BusinessMagazin

Tag: Roma

  • Simona Halep este în semifinalele turnelui de la Roma, după ce Iulia Putintseva a abandonat

    Simona Halep merge în semifinalele tuneului de la Roma, după o partidă de doar 49 de minute cu Putintseva. Sportiva din Kazahstan s-a retras în setul al doilea din pricina unei accidentări.

    În semfinale, Halep (locul 2 WTA) o va înfrunta pe învingătoarea disputei dintre Azarenka (locul WTA 14) şi Muguruza (locul 17).

    Muguruza a eliminat-o anul acesta pe sportiva noastră în semifinalele de la Australian Open.

    Turneul de la Roma serveşte ca pregătire pentru Roland Garros, care va avea loc între 21 septembrie – 11 octombrie.

  • Soarta nefericită a unei dinastii care a fost cândva un simbol al antreprenoriatului. Cum a reuşit un partid politic să îi facă să cedeze statului compania pe care o deţineau

    Soarta familiei Benetton, cândva simbol al antreprenoriatului italian, a luat o direcţie nefericită după ce prăbuşirea unui pod de autostradă din Genova în 2018 i-a adus imperiul infrastructurii în colimatorul guvernului populist de la Roma, scrie Politico.

    De atunci, bogata dinastie – care a ajuns la faima mondială producând pulovere colorate şi campanii publicitare provocatoare în anii 1990 – a devenit subiectul unor dezbateri politice prelungite, problema dacă să fie revocată sau nu profitabila concesiune pentru autostrăzi acordată companiei divizând în profunzime guvernul.

    Între timp, profitând de relaxarea normelor UE privind cheltuielile bugetare pe fondul crizei provocate de padnemia de COVID-19, guvernul i-a forţat pe Benettoni să accepte o înţelegere prin care aceştia cedează statului controlul afacerii lor cu autostrăzi.

    Pentru Mişcarea 5Stele, o formaţiune politică antisistem care guvernează într-o coaliţie cu Partidul Democrat de centru-stânga, aceasta este o şansă să ataşeze rezultate tangibile retoricii sale anti-elită. Mişcarea şi-a pierdut jumătate din alegători de la venirea la putere în 2018, conform unui sondaj de opinie realizat de Politico.

    Dar jocul de putere a crescut tensiunile în coaliţia de guvernare, unii critici acuzând guvernul că a încheiat un acord favorabil companiei şi că riscă să afecteze încrederea pieţei în sistemul juridic al Italiei. Guvernul s-a comportat ca un regim sud-american, spune Andrea Colli, profesor de istoria companiilor la Universitatea Bocconi din Milano şi autor al unei cărţi despre familia Benetton. „Este probabil prima dată în istorie când un guvern italian a naţionalizat de facto o afacere prin utilizarea ameninţărilor pentru a forţa o companie privată să cedeze un activ.“

    Când podul Morandi s-a prăbuşit în urmă cu doi ani, ucigând 43 de oameni, cei de la Mişcarea 5Stele au dat imediat vina pe grupul Benetton, care operează aproximativ jumătate din reţeaua de autostrăzi din Italia printr-o participaţie care oferă controlul asupra gigantului de infrastructură Atlantia.

    Potrivit Mişcării 5Stele, divizia de autostrăzi a Atlantia, Autostrade per l’Italia (Autostrăzi pentru Italia), a primit cadou oferte îndulcite de la guvernele anterioare. Înainte de începerea oricărei investigaţii, guvernul a identificat o horă de ţapi ispăşitori convenabili – afaceri mari, vechea clasă politică şi familia miliardarului Benetton – şi a ameninţat în mod repetat cu revocarea contractului. Însă aproape doi ani dosarul a părut prea complex şi costisitor pentru a fi rezolvat rapid.

