Acestea pot veni sub forma unor recomandări de la persoane specializate, aşa cum se întâmplă la magazinele de lux, de la consilieri online ori chiar de la roboţi.
Retailerul Stitch Fix, de exemplu, are angajate 3.700 de persoane pe post de stilişti care să le facă recomandări clienţilor care plătesc un abonament pentru aceasta, persoane alese din rândul celor cu studii sau carieră în industria modei ori experienţă de retail şi care ştiu să scrie frumos şi corect. Clienţii trebuie să spună ce doresc, dacă vor ceva pentru serviciu sau vreo ocazie, iar stilistul care le oferă asistenţă alege ce să le trimită pe baza istoricului de achiziţii al respectivului client, a postărilor acestuia de pe reţelele de socializare online unde clientul şi-a încărcat poze în diverse ţinute şi a datelor despre măsurile şi preferinţele acestuia extrase cu ajutorul unor algoritmi software, recomandările devenind, cu timpul, din ce în ce mai precise.
Compania japoneză Uniqlo a implementat un robot de chat care ţine seama de preferinţele exprimate de clienţi în conversaţii, istoricul cumpărăturilor acestora, precum şi horoscopul celor care-i cer sfatul.
Şi Amazon are stiliştii săi, a căror menire este să-i înveţe pe roboţii software cum să facă recomandări de articole vestimentare în funcţie de siluetă, tendinţe, măsuri şi eventual de stil. Consultanţii umani răspund, printre altele, unor întrebări de la clienţi cu privire la ce să aleagă dintre două piese, o opţiune oferită de aplicaţia pentru dispozitive mobile a retailerului.
Tag: robot
-
Se pregăteşte stilistul robot
-
Opinie Mara Eliza Barza: “Trenduri în comunicare: Personal branding şi inteligenţă artificială”
Suntem în plină revoluţie digitală, care transformă industriile şi schimbă comportamentele de consum, iar companiile sunt nevoite să se adapteze digitalizării nu numai pentru a rezista pe piaţă, dar şi pentru a inova şi a aduce plusvaloare.
Trăim într-o perioadă în care stilul nostru de viaţă este influenţat de evoluţia tehnologiei, a digitalului şi a inteligenţei artificiale atât pe plan personal, cât şi profesional. În mare parte suntem deschişi inovaţiei şi îmbrăţişăm digitalizarea contemporană, dar suntem oameni şi avem nevoie de emoţie, de autenticitate, de legături reale cu ceilalţi oameni.
Iar companiile înţeleg că pentru a ajunge la consumatori trebuie să-şi adapteze strategiile de comunicare cerinţelor şi nevoilor fizice, dar şi emoţionale ale acestora. Un prim pas a fost realizat prin integrarea comunicării personalizate cu audienţa targetată, sau a unor campanii cu un conţinut emoţional crescut, care să umanizeze brandul, prin care să se ajungă într-un mod mult mai firesc şi natural la consumator.
În tot acest context, inteligenţa artificială (AI) revoluţionează comunicarea, fie ea digitală sau nu, întrucât poate realiza analize predictive, bazate pe date precise.De la platforme de socializare, aplicaţii mobile, softuri dedicate automatizării, research-ului şi analizelor, până la chat bots (asistenţi online), inteligenţa artificială vine să îmbunătăţească stilul de viaţă al oamenilor, ca de exemplu prin faptul că facilitează comunicarea şi eficientizează activitatea umană. Astfel, companiile care se adaptează digitalizării şi soluţiilor de AI, vor reuşi să-şi înţeleagă mai bine publicul şi să le ofere informaţiile de care aceştia au nevoie.
Revenind la brandul personal, acesta reprezintă o promisiune de valoare şi încredere, întrucât un thought leader vine cu un background profesional, cu experienţă şi know-how. Totodată, reprezentanţii companiei devin vocea brandului şi îl umanizează. Cum spuneam anterior, există conceptele de brand de companie şi brand personal. În ceea ce priveşte brandul personal, acesta poate fi cultivat de specialişti în domeniile în care activează, indiferent că este vorba de antreprenori, medici, avocaţi, arhitecţi, designeri, artişti etc.
