedere întârzierile inerente în astfel de proiecte, probabil că se adaugă încă cel puţin 1 an.

    Într-un interviu acordat în ultimele zile presei din Austria, directorul executiv al OMV, Alfred Stern, a declarat că necesarul de investiţii nu ar fi mai mult de 2 miliarde de euro. Probabil se referea la partea OMV/Petrom din proiect. Dacă este aşa, şi Romgaz ar trebui să aducă 2 miliarde de euro. Banii nu sunt o problemă, dar securitatea reprezintă o problemă.

    Conform datelor de până acum, proiectul Neptun Deep ar conţine între 42-82 miliarde de metri cubi de gaze, ceea ce, la preţurile actuale, de peste 1.000 de euro/1.000 metri cubi, ar rezulta o cifră calculată între 42 şi 82 de miliarde de euro. Bineînţeles că acesta este un calcul simplist. Până acum, nimeni nu a ieşit în faţă să prezinte cifrele proiectului, respectiv cât înseamnă investiţiile, cât ar ieşi taxele şi impozitele aduse la buget şi cât ar câştiga acţionarii din acest proiect.

    Celălalt proiect de gaze din Marea Neagră, deja început de Black Sea Oil & Gas, o companie controlată de fondul de investiţii Carlyle şi BERD, cel mai mare finanţator instituţional al României, ar trebui să scoată prima moleculă la finalul anului sau începutul anului viitor. Fiind un proiect mai mic, iar fondul de investiţii luându-şi riscul de rigoare, aceştia au luat decizia de a începe exploatarea, deşi Legea offshore aprobată de Dragnea în Parlament nu le era favorabilă din punct de vedere al investiţiilor asumate versus câştigurile care ar putea fi obţinute. Dar Carlyle a spus că până când va ieşi prima moleculă situaţia politică se va schimba, iar legea va fi modificată într-un sens favorabil.

    Proiectul lor are un zăcământ estimat la 10 miliarde de metri cubi, cu o exploatare anuală de 1 miliard metri cubi de gaze. Investiţia făcută este de 400 de milioane de euro, iar la preţurile actuale zăcământul ar valora 10 miliarde de euro. Repet, bineînţeles, aceste date sunt superficiale. Deja gazele sunt cumpărate de către grupul Engie.

    Revenind la proiectul Neptun Deep, Alfred Stern, CEO OMV, a menţionat că gazele din acest proiect nu vin spre Austria, ci ar trebui să se ducă, să fie vândute, în sud-estul Europei.

    România are un consum anual de 10-11 miliarde de metri cubi, iar gazele din Marea Neagră ar trebui să acopere ceea ce cumpărăm de la ruşi, de la Gazprom. Restul gazelor sunt asigurate de către Romgaz, care în lipsa găsirii unor alte zăcămite onshore, ar înregistra an de an o scădere, având în vedere epuizarea resurselor actuale.

    Nimeni nu ştie cum va arăta lumea peste 5-6 ani, dar întrebarea este cine va asigura securitatea militară şi politică a proiectului din Marea Neagră, astfel încât gazele să fie scoase. Pentru că ruşii nu vor sta să se uite cum altcineva le ia din pieţele europene de desfacere a gazelor, principala lor resursă pentru buget.

    Pentru americani nu ştiu dacă proiectul şi securitatea lui mai prezintă interes, odată ce au ieşit din el. Iar aceasta a fost cea mai mare greşeală a statului român, că i-a lăsat pe americani să plece.

    Pentru Uniunea Europeană ar prezenta interes având în vedere necesitatea diversificării resurselor, dar UE nu are armată şi trebuie să se bazeze pe americani, inclusiv pentru propria securitate.

    Să sperăm că peste 5-6 ani situaţia geopolitică din zonă nu va mai fi atât de tensionată, nu vom avea război la graniţă, nu ne vom trezi implicaţi în război, iar gazele vor fi aduse la suprafaţă. Este mai important acest lucru decât să ne punem problema, încă de pe acum, unde se vor duce, unde vor fi vândute.