    Acum, guvernul, văzut stropit din belşug cu finanţarea de la UE din planul de recuperare economică din criza provocată de pandemia de Covid-19, s-a pregătit să ia înapoi un activ profitabil al statului şi să obţină punctele politice atât de necesare, ordonând Benettonilor la începutul acestei luni să îşi vândă pachetul de acţiuni la divizia de autostrăzi şi să cedeze controlul către banca de stat Cassa Depositi e Prestiti (CDP) şi investitorilor aliaţi.

    „Compania a fost ameninţată cu o armă lipită de cap“, au descris situaţia persoane apropiate familiei Benetton. „Dacă nu erau de acord cu cerinţele guvernului, contractul ar fi fost revocat, provocând incapacitatea de plată.”
    În joc erau 7.000 de locuri de muncă şi ruina financiară a investitorilor instituţionali şi mici, precum şi a creditorilor şi băncilor cărora compania le datora suma cu potenţial destabilizator de 10 miliarde de euro.

    Cei de la 5Stele au făcut presiuni pentru anularea completă a contractului, dar au revendicat victoria oricum, publicând o postare pe blogul lor cu titlul „La revedere Benetton”.

    „În sfârşit, ne-am eliberat de Benettoni, cred că este o mare victorie pe toate fronturile”, a declarat pentru o agenţie locală de ştiri subsecretarul de transport Giancarlo Cancelleri, de la 5Stele. „Am demonstrat că în Italia cu acest guvern, cei care fac rău sunt pedepsiţi.”

    Dar nu toată lumea este convinsă că decizia a fost un câştig pentru stat. Fostul premier Matteo Renzi, care conduce acum partidul Italia Viva  şi susţine coaliţia de guvernare, a sugerat că acordul a fost mai benefic pentru Benettoni. „Era evident, de la început, că nu va exista nicio revocare, ci doar  o înţelegere cu Benettonii”, a scris Renzi într-o informare pentru public. „În loc să fie dată afară, compania este plătită.”

    Un insider de la Atlantia a recunoscut că acesta „nu este cel mai rău scenariu” de care se temeau – o anulare imediată a concesiunii. Investiţia venită de la banca de stat CDP alături de prezenţa investitorilor internaţionali „ar putea fi pozitivă” pentru companie, la fel ca în cazul altor scindări provocate de stat, cum ar fi gigantul din apărare Finmeccanica, acum Leonardo, şi compania energetică Enel.

    Decizia extrem de politizată a provocat, de asemenea, nelinişte în rândul investitorilor internaţionali ai companiei, printre care se numără asigurătorul german Allianz şi Silk Road, fondul de stat al Chinei. Interesul cancelarului german Angela Merkel pentru decizie a adăugat presiuni suplimentare după ce aceasta a declarat reporterilor, în urma unei întâlniri cu premierul italian Giuseppe Conte, că este „foarte curioasă” să afle deznodământul. Merkel a tras sforile în Europa pentru crearea planului de recuperare economică al cărui principal beneficiar va fi Italia.

    Un mare fond de hedging, TCI Fund Management, a acuzat recent guvernul de însuşirea ilegală a unei companii private şi a lansat proceduri de infringement împotriva Italiei cu Comisia Europeană pentru încălcarea principiilor cheie, inclusiv stabilitatea juridică şi imparţialitatea.

    Într-un astfel de mediu de afaceri „instabil şi imprevizibil”, investitorii nu vor mai avea încredere că Italia este un stat de drept”, se arată în plângere.

    TCI a cerut o soluţie alternativă – o licitaţie cu mai mulţi concurenţi sau ca firma să fie listată astfel încât Atlantia să îşi poată vinde pachetul de acţiuni la divizia de autostrăzi către banca CDP la un preţ „corect”.

    Războiul a reaprins o dezbatere cu privire la nivelul de responsabilitate al Benettonilor pentru dezastrul provocat de prăbuşirea podului – şi despre cine va beneficia de pedepsirea lor. Familia a fost atrasă în afaceri cu în 1999 după ce activitatea lor principală de retail a încetinit. Italia se pregătea să intre în zona euro, iar guvernul trebuia să reducă datoria publică privatizând unele dintre cele câteva sute de companii de stat italiene. Roma căuta o companie italiană cu umeri largi care să facă posibile investiţii pe termen lung.