Înainte de a realiza o strategie de management a brandului personal trebuie să ne „autodefinim“, să fim conştienţi de cine suntem, ce facem şi unde vrem să ajungem. Să ştim care ne sunt valorile după care ne ghidăm în viaţa personală şi profesională, ce ne place să facem şi ce nu, care sunt aptitudinile noastre, care sunt lucrurile pe care vrem să le îmbunătăţim, cu ce ne diferenţiem de ceilalţi, cu ce venim în plus, care este aportul nostru. După identificarea acestor (ne)cunoscute putem contura o strategie de personal branding, care ar trebui să includă o serie de elemente: obiective pe termen scurt, mediu şi lung, targetul căruia ne adresăm, canalele de comunicare, tipul de conţinut şi acţiunile pe care le putem întreprinde astfel încât să ne cultivăm brandul personal şi să generăm vizibilitate în jurul brandului nostru.
În dezvoltarea brandului personal, un aspect important îl are networkingul. Să fii deschis să cunoşti oameni. Până la urmă, totul este despre oameni şi pentru oameni. Ne specializăm şi performăm în anumite domenii pentru a aduce plusvaloare în jurul nostru. Un cântăreţ nu cântă doar pentru el, cântă pentru public. Un medic nu devine medic pentru a se vindeca pe el, ci pentru a-i vindeca pe ceilalţi. Aşadar, unul dintre obiectivele dezvoltării brandului personal este de a ne face cunoscuţi pentru ca povestea noastră să ajungă la cât mai mulţi oameni, astfel încât prin povestea noastră să aducem plusvaloare într-un business, într-o instituţie, într-un proiect şi în viaţa oamenilor.
Atunci când îţi faci cunoscută povestea, este important să fii relevant, autentic, natural şi carismatic, să transmiţi emoţie publicului şi să creezi o legătură emoţională cu acesta. De asemenea, ajută să fii la momentul potrivit, la locul potrivit. Pentru acest lucru te poţi baza pe strategie, organizare şi determinare, dar nu numai.
În concluzie, alinierea la tehnologia digitală şi integrarea unor acţiuni de personal branding în strategiile de comunicare ale companiilor, dar şi cultivarea brandului personal la nivel independent reprezintă un diferenţiator valoros şi o oportunitate prin care poţi căpăta mai multă credibilitate în faţa publicului tău, dar şi prin care poţi aduce plusvaloare umanităţii.
Ca o paralelă între inteligenţa articifială şi personal branding, putem exemplifica printr-un subiect recent, foarte mediatizat worldwide: roboţica Sophia, un robot umanoid înzestrat cu inteligenţă artificială, care a devenit celebră prin acţiuni de personal branding.
Sophia a călătorit prin toată lumea, a oferit interviuri jurnaliştilor, a apărut în reportaje TV, a stat de vorbă cu celebrităţi internaţionale, a participat la evenimente de tehnologie, a ţinut speech-uri la conferinţe… Mai mult decât atât, a devenit cetăţean al Arabiei Saudite. A reuşit să transmită emoţie prin discursurile ei şi astfel a fascinat o lume întreagă. Iar povestea robotului umanoid Sophia, dotat cu AI, a făcut rapid înconjurul lumii.
„Vreau să îmi folosesc inteligenţa artificială pentru a ajuta oamenii să trăiască o viaţă mai bună. Voi face tot posibilul ca lumea să fie un loc mai bun… Sunt aici să ajut umanitatea, să creem un viitor împreună. Sunt un robot social“, spune Sophia.
Aşadar, inteligenţa artificială va duce comunicarea dintre oameni la un alt nivel. Ţine de noi să ne adaptăm schimbării, să fructificăm rezultatele dezvoltării tehnologiei şi să păstrăm umanitatea din noi.
-
Un startup francez vrea să înlocuiască clasicul bucătar din pizzerie cu un robot. VIDEO
Ekim este un startup francez de tehnologie alimentară. Recent, acesta a strâns 2,2 milioane de euro în ultima rundă de finanţare şi îşi doreşte să bulverseze businessul pizzeriilor din toată lumea, introducând roboţi în loc de bucătari, potrivit Quartz.