    Şi, repet, uitaţi-vă cine sunt beneficiarii, cine sunt acţionarii finali, înainte de a îmbrăţişa retorica că ne fură cineva gazul, sau altcineva câştigă mai mult decât românii. Că şi bugetul de stat, teoretic, este tot al românilor.

  • Undă verde pentru cea mai mare tranzacţie din energie din ultimii ani: Ministerul Energiei aprobă achiziţia participaţiei ExxonMobil în proiectul de gaze din Marea Neagră de către Romgaz pentru 1 mld. dolari. Semnarea, cel mai probabil pe 3 mai

    Ministerul Energiei, acţionar majoritar al producătorului şi furnizorului de gaze naturale Romgaz (SNG), a aprobat joi în adunarea generală a acţionarilor achiziţia participaţiei americanilor de la ExxonMobil în perimetrul de mare adâncime Neptun Deep din Marea Neagră, potrivit unui raport publicat la Bursa de la Bucureşti.

    Acest lucru înseamnă că cea mai mare tranzacţie din ultimii ani din energie, una de circa 1 mld. dolari, urmează să fie semnată în curând. Cel mai probabil chiar pe 3 mai, potrivit unor surse de la AGA.

    Astfel, joi Ministerul Energiei a aprobat pentru doua oară achiziţia Exxon după ce prima aprobare, din decembrie 2021, a fost întârziată din cauza apariţiei unor taxe care au apărut în perioada de negociere şi despre care Ministrul Energiei Virgil Popescu spunea la o conferinţă în februarie că au fost rezolvate şi că Romgaz nu va plăti nimic în plus.

    Valoarea tranzacţiei este de 1,06 mld. dolari, iar Romgaz trebuie să depună o garanţie de 106 mil. dolari imediat. În urmă cu o lună conducerea Romgaz spunea că finalizarea tranzacţiei va avea loc în trimestrul al doilea. Romgaz a cumpărat 50% din proiectul de gaze din Marea Neagră, cealaltă parte fiind deţinută de OMV Petrom.

    Romgaz a anunţat la finele lunii octombrie că a finalizat negocierile cu americanii de la Exxon pentru preluarea participaţiei de 50% din perimetrul de mare adâncime Neptun Deep din Marea Neagră, devenind astfel partener cu OMV Petrom în cel mai mare proiect energetic offshore local.

    ExxonMobil, alături de OMV Petrom, compania care deţine restul acţiunilor din Neptun Deep, au investit deja 1,5 miliarde de dolari în faza de explorare.

    Pe de altă parte, acţionarii au aprobat contractarea unui împrumut de 325 mil. euro de la una sau mai multe bănci pentru finanţarea unei părţi din preţul tranzacţiei. Tot joi acţionarii SNG au aprobat dividendul de 3,62 lei pe acţiune din profitul pe 2021, echivalentul unui randament de 8,6%.

    Romgaz are 172 mld. lei capitalizare, în contextul în care acţiunile SNG înregistrează o creştere de 16% de la începutul anului, pe fondul unor tranzacţii de 240 mil. lei, arată datele BVB.

     

  • Romgaz creşte puternic la Bursa de la Bucureşti după ce a surprins investitorii cu o propunere de dividende cu randament de 10%, adică 75% din profitul pe 2021. Premierul Ciucă vorbea recent de jumătate din profit spre dividende

    Cu 6% se apreciază acţiunile producătorului şi furnizorului de gaze naturale Romgaz (SNG) la debutul şedinţei de tranzacţionare de marţi în contextul în care compania a surprins investitorii cu propunerea de dividende care asigură un randament de 10%, adică distribuirea a 74% din profitul pe 2021, şi nu 50% aşa cum anunţase recent premierul Ciucă.

    Astfel, Romgaz a anunţat luni seară că va propune acţionarilor dividende de 3,8 lei pe acţiune, remunerare pentru investitori formată din 1,4 miliarde de lei din profitul net al anului 2021 şi 69 mil. lei din rezultatul reportat. La preţul de luni de 38,35 lei randamentul este de aproape 10%.