    Afacerea cu autostrăzi s-a dovedit a fi o gâscă cu ouă de aur. Concesiunea a fost extinsă pentru a o face mai atractivă, iar contractele favorabile au însemnat că tarifele creşteau automat în fiecare an. Autostrăzile italiene sunt acum cele mai scumpe din Europa, deşi, probabil, datoria făcută pentru a construi reţeaua în anii ’60 şi ’70 a fost achitată de mult timp de către utilizatori.

    Un raport al autorităţii naţionale anticorupţie publicat la începutul acestei luni a acuzat compania că nu a investit suficient pentru verificări de întreţinere şi siguranţă.

    Concesiunile de autostrăzi sunt un fel de oligopol unde un număr mic de „aristocraţi ai asfaltului” sunt capabili să domine piaţa şi să-şi impună voinţa asupra statului, a raportat către Comisia pentru lucrări publice din Senat Francesco Merloni, preşedintele Fundaţiei Aristide Merloni şi un fost ministru al lucrărilor publice.
    Doar 440.000 de euro – sau 33.000 de euro pe an – au fost cheltuiţi pentru întreţinerea podului Morandi între 1994 şi accidentul din 2018, deşi o renovare de 20 de milioane de euro era programată să înceapă la câteva săptămâni după prăbuşire. Managerii, conform raportului, au cheltuit doar 2,2% din totalul investiţiilor pe 7.317 viaducte, tuneluri şi poduri. Atlantia contestă constatările.

    Persoana apropiată familiei Benetton a subliniat că ministerul transporturilor a aprobat planul de întreţinere programat şi a spus că familia a fost persecutată pe nedrept din motive politice.

    Având în vedere că compania este condusă de o echipă profesionistă, vina a fost personală pe nedrept, a spus sursa respectivă. „Benettonii au fost identificaţi imediat ca ţapi ispăşitori, persecutaţi, nu au dreptul să vorbească nici de a exista.“ O mare parte din echipa de conducere de la Atlantia – inclusiv CEO-ul Giovanni Castellucci – a fost înlocuită după prăbuşirea podului în 2018. Insiderul de la Atlantia a spus că s-a schimbat complet cultura companiei. Evaluarea riscurilor şi inspecţiile, care erau făcute anterior de o companie internă, sunt acum efectuate de o parte terţă independentă.

    Însă, ca urmare a inspecţiilor mai stricte, multe viaducte şi tuneluri îmbătrânite au fost reclasificate ca având un risc mare de prăbuşire. Două poduri rutiere din Italia, inclusiv un viaduct de autostradă, s-au prăbuşit după colapsul podului Morandi.

    Deocamdată, cu investigaţia penală sub diferite acuzaţii asupra foştilor manageri şi tehnicieni angajaţi de Atlantia – inclusiv numeroase acuzaţii de ucidere din culpă şi de falsificare de documente – la ani distanţă de orice concluzii finale, lupta pare să rămână extrem de politică.

    Pentru a placa detractorii, guvernul va trebui să se asigure că investiţiile în infrastructură atât de necesare nu sunt descurajate şi să garanteze că statul de drept exista, şi este considerat, a fi menţinut. Anularea contractului ar fi fost o pedeapsă pentru toată lumea, dar cei de la 5Stele vor fi acum îngrijoraţi de faptul că aşa-numita lor victorie asupra Benettonilor, dărâmarea un imperiu, le-ar putea scăpa din mână.