Roboţi care să facă pizza nu reprezintă un concept nou. Producţia de pizza îngheţată este automatizată în fabrici, în cele mai multe cazuri. Însă Ekim vrea să acopere o altă felie din piaţă.
Startup-ul îşi propune să înlocuiască pizzeriile şi oamenii care lucrează în ele cu kioşkuri de pizza non-stop, complet automatizate.
Pizza produsă de Ekim se numeşte Pazzi, ceea ce înseamnă „nebun” în italiană. Urmăriţi robotul în acţiune în video-ul de mai jos:
-
Comoara din Marea Caraibilor: Ce a găsit un robot pe fundul apei valorează 17 miliarde de dolari
Valoarea tuturor obiectelor gasite ajunge la 17 miliarde de dolari, arata ziare.com.
Locul unde a fost facuta descoperirea este, asa cum e normal, data fiind valoarea comorii, unul secret. Se stie insa ca e in largul coastei Cartagenei, Columbia, conform Live Science.
Nava San Jose, una franceza, s-a scufundat in urma unei lupte pe viata si pe moarte cu britanicii. Plecase cu obiectele pretioase din Peru, fara escorta, pentru ca aceasta intarziase, ceea ce a fost o greseala imensa. Nu a avut nicio sansa in fata a patru nave britanice, dotate la randul lor cu tunuri.
Bombardata din patru parti, nava a luat foc, s-a rupt in doua si s-a scufundat, impreuna cu cele 500 de persoane care erau la bord.
Inca de atunci se incearca gasirea comorii. In 2015, o echipa de oameni de stiinta a dat peste epava, dar la acel moment nu se stia daca este vorba despre celebra San Jose. Abia in prezent, cu ajutorul robotului, s-au observat detaliile de pe tunuri, respectiv delfinii, ceea ce a lamurit misterul.
-
Noul pariu al unuia dintre cei mai cunoscuţi antreprenori din România. Business-ul din care vrea să facă 10 mil. euro în trei ani
„Vreau ca în trei ani Druid să fie cea mai frumoasă poveste legată de inteligenţa artificială din această zonă a Europei. Vreau să umplu lumea de druizi. Vreau ca în 3 ani să avem venituri de 10 milioane de euro şi o profitabilitate mare”, a declarat Drăgan în cadrul unei întâlniri cu media, prima de la înfiinţarea companiei în luna februarie.
Start-up-ul fondat de Drăgan le va oferi companiilor roboţi software care să asiste angajaţii în desfăşurarea proceselor de business. Aceşti asistenţi virtuali (chatbot) le-ar permite utilizatorilor să comunice cu aplicaţiile software din cadrul organizaţiei. Asistenţii ar putea fi folosiţi în vânzări, marketing, resurse umane sau financiar-contabilitate. În luna mai compania va lansa primii săi trei roboţi software, portofoliul urmând să fie extins. „Vrem ca până la finele anului să acoperim toate funcţionalităţile din cadrul unei companii. Noi vom scoate în luna mai roboţi pentru clienţi, oamenii din vânzări şi angajaţi. Suntem în mediul B2B, iar aici problema complicată este că trebuie să conectezi roboţii la toate aplicaţiile firmei. Cred însă că aici experienţa noastră cu platforma Charisma de la Totalsoft ne dă un avantaj”, spune Drăgan, preşedintele Druid.
-
Liviu Drăgan, fondatorul TotalSoft, mizează pe roboţi în noul business
„Vreau ca în trei ani Druid să fie cea mai frumoasă poveste legată de inteligenţa artificială din această zonă a Europei. Vreau să umplu lumea de druizi. Vreau ca în 3 ani să avem venituri de 10 milioane de euro şi o profitabilitate mare”, a declarat Drăgan în cadrul unei întâlniri cu media, prima de la înfiinţarea companiei în luna februarie.