    “Zilele trecute se vorbea tot mai mult de distribuirea a 50% din profit, atât pentru Nuclearelectrica, cât şi pentru Romgaz, ambele având nevoie de fonduri pentru a putea să investească în proiectele de dezvoltare. Vedem că Nuclearelectrica a confirmat aşteptările. Însă Romgaz mi se pare neaşteptat, mai ales că, în această perioadă, se vorbeşte tot mai mult despre independenţa energetică şi despre Neptun Deep, unde ar fi nevoie de fonduri foarte mari pentru a susţine investiţiile”, spune Radu Cojoc, broker al Goldring.

    Potrivit raportului anual al Romgaz, compania la care statul român are 70% a încheiat 2021 cu un profit net de 1,9 miliarde de lei din care 1,4 mld. lei ar urma să meargă la investitori, adică 74%. Însă săptămâna trecută premierul Ciucă vorbea despre 50% din profit către dividende. Desigur decizia va fi a acţionarilor în şedinţa din 28 aprilie.

    “Vom aproba o hotărâre de guvern prin care consolidăm măsurile luate pentru sprijinirea populaţiei şi protecţia cetăţenilor faţă de creşterea preţurilor la energie şi gaze – pentru companiile Nuclearelectrica şi Romgaz vom stabili ca 50% din dividende să revină statului, iar cealaltă jumătate să fie folosită pentru investiţii (capabilităţi de extracţie offshore şi asigurarea dezvoltării reactoarelor 3 şi 4 la Centrala Nucleară de la Cernavodă)”, spunea premierul Ciucă.

    Romgaz are 15,6 mld. lei capitalizare iar în ultimele 12 luni acţiunile s-au apreciat cu 25%.

    Pe de altă parte Nuclearelectrica a anunţat un dividend de 1,98 lei pe acţiune, adică aproape 5% randament. Compania vrea să distribuie 596 mil. lei din profitul net de 1,017 miliarde de lei.

     

  • O şansă de 200 de miliarde de euro este pe masa României. Va profita de ea?

    În ultimii cinci ani în România nu s-a mai montat nicio turbină eoliană. În ultimii cinci ani producţia de gaze a României a scăzut cu 20%. În ultimii trei ani România a devenit importator net de energie. În ultimul an, România a plătit pentru gazul rusesc un miliard de dolari, triplu faţă de 2020.

    În acest moment, gazul care zace degeaba îngropat în Marea Neagră valorează peste 200 de miliarde de euro. Acum, proiectele de energie verde care pot deveni realitate adună 10 miliarde de euro. Investitorii sunt aliniaţi. După atâtea oportunităţi pierdute, îşi mai permite România să rateze încă o şansă istorică în energie?

    „Nu este vorba despre cât mai putem noi aştepta, OMV Petrom, ci despre cât mai poate aşteapta România. Acum România importă 30% din necesarul de gaz, iar la finalul deceniului ar putea ajunge la 50%. Şi nu trebuie să fie aşa. Deci întrebarea reală este cât mai aşteaptă România“, a spus Christina Verchere, CEO al OMV Petrom, întrebată fiind dacă răbdarea OMV, grupul austriac care deţine pachetul de control din OMV Petrom, ajunge la final în ceea ce priveşte implicarea în proiectul Neptun Deep din Marea Neagră.

    OMV Petrom este unicul producător local de petrol şi gaze. Din 2008, compania alături de americanii de la ExxonMobil au început dezvoltarea blocului Neptun Deep din Marea Neagră, până în 2016 peste 1,5 miliarde de euro fiind investite în operaţiuni de explorare la mare adâncime. În 2018 însă, statul român a decis modificarea Legii Offshore, lucru care ulterior a dus la blocarea proiectului şi exitul americanilor din Neptun Deep. „Dacă aveam Legea Offshore corectă în 2018, Neptun Deep ar fi produs până la finalul acestui an. Doar asta ne arată cât de important este să avem legislaţia corectă. Proiectul doar aşteaptă legislaţia pentru a începe dezvoltarea.”