    În locul podului prăbuşit a fost construit unul nou, numit Genoa San Giorgio, în mai puţin de doi ani. Construcţia a fost inaugurată la începutul acestei luni, muncitorii lucrând chiar şi în timpul carantinei pentru ca podul să poată fi deschis la timp. Genoa San Giorgio a devenit rapid mândria oraşului şi a întregii Italii, demonstrând că italienii pot construi ceva grandios. „Este un simbol al noii Italii, care-şi revine”, a spus premierul Conte. Inaugurarea s-a făcut cu mult fast, însă rudele victimelor dezastrului din 2018 au refuzat să participe la ceremonie, preferând să celebreze, în schimb, împlinirea a doi ani de la prăbuşire.

  • Comemorare fără fast

    Muzeul Scuderie del Quirinale din Roma pregătise ceea ce considera a fi cea mai mare expoziţie dedicată pictorului, aşteptându-se la o mulţime de vizitatori din toată lumea, dornici să vadă peste 120 de lucrări ale lui Rafael. Expoziţia a început aşa cum era programat, dar a trebuit închisă după câteva zile din cauza pandemiei, fiind redeschisă la început de iunie, conform New York Times.

    Chiar dacă vizitatorii vor fi mai puţini decât se aşteptase iniţial conducerea muzeului, cei interesaţi pot viziona un filmuleţ care prezintă cele mai importante exponate, încăpere cu încăpere.

    Două companii, Clam Tours şi Joy of Rome s-au reorientat către spaţiul virtual, oferind unor grupuri restrânse o plimbare pe urmele artistului prin Italia, explorând fresce ale acestuia.

    Au trebuit însă anulate planurile de a pune pe mormântul lui Rafael din Panteonul de la Roma câte un trandafir roşu în fiecare zi din anul 2020, precum şi diverse conferinţe sau prelegeri, în timp ce altele au fost amânate sau mutate online, acolo unde a fost posibil.

  • Clubul italian de fotbal AS Roma a fost vândut către un miliardar din Texas pentru 591 milioane de euro. La bursa de la Milano, AS Roma are 352 milioane de euro capitalizare

    Clubul de fotbal italian AS Roma a fost achiziţionat de miliardarul Daniel Friedkin din Texas într-o tranzacţie în valoare de 591 milioane de euro, după săptămâni de negocieri cu privire la un preţ de achiziţie care să ia în calcul impactul pandemiei coronavirusului asupra sportului, scrie Financial Times.

    Acţionarii echipei din Seria A, printre care şi pe James Palotta, preşedintele clubului, au anunţat vânzarea către Friedkin Group, vehiculul de investiţii condus de Friedkin. Astfel Daniel Friedkin a achiziţionat 86,6% dintre acţiunile clubului.

    Restul acţiunilor AS Roma se tranzacţionează pe bursa de la Milano, acolo unde AS Roma are o capitalizare de 352 milioane de euro.

    ​

  • Europa revine la viaţă: Care este pulsul în cele mai mari capitale europene şi cum sunt aşteptaţi turiştii

    Unul dintre cele mai importante momente prin care trece Europa în drumul de întoarcere către normalitate vine în zilele de 15 şi 16 iunie, când nouă ţări îşi redeschid graniţele pentru turişti din alte ţări ale Uniunii Europene. Printre acestea se numără Germania, Franţa, Grecia, Belgia, Elveţia şi Olanda.

    Ele se alătură celorlalte ţări europene care au deschis parţial graniţele, potrivit FT. Spre exemplu, Portugalia primeşte turişti din majoritatea ţărilor UE, însă nu din Spania, în timp ce anumite ţări sunt închise total, precum Malta.

    Deschiderea graniţelor UE pentru cetăţenii din Marea Britanie este încă aşteptată, însă reprezentanţii blocului european au declarat săptămâna trecută că speră ca ţările membre să-şi deschidă graniţele către restul lumii începând cu data de 1 iulie.

    Terasele inundă trotuarele Parisului

    Parisul a reveni la viaţă de când a început relaxarea restricţiilor în urmă cu o lună. Blocajele din tradic au revenit, magazinele au început să de deschidă, iar cafenelele şi terasele s-au aglomerat. Cu toate acestea, FT relatează că freamătul capitalei franceze dinainte de pandemie nu se compară cu atmosfera actuală, întrucât este „prea uşor să găseşti un scaun liber” în locurile aglomerate în mod obişnuit.