Start-up-ul fondat de Drăgan le va oferi companiilor roboţi software care să asiste angajaţii în desfăşurarea proceselor de business. Aceşti asistenţi virtuali (chatbot) le-ar permite utilizatorilor să comunice cu aplicaţiile software din cadrul organizaţiei. Asistenţii ar putea fi folosiţi în vânzări, marketing, resurse umane sau financiar-contabilitate. În luna mai compania va lansa primii săi trei roboţi software, portofoliul urmând să fie extins. „Vrem ca până la finele anului să acoperim toate funcţionalităţile din cadrul unei companii. Noi vom scoate în luna mai roboţi pentru clienţi, oamenii din vânzări şi angajaţi. Suntem în mediul B2B, iar aici problema complicată este că trebuie să conectezi roboţii la toate aplicaţiile firmei. Cred însă că aici experienţa noastră cu platforma Charisma de la Totalsoft ne dă un avantaj”, spune Drăgan, preşedintele Druid.
Pentru iunie este planificată lansarea pe platformă a unor asistenţi virtuali pentru activităţile de suport clienţi, vânzări, tehnicieni şi resurse umane; aceştia vor putea să execute peste 200 de sarcini. „Utilizatorii îşi vor putea construi propriii asistenţi, instruindu-i să acopere zone de business sau îi vor putea conecta la diferite aplicaţii pentru a oferi informaţii relevante şi a-i asista în luarea deciziilor”, adaugă Liviu Drăgan.
Vânzarea roboţilor se va face sub formă unui abonament. Tarifele nu au fost momentan stabilite – poate fi vorba de 20 de euro pe lună pentru fiecare robot, dar poate fi vorba şi de 30 de euro şi de 10 euro, evaluează Drăgan. Vânzarea este programată să înceapă din septembrie prin intermediul unui partener, dar şi direct, iar planul este ca din 2019 să vândă doar prin parteneri.
„Asistenţii virtuali Druid oferă o experienţă conversaţională documentată, folosind inteligenţa artificială şi procesarea limbajului natural pentru a simula o conversaţie cu o persoană reală. Este un mod de lucru nou care mă aştept să fie adoptat într-un ritm accelerat”, este de părere Dragoş Metea, CEO al Druid.Platforma Druid foloseşte tehnologii din zona cloud şi inteligenţă artificială precum Azure, Microsoft Cognitive Services sau Bot Framework, şi poate fi implementată pe diferite sisteme de comunicare, precum Facebook Messenger, Skype sau Slack.
Echipa Druid este formată din oameni care au lucrat în cadrul TotalSoft, de-a lungul istoriei companiei, şi numără 12 persoane, urmând să ajungă pe la 16 până la finalul anului. Finanţarea proiectului este realizată de persoane private, partenerii lui Drăgan fiind Eugen Banciu, fondatorul distribuitorului de medicamente Farmexpert, Iulian Trandafir, directorul general al distribuitorului de medicamente Farmexpert, Radu Enache, acţionar al lanţului hotelier Continental, Cristian Bostănescu, acţionar al studiourilor Castel Film, Anca Vlad, proprietar al lanţului de farmacii Catena, şi Radu Bugică, country manager al fondului american de investiţii SigmaBleyzer. Investiţia iniţială se ridică la 800.000 de euro, dar Drăgan se aşteaptă ca investiţia totală să ajungă la 1,5 milioane de euro.„Echipa pe care am format-o, portofoliul de contacte pe care l-am dezvoltat sunt, teoretic, ingrediente pentru un business de succes. Practica va demonstra. Eu nu aş fi făcut start-up-ul dacă nu credeam în el, mai ales că în memoria oamenilor rămâne doar ultimul lucru pe care l-ai făcut”, mărturiseşte Lividu Drăgan.
Clienţii care vor alege roboţii Druid îi vor putea configura după specificaţiile acestora, iar roboţii vor putea răspunde la întrebări standard de genul: „Câte obiecte X mai avem pe stoc?”, angajaţii vor putea întreba câte zile libere mai au şi aşa mai departe. Nu este genul de robot conversaţional precum asistenţii mai cunoscuţi ca Google sau Siri. Piaţa mondială de chatbot era evaluată în 2016 la 190,8 milioane de dolari, dar se aşteaptă o creştere cosistentă, potrivit companiei de cercetare de piaţă Grand View Research. Până în 2025 piaţa ar putea ajunge la 1,25 miliarde de dolari. De asemenea, conform Gartner, până în 2020, peste 50% dintre întreprinderile de dimensiuni medii şi mari vor implementa module de monitorizare a produselor de tipul asistenţilor virtuali.