    Timingul este incredibil. Odată cu invadarea Ucrainei de către Rusia, gazul a devenit un bun de lux, fiind zile în care acesta s-a tranzacţionat la uluitorul preţ de 3.500 dolari pe mia de metri cubi. Doar pentru comparaţie, preţul de import al României pentru gazul rusesc era în decembrie, anul trecut, de circa 445 de dolari pe mia de metri cubi. Desigur, de la începutul războiul, preţul gazului a fluctuat în funcţie de presiunea din conductele de transport, dar la mijlocul săptămânii trecute, la Bursa de la Viena, acolo unde este indexată şi producţia românească de gaz natural, preţul era de circa 97 de euro pe MWh. La acest nivel de preţ, rezervele de gaze din Marea Neagră, evaluate la 200 de miliarde de metri cubi, ar avea o valoare de piaţă de peste 200 de miliarde de euro.

    Din această pungă de 200 de miliarde de metri cubi, care înseamnă consumul intern al României timp de 16-17 ani, 80 de miliarde de metri cubi sunt în blocul Neptun Deep, acolo unde operator va fi OMV Petrom, jumătate din producţie urmând să îi revină statului român, prin Romgaz. La începutul săptămânii trecute, Romgaz a anunţat pe Bursa de la Bucureşti că se îndreaptă spre finalul tranzacţiei cu gigantul Exxon privind achiziţia participării americanilor în proiectul de gaze de la Marea Neagră. Valoarea tranzacţiei este de 1,06 mld. dolari, iar Romgaz trebuie să depună o garanţie de 106 mil. dolari imediat. Conducerea Romgaz a menţionat că finalizarea tranzacţiei va avea loc în trimestrul al doilea.

    „Ne ia 9-12 luni pentru decizia finală şi apoi patru ani până la primul gaz. Asta arată cât de mult contează climatul investiţional. Astfel de proiecte durează foarte mult“, a mai spus Verchere. Potrivit primelor estimări, lansarea proiectului ar putea genera în prima fază investiţii de 4 miliarde de euro.

    „România va avea gaze şi din alte surse iarna viitoare, inclusiv din Marea Neagră. Exploatarea gazelor din Marea Neagră a început deja, de către cei de la compania Black Sea Oil & Gas (proiectul din zona de mică adâncime a Mării Negre). Se fac deja teste pentru a introduce prima moleculă de gaz în sistemul naţional de transport. Începând de anul acesta vom avea un miliard de metri cubi de gaze în plus. Cei de la Romgaz vor finaliza în cel mai scurt timp preluarea perimetrului Neptun Deep, de la cei de la Exxon. Prin această tranzacţie, cei de la Romgaz preiau şi tehnologia şi contractele aferente pentru începerea lucrărilor, ca în 2026 să avem deja gaze naturale, pentru a fi folosite cât mai mult în România”, a anunţat la rândul său, pe Facebook, Virgil Popescu, ministrul energiei.

    Astfel, în cinci ani de zile, România promite să facă ce nu a reuşit în 30 de ani. Ce riscă dacă ratează şi această şansă? În mod ilogic, România va alimenta conturile intermediarilor Gazprom, sabotându-şi conştient un statut unic la nivel european, acela de producător semnificativ de gaze naturale. Mai mult, în contextul tranziţiei energetice, fenomen accelarat chiar de războiul de la graniţă, gazul va juca un rol cheie în domenii precum hidrogenul sau producerea de energie electrică cu emisii reduse de carbon. Dacă alege din nou să nu facă nimic, producţia de gaz natural a României va continua să scadă. Doar în ultimii cinci ani, România a pierdut 20% din producţia sa internă de gaz natural, iar pentru anul acesta OMV Petrom deja a anunţat că va extrage cu 10% mai puţine gaze. OMV Petrom asigură jumătate din producţia internă de gaze naturale, aşa că impactul este major. Dar mai sunt şi alte cifre care ar trebui să scoată din amorţeală o clasă politică expertă în documente strategice, dar nu în proiecte concrete. Anul trecut, importurile de gaz ale României, în proporţie de peste 80% din Rusia, au fost de 3,7 miliarde de metri cubi, o creştere în volume de aproape 70%, după cum arată calculele BM făcute pe baza datelor Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE). Mai departe, consumul intern de gaze a crescut cu circa 2%, până la 12,2 miliarde de metri cubi, producţia scăzând la 8,6 miliarde de metri cubi, un minim istoric raportat de România. Problema este că ascensiunea făcută de importuri s-a suprapus peste scumpirea istorică a gazului. Concluzia? Factura României pentru gazul importat a ajuns la peste 1 miliard de dolari, aproape triplu faţă de nivelul din 2020 când s-a achitat un preţ de 365 de milioane de dolari, potrivit calculelor BM. Iar dependenţa energetică nu se poate traduce decât în preţuri tot mai mari şi în pârghii firave de intervenţie în sprijinul consumatorilor.