    Deşi Parisul s-a deschis, turiştii încă lipsesc. Franţa plănuieşte să-şi redeschidă graniţele pentru ţările vecine luni şi vrea să permită accesul cetăţenilor din spaţiul Schengen de la data de 1 iulie.

    Lipsa turiştilor se simte, întrucât autobuzele care se înghesuie de obicei pe străzile oraşului lipsesc, iar unele magazine sunt închise încă. Ospătarii din cafenele, cunoscuţi pentru atitudinea lor „obraznică” se comportă „neobişnuit de frumos”, relatează FT.

    Într-un an obişnuit, Parisul are circa 50 de milioane de vizitatori, în timp ce Franţa are în total 89 de milioane de turişti, ceea ce o transformă în principala destinaţie turistică a lumii. Pentru a încuraja activitatea din sector, guvernul a făcut apel la patriotism şi i-a încurajat pe francezi să îşi facă vacanţa în ţară în 2020.

    Apelul guvernului nu s-a concretizat încă în rezervări, în contextul în care informaţiile legate de momentul exact în care vor fi deschise graniţele sunt neclare, a explicat Didier Arino, care conduce compania de consultanţă în turism Protourisme.

    „Hotelurile din Paris sunt rezervate doar la 25% din capacitate pentru iulie şi august, în comparaţie cu un nivel obişnuit de 70% în vară. Cererea este foarte redusă”, a spus el.

    Cei care cheltuie cel mai mult în Paris sunt americanii, chinezii şi ruşii, iar absenţa acestora pentru vara anului 2020 va afecta atât hotelurile, cât şi furnizorii bunurilor de lux, precum Louis Vuitton. Niciunul dintre cele 11 hoteluri aşa-numite palat din Paris nu s-au redeschis încă, iar foarte puţine dintre ele acceptă rezervări pentru luna august. Printre acestea se numără Ritz, Bristol şi Four Seasons.

    Primarul Anne Hidalgo le-a permis cafenelelor, restaurantelor şi barurilor să întindă terasele pe zone mai întinse de trotuar şi a implementat un sistem de străzi pietonale. Mai mult, primăria a decis să extindă pistele de biciclete pentru ca turiştii să poată vizita oraşul pe două roţi.

    Grecia se deschide pentru 29 de ţări

    Atena îşi aşteaptă turiştii ca pe o gură de aer proaspăt din punct de vedere economic. Locuri care ar fi beneficiat de 5.000 de vizitatori pe zi sunt astăzi pustii încă, în contextul în care croazierele au fost anulate, iar în aeroport sunt prea puţine zboruri.

    Grecia se deschide luni oficial pentru turişti din 29 de ţări, inclusiv pentru vecinii balcanici, majoritatea statelor UE, Australia, Noua Zeelandă şi China.

    Autorităţile vor efectua teste în mod aleatoriu în aeroportul din Atena şi la punctele de frontieră, iar cei care sunt testaţi pozitiv vor fi ţinuţi în carantină pentru 14 zile, pe cheltuiala statului grec.

    Zborurile internaţionale directe către insulele greceşti vor începe de la data de 1 iulie, când Grecia plănuieşte să deschidă graniţele şi pentru vizitatori din celelalte ţări, inclusiv SUA şi Marea Britanie.

    Măsurile de distanţare socială sunt deja implementate la siturile turistice, cu mesaje care încurajează turiştii să menţină distanţa. În anumite locuri sunt instalate şi panouri de plexiglas.

    În acelaşi timp, districtul de shopping şi restaurante Plaka aşteaptă ca următoarele săptămâni să aducă turişti, pentru ca afacerile locale să nu se închidă. Cafenelele sunt aproape goale, iar majoritatea magazinelor care vând articole de îmbrăcăminte şi produse de specialitate nu sunt deschise, la mai mult de trei săptămâni după ce autorităţile au eliminat restricţiile pentru retaileri.