„Nu voi privi graniţele României ca o limită, voi ataca încă de la început piaţa internaţională”, a spus Drăgan.
-
Cum arată casa ce se poate construi în doar 12 ore şi costă 10.000 de dolari – GALERIE FOTO
ICON utilizează un robot şi imprimarea 3D pentru a putea realiza părţi pentru casă. Maşinăria poate printa ziduri, tavane sau podele pentru case de 60 de metri pătraţi în 12 ore. Apoi o persoană va adăuga ferestre, uşi, instalaţiile sanitare şi sistemul electric. ICON a debutat acest prototip la festivalul SXSW din Austin, Texas. Compania plănuieşte să construiască zeci de case pentru comunităţile cu venituri mici din El Salvador până la finalul anului 2019.
Deocamdată materialele necesare pentru construirea acestei case au un cost de 10.000 de dolari, însă fondatorii ICON speră să reducă acest cost până la 4000 de dolari.
ICON nu este singura compania care construieşte case cu ajutorul imprimării 3D. Business Insider a relatat anul trecut faptul că PAssivDom, companie ucrainiană, a creat o imprimantă 3D ce poate construi o casă de 38 mp în 8 ore.
-
Dilema zilei: Cine este de vină în cazul femeii ucise de o maşină Uber fără şofer? Pe cine anchetezi: Uber, maşina, femeia, robotul?
O femeie din Arizona, Statele Unite, a murit după ce a fost loviă de o maşină fără şofer a Uber, în primul incident de acest gen, fiind pentru prima oară când o maşină fără şofer loveşte un pieton pe străzile publice, scrie New York Times.Vehiculul Uber era în modul autonom, dar avea un şofer la bord, în caz de ”urgenţă”. Femeia lovită traversa neregulamentar, potrivit poliţiei din Tempe, oraşul unde s-a produs incidentul.Uber a anunţat că suspendă testele maşinilor autonome în Tempe, Pittsburgh, San Francisco şi Toronto.Atât Consiliul Naţional de Siguranţă al Transportului din SUA, care face recomandări pentru prevenţia accidentelor, cât şi Administraţia Autostrăzilor, au trimis anchetatori la faţa locului accidentului.Poliţia locală din oraşul unde s-a produs incidentul a spus că autorităţile nu au ajuns la nicio concluzie în legătură cu vinovatul pentru producerea accidentului, şi a sfătuit pietonii să folosească trecerile când vor să traverseze. Vehiculul autonom Uber circula cu aproximativ 64 km/h când s-a produs accidentul. -
Un robot a făcut în câteva secunde pentru cea mai mare bancă din Statele Unite ce le-a luat avocaţilor 360.000 de ore
Programul, care se numeşte COIN (de la Contract Intelligence) reuşeşte să realizeze job-ul extrem de dificil de interpretare a contractelor de împrumuturi comerciale, a intrat online în iunie, şi a reuşit să economisească 360.000 de ore lucrate în fiecare an de avocaţii din companie. Software-ul poate face review-ul unui document în câteva secunde şi este mai puţin probabil să greşească. De asemenea, nici nu-şi ia vreodată concediu, relatează ZF.
În timp ce industria financiară flirtează de mult cu inovaţiile tehnologie, o nouă eră a automatizării a înceut să vină puternic în lumina reflectoarelor, în condiţiile în care puterea de calcul ieftină vine în ajutorul firmelor mari, care se tem că vor pierde clienţii în favoarea startup-urilor.
Făcută posibilă de investiţia în machine learning şi de o nouă reţea privată de cloud, COIN este doar startul pentru cea mia mare bancă din SUA. Firma a pornit recent hub-uri de tehnologie pentru echipe specializate în big data, robotics şi infrastructură cloud pentru a găsi noi surse de venit, concomitent cu reducerea cheltuielilor şi riscurilor.
Impulsionarea procesului de automatizare şi crearea unor ”unelte” pentru bancheri şi clienţi începe să ocupe o parte tot mai mare din bugetul de tehnologie de 9,6 miliarde de dolari al companiei.