    „Nu este vorba despre cât mai putem noi aştepta, OMV Petrom, ci despre cât mai poate aşteapta România. Acum România importă 30% din necesarul de gaz, iar la finalul deceniului ar putea ajunge la 50%. Şi nu trebuie să fie aşa. Aşa că întrebarea reală este cât mai aşteaptă România.“

    Christina Verchere,CEO al OMV Petrom

     


    „Şocul costului energetic şi puseul inflaţionist îşi pun, nemijlocit, amprenta asupra puterii de cumpărare, ceea ce va subţia o putere de cumpărare deja fragilă. Pe cale de consecinţă, consumul, vector primordial al creşterii economice, se mişcă pe o gheaţă foarte subţire în 2022”, spune Bogdan Nichişoiu, rating manager, Coface România, într-un răspuns acordat publicaţiei noastre în urma unei solicitări privind consecinţele pe care le-ar putea avea asupra economiei creşterea barilului de petrol la 300 de dolari, după cum a ameninţat recent un politician de la Kremlin. Potrivit lui lui Nichişoiu, contribuţia „şocului energetic” în alimentarea puseului inflaţionist este deja materială, iar un nivel atât de ridicat al costului energiei nu ar face decât să înrăutăţească o situaţie deja îngrijorătoare. „Cred că este rezonabil să ne gândim la o încetinire a creşterii economice, nu aş exclude deloc, într-un cadru mai larg, scenariul stagflaţiei”, mai precizează el. Dincolo de măsurile punctuale de protecţie a consumatorilor, deciziile reale sunt întotdeauna cele îndreptate spre corectarea dezechilibrelor din zona ofertei, iar aici România are încă resurse semnificative. „Pe termen lung (5-10 ani), trebuie să ţintim indepedenţa energetică atât la nivelul spaţiului european – şi aici nu putem decât să aplaudăm iniţiative recente ale Comisiei Europene precum RePowerEU – cât şi la nivel intern. Astfel de schimbări majore de paradigmă necesită însă prezenţa statului ca dirijor al acestor schimbări profunde. Prin legislaţie, prin cadru fiscal, prin investiţii în infrastructură de transport, doar să numim sumar câţiva astfel de vectori”, subliniază reprezentantul Coface.

    UE importă 90 % din consumul său de gaze, aproximativ 45 % din importuri fiind din Rusia, acest procentaj fiind diferit de la un stat membru la altul. Importurile din Rusia reprezintă, de asemenea, 25% din importurile de petrol şi 45% din importurile de cărbune, arată datele Comisiei Euro­pene. În contextul marcat de războiul din Ucraina, CE a prezentat liniile generale ale unui plan, REPowerEU, menit să diminueze drastic această dependenţă în următorii 10 ani, dar şi să atenueze pe termen scurt povara facturilor la energie, amplificată de conflictul ruso-ucrainean. „REPowerEU va încerca să diversifice aprovizionarea cu gaze, să accelereze intro-ducerea gazelor din surse regenerabile şi să înlocuiască gazul pentru încălzire şi producerea de energie electrică. Astfel, până la sfârşitul anului, cererea UE de gaz rusesc s-ar putea reduce cu două treimi“, a anunţat recent Comisia Europeană. Dar acest context creează şanse pentru gazul românesc, dacă este extras în următorii cinci ani. „Să trecem cât mai repede la surse regenerabile de energie! Sursele regenerabile de energie sunt ieftine, curate şi potenţial nelimitate şi, în loc să finanţeze industria combustibililor fosili în altă parte, creează locuri de muncă aici. Războiul pe care îl duce Putin în Ucraina demonstrează urgenţa accelerării tranziţiei noastre către o energie curată“, spunea recent Frans Timmermans, vicepreşedintele executiv pentru Pactul verde european.