    Proprietarii de cafenele speră să supravieţuiască ajutaţi de decizia guvernului de a elimina TVA-ul pe cafea şi băuturi răcoritoare luna aceasta pentru a ajuta businessurile.

    Vara 2020 ar putea fi pierdută pentru Madrid

    Guvernul spaniol încearcă în mod disperat să găsească soluţii pentru a impulsiona activitatea de turism, în contextul în care sectorul turistic reprezintă peste 12% din PIB-ul Spaniei – ţară care s-a confruntat cu unele dintre cele mai stricte restricţii şi care deschide graniţele la 1 iulie pentru cetăţenii din UE şi din Marea Britanie.

    Cu toate acestea, există un proiect pilot care permite ca aproape 11.000 de turişti germani să ajungă în Insulele Baleare chiar de astăzi. Turiştilor li se verifică temperatura la sosire şi li se păstrează datele de contact în cazul unor evoluţii ulterioare.

    În timp ce operatorii de turism din Spania caută modalităţi de a salva sezonul, mulţi proprietari de businessuri din Madrid acceptă ideea că vara anului 2020 este pierdută. Din cauza valului de căldură, Madridul este aproape gol în luna august.

    Pentru sectorul turistic din Spania este mai important ca ţara să evite un nou val în toamnă.

    „Restaurantele, muzeele, spectacolele – turismul în Madrid implică spaţii închise, iar oamenii sunt speriaţi de această perspectivă. Poate turismul va începe să-şi revină în septembrie, dar dacă reapare Covid-ul odată cu frigul, ne-ar putea afecta în continuare”, a explicat Veronica Garcia Castelo, care conduce hotelul de cinci stele Heritage Madrid Hotel, din vecinătăţile capitalei.

    Cele trei hoteluri pe care le controlează familia Castelo se vor redeschide abia în septembrie, întrucât 90% dintre oaspeţi vin în mod obişnuit din alte ţări, iar două treimi dintre aceştia provin din Europa.

    Asociaţia hotelierilor din Madrid AEHM se aşteaptă ca doar 62 dintre cele 320 de hotele partenere să se redeschidă până la finalul lunii iunie, cu un total de 83 până la finalul lunii iulie.

    Cântăreţii ambulanţi şi mimii se întorc pe străzile Romei

    Un drum pe lângă Colosseum într-o zi obişnuită presupune evitarea grupurilor de turişti şi a artiştilor aflaţi pe străzile oraşului, însă luna aceasta capitala Italiei este încă goală.

    Cântăreţii ambulanţi, mimii şi artiştii încep să reapară pe străzile din jurul Colosseumului, însă ritmul în care reporneşte sectorul turistic este unul redus.

    În timp ce Italia a fost una dintre cele mai afectate ţări de pandemia de Covid-19, guvernul de la Roma a decis să fie printre primele din UE care anunţă redeschiderea graniţelor, într-o încercare de a salva parţial sezonul de vară pentru hoteluri, restaurante şi alte businessuri care depind de valurile de turişti.

    Reporterii FT s-au întâlnit în Roma în principal cu italieni din diferite regiuni ale ţării care au mers să viziteze situri turistice inundate de turişti în mod obşinuit, precum Vaticanul sau Fontana di Trevi.

    În rest, majoritatea atracţiilor turistice rămân goale momentan, iar cozile din jurul Colosseumului lipsesc cu desăvârşire, la fel ca grupurile mari de turişti care fac poze sau selfieuri în tot oraşul.

  • Economia Italiei se sfărâmă sub greutatea unui deficit estimat la 10,4% de Guvernul de la Roma. Premierul Conte a intrat într-o cursă disperată, întrucât perspectivele sunt mai rele decât ale Greciei în urmă cu zece ani

    Guvernul italian condus de Giuseppe Conte estimează un deficit bugetar de 10,4%, întrucât încearcă să mobilizeze resurse pentru a salva o economie răvăşită timp de săptămâni întregi de măsurile de carantină, potrivit Bloomberg.

    Oficialii se aşteaptă ca deficitul bugetar să urce în spirală până la 10,4% din PIB în 2020, în contextul în care pentru economie se estimează o cădere de 8%, pe fondul măsurilor de carantină naţională impuse încă din data de 8 martie.

    Conte va cere aprobarea parlamentului pentru un deficit de 55 miliarde euro, astfel încât guvernul să poată finanţa noi pachete de stimul economic.

    Premierul şi cabinetul său sunt angrenaţi într-o luptă disperată pentru a atinge un nivel de stabilitate, în contextul în care virusul a lovit puternic economia deja instabilă a ţării. Oficialii spun că datoria publică va ajunge la cel puţin 150% faţă de PIB până la finalul anului.

    Acest nivel al datoriei îl depăşeşte pe cel cu care s-a confruntat Grecia în urmă cu zece ani când guvernul elen a declanşat o criză a datoriei suverane.

    Roma se bazează deja pe programul de achiziţie de datorii anunţat de Banca Centrală Europeană pentru a-şi menţine costurile de finanţare cât mai reduse.

    Bloomberg Economics estimează o cădere de 13% a PIB-ului Italiei în acest an – un declin cu 5 procente mai mare decât estimează guvernul de la Roma.

    În timp ce calculele sunt încă revizuite, proiecţia de deficit a crescut peste noapte de la un nivel de 10,3% luat în considerare miercuri, la 10,4% joi.

    Consilierii guvernamentali lucrează încă la acest plan, iar detaliile s-ar putea schimba, potrivit oficialilor. Cabinetul lui Conte va aproba programul în zilele următoare.

    Noul plan al lui Giuseppe Conte prevede o creştere economică de 4,7% pentru anul următor şi bugetează un fond de 13 miliarde euro pentru a sprijini businessurile şi a finanţa plata şomajului tehnic, alături de un fond de 12 miliarde euro prin care guvernul vrea să ajute companiile cu lichidităţi.

    Premierul a anunţat săptămâna aceasta că va mai ajuta economia cu cel puţin 50 miliarde euro. Guvernul său a aprobat un pachet iniţial de stimulare economică de 25 miliarde euro, una trecută.

    Într-o încercare de a proteja cele mai vulnerabile economii din zona euro, întrucât acestea se confruntă cu riscul unui downgrade în ceea ce priveşte ratingul de creditare, Banca Centrală Europeană a anunţat miercuri că va accepta datorie de nivel junk drept colateral pentru finanţarea acestor ţări prin bănci.

  • Toate drumurile nu mai duc la Roma

  • Italia lansează acuzaţii incredibile: România a vândut pe bani mai mulţi Rusiei măştile destinate Italiei

    Un subsecretar de stat de la Roma acuză România că a vândut pe bani mai mulţi Rusiei măştile destinate Italiei, după blocarea unui transport de materiale de protecţie pentru Italia, a declarat

    Un subsecretar de stat al Ministerului de Externe de la Roma, Manlio Di Stefano, a declarat presei că, la Bucureşti, mai mulţi emisari ruşi au blocat tranzacţia cu o sumă importantă de bani.

    Afirmaţia nu a fost negată de Luigi Di Maio, ministrul italian de Externe. „În lume există ţări care ne ajută şi ţări care au decis să se gândească doar la ele. Noi îi denunţăm pe cei din urmă. Adică pe cei care ţin pentru ei măştile noastre”, a spus ministrul.

    Di Maio a spus şi că Italia va repatria o mie de studenţi aflaţi în România. „Împreună cu Alitalia, am organizat un zbor de la Bucureşti, iar acum Alitalia mi-a spus că mai organizează încă unul de la Bucureşti către Roma. Vor pleca vineri. Nu vom abandona pe nimeni”.