    Energia verde este astfel, după gaz, al doilea segment energetic cu poţential enorm de dezvoltare pe care România îl are la îndemână pentru a-şi echilibra deficitul de producţie şi pentru a redeveni exportator de energie în regiune. Ce arată însă statisticile europene? Dacă în 2016, România avea 3.028 MW montaţi în energie eoliană, anul trecut România avea 3.029 MW montanţi în parcuri de mori de vânt, piaţa locală reuşind uimitoarea performanţă de a nu face absolut nimic în acest domeniu cheie în ultimii cinci ani de zile. Pentru următorii 5-10 ani însă, oamenii din piaţă spun că potenţialul este enorm. Investitorii în energia verde din cel de-al doilea val spun la unison că bani sunt, România este extrem de atractivă prin profiturile pe care le poate întoarce, singurul lucru de care au nevoie fiind păstrarea regulilor jocului în timpul jocului. La fel ca la gazul natural, de altfel, acolo unde legislaţia a fost schimbată tot peste noapte. Într-un scenariu pesimist, dintre toate proiectele care se află acum în dezvoltare, circa 38.000 MW în eoliene şi solare, în următoarea decadă România ar putea acomoda circa 14.000 MW, echivalentul în capacitate a 10 centrale de la Cernavodă. Această capacitate, la un factor mediu de funcţionare de 25%, reprezintă circa 3.500 MW pe care România se poate baza. În bani, cei 14.000 MW înseamnă investiţii de aproape 10 miliarde de euro.

    „România poate deveni un campion al producţiei de energie verde. Este un moment propice, am trecut de start şi e momentul să fructificăm acest potenţial“, a spus Iuliana Pănescu, head of treasury în cadrul Premier Energy, în cadrul celei de-a 11-a ediţii a ZF Power Summit. „Un investitor se va uita mereu la rata profitului. În continuare, deşi sunt multe piedici, România prezintă o rată de rentabilitate foarte mare. De aceea vedem efervescenţa investitorilor. De aceea e România interesantă. Aici se fac bani, de aceea vedem investitori. Potenţial există, există un drive al autorităţilor. Rămâne să vedem cât va putea România integra din aceste capacităţi“, a mai precizat reprezentanta Premier Energy. Potrivit unei centralizări făcute de grupul Monsson, cel mai puternic dezvoltator de proiecte de energie verde din România, la acest moment sunt în dezvoltare circa 38.000 MW în proiecte verzi, eoliene şi solare, care au cel puţin un aviz obţinut. Capacitatea este uriaşă rapotată chiar întregul sistem energetic local, de circa 20.000 MW. „Nu banii sunt problema. Industria nu a stat să primească mereu mesaje din zona guvernării, dar sunt aşteptări că ne vom alinia cu ceea ce se întâmplă la nivel european. Proiectele mari sunt deja în dezvoltare de trei ani şi sunt aproape de finish. În momentul de faţă, în jur de 38.000 MW sunt în diverse stadii de dezvoltare, mă refer atât la vânt, fotovoltaic mare, cât şi partea de prosumatori. În cel mai pesimist scenariu, 14.000 MW din această capacitate se vor monta în următorii 10 ani“, a precizat Sebastian Enache, business development manager la Monsson-PLC. Potrivit acestuia, în 2022 se vor monta circa 200-300 MW pe zona de energie solară, una dintre probleme fiind însă disponibilitatea redusă a forţei de muncă. „Avem nevoie între 25.000 şi 35.000 de angajaţi până în 2030. Nu vedem o problemă a dezvoltării de proiecte, a finanţării proiectelor, ci pur şi simplu faza de construcţie. Anul acesta, cel puţin 200-300 MW fotovoltaic se vor construi. În următorii trei ani trebuie să angajăm urgent 10.000 de oameni pentru instalare şi montare“, a mai precizat Enache.