    Mediafax a solicitat un răspuns Ministerului român de Externe pe tema acuzaţiilor venite din Italia.

    Miercuri, 18 martie Direcţia de Sănătate Publică (DSP) Cluj a oprit transportul unor colete spre Italia pe Aeroportul Internaţional ”Avram Iancu”, expediate de o firmă din Sf. Gheorghe, care conţineau materiale sanitare, printre care măşti, botoşei şi costume de protecţie. Potrivit unui comunicat al Grupului de Comunicare Strategică transmis, măsura a fost dispusă în urma sesizării poliţiştilor de frontiră de la aeroportul clujean.

    ”În urma sesizării poliţiştilor de frontieră din Aeroportul Cluj-Napoca, în baza Ordinului Ministrului Sănătăţii nr. 7 din 11.03.2020, Direcţia de Sănătate Publică a dispus oprirea transportului unor colete, care urmau sa fie expediate în Italia şi conţineau 10.000 măşti chirurgicale, 17.000 măşti menaj, 400 măşti de unică folosinţă, 45 de costume de protecţie medicală, 400 de botoşi protecţie încălţăminte”, se arată în comunicat.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Se apropie ”ziua judecăţii”: Italia este la un pas de un deficit bugetar de 40 de miliarde de euro, iar guvernul populist de la Roma exclude orice austeritate

    Mario Draghi, preşedintele Băncii Central Europene, a iniţiat o nouă rundă de stimulare monetară, scăzând randamentele obligaţiunilor în zona euro. Această mişcare nu explică de ce investitorii au redus prima de risc pe care o cer pentru obligaţiunile Italiei, în comparaţie cu alte ţări. Motivul este ascuns în decizia Romei de a căuta un compromis cu partenerii săi din Uniunea Europeană pentru planurile legate de bugetul Italiei.

    Luna trecută, Comisia Europeană a făcut primul pas spre a recomanda ca liderii UE să sancţioneze Italia pentru încălcarea limitelor de îndatorare ale uniunii în 2018. Giovanni Tria, ministrul Finanţelor din Italia, a trimis un răspuns prin care nu a reuşit să descrie în detaliu cum va aborda Roma provocările sale fiscale.

    Coaliţia Five Star-Lega a aprobat o ajustare fiscală în valoare de 7,6 miliarde de euro care va scădea ţinta deficitului bugetar al Italiei de la 2,4% din PIB, la 2%. Această mişcare nu se încadrează în ceea ce a cerut Comisia Europeană, dar mulţi investitori consideră că va fi suficient pentru ca instituţia să îşi amâne decizia de a pedepsi ţara până la sfârşitul anului.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Un român a citit „Rugăciunea Universală” din duminica Floriilor în cadrul slujbei oficiate de Papa Francisc la Vatican

    „La solicitarea Oficiului liturgic al ceremoniilor pontificale, parohul Comunităţii române de migranţi romano-catolici din Roma, pr. Isidor Iacovici, l-a desemnat pe Marian Dancă, muncitor, originar din dieceza de Iaşi, să citească prima intenţie de la «Rugăciunea universală» care, de obicei, este înălţată «Pentru papa şi toţi episcopii Bisericii»”, scrie Vatican News.

    Pentru Radio Vatican, Marian a spus ulterior: „A fost un moment de emoţie şi bucurie. Am avut această ocazie să transmit în limba română această rugăciune. Sunt de 20 de ani la Roma. Mulţumesc celor care m-au ales. Este o experienţă unică”.

    Credincioşii romano-catolici încep duminică celebrarea misterului pascal al morţii şi învierii Domnului. Papa Francisc prezidează, an de an, Sfânta Liturghie a Duminicii Floriilor şi Patimii Domnului în Piaţa San Pietro din Cetatea Vaticanului.

    În timpul pocesiunii Papa binecuvântează ramurile de palmier şi de măslin pe care cardinalii, episcopii şi credincioşii le poartă în mâini.