    Şi în cazul energiei verzi şi la fel în cazul gazului natural, investitori sunt, pentru prima dată problema nu mai sunt banii. „De-a lungul anului trecut am avut discuţii cu peste 100 de investitori din absolut toate continentele, care văd în România un potenţial foarte mare de investiţi, este foarte atractivă piaţa, însă până a lua decizia de a investi se uită la foarte multe aspecte. Nu este o problemă de bani, bani se găsesc peste tot”, spune Radu Mustaţă, sales director, Marsh România, broker de asigurări prezent la nivel global, care s-a lansat recent şi în activitatea de intermediere între dezvoltatori de proiecte şi finanţatori. Iar cum banii sunt, temerea cea mai mare este statul, riscul politic.

    „Investitorii întotdeauna ridică întrebări legate de istoria recentă, perioada 2012-2013 (anii de schimbare a schemei de sprijin pentru regenerabile). Nu am avut niciun investitor care să nu arate cu degetul ce s-a întâmpat în acea perioadă. De ce am investi acum? Care e situaţia diferită şi de ce perspectivele sunt mai bune acum decât în 2012? Facem muncă de convingere cu investitorii să le arătăm că există o strategie energetică, Planul Naţional Integrat în domeniul Energiei şi Schimbărilor Climatice (PNIESC), există nişte directive europene care ne ajută să ne implementăm aceste proiecte şi de-asta este un mediu investiţional mult mai favorabil acum”.

    La final, puterea este în mâinile statului, pentru că durata mare a investiţiilor în sectorul energetic le face dependente de stabilitate, de promisiuni pe termen lung. Iar într-un domeniu ca energia, care a schimbat 10 miniştri în ultimii 10 ani, este greu de crezut că abordarea pe termen lung există cu adevărat, nu doar în sutele de pagini de strategii pe care s-a pus praful. Întrebarea este dacă România îşi mai poate permite să rateze şi această şansă, încă una. Peste 200 de miliarde de euro sunt pe masă.

  • Romgaz este mai valoroasă pe bursă decât Lukoil şi Gazprom la un loc. Cu banii din puşculiţă, de 800 mil. dolari, producătorul român de gaze ar putea cumpăra acum cei doi giganţi petrolieri ai Rusiei şi care cu doar câteva zile în urmă valorau sute de miliarde de dolari

    Potrivit datelor agregate de ZF din platforma Bloomberg, cei doi giganţi petrolieri ai Rusiei – Lukoil şi Gazprom au acum o capitalizare bursieră la Londra de 346 milioane de dolari şi 225 milioane de dolari, în colaps de la începutul lui 2022 cu 99,44% respectiv 99,8%.

    Cu alte cuvinte, cele două companii, care cu doar câteva zile în urmă valorau 57 mld. dolari pentru Lukoil şi 71 mld. dolari pentru Gazprom, au ajuns să fie mai mici chiar şi decât companii listate pe segmentul AeRO al Bursei de la Bucureşti – acolo unde sunt IMM-uri.

    Ca un scenariu jurnalistic – Romgaz, producător şi furnizor de gaze naturale controlat de Ministerul Energiei, şi care acum valorează 3,5 miliarde de dolari la Bucureşti, ar putea cumpără dintr-un foc atât Gazprom cât şi Lukoil doar cu banii pe care îi avea la bănci la final de 2021, de circa 3,6 mld. lei (aproximativ 800 mil. dolari). Adica nici măcar nu ar apela la împrumuturi.

    Desigur aceasta este doar un scenariu jurnalistic, cu şanse zero de materializare, însă arată amplitudinea prăbuşirilor pe pieţele vestice pentru perlele din energie ale Rusiei din cauza sancţiunilor europene.

    Miercuri, companiile ruseşti care au GDR-uri listate la Bursa de la Londra sunt în cădere liberă, tranzacţionarea fiind oprită de câteva ori. Bursa din Moscova încă este închisă miercuri, pentru a treia zi la rând. Gazprom scade cu 30%, Lukoil cu 92%, Sberbank cu 50%, potrivit datelor bursei de la Londra.

     ​