BusinessMagazin

Tag: ridicare

  • Entreprise Investors a investit anul trecut peste 28 milioane euro în companii noi şi investiţii existente în Europa Centrală şi de Est, iar exiturile au totalizat 171 milioane euro

    Fondul de investiţii Entreprise Investors a investit anul trecut peste 28 milioane euro în companii noi şi investiţii existente în Europa Centrală şi de Est, în timp ce fondurile obţinute din exituri parţiale sau totale s-au ridicat la 171 milioane euro.

    Printre finanţările acordate de fond se află cea în Vehis, platformă de finanţare şi vânzări pentru piaţa auto, în care angajamentul total al Polish Enterprise Fund VIII se ridică la 24,2 milioane euro. De asemenea, fondul a investit în Nu-Med Grupa, o reţea de clinici de radioterapie, crescând investiţia totală în companie la 47 milioane euro.

    În ceea ce priveşte exiturile realizate de fond, cea mai mare tranzacţie a fost vânzarea intive, o companie de dezvoltare de produse digitale, pentru care un investitor activ în Europa Centrală şi de Est a plătit 100 milioane euro.

    Încasările brute totale, inclusiv dividendele, rezultate din exiturile semnate sau finalizate anul trecut de fondurile administrate de Entreprise Investors au totalizat 171 milioane euro.

    Enterprise Investors a strâns în ultimii 30 de ani nouă fonduri cu un capital total de peste 2,5 miliarde euro, care au investit aproape 2 miliarde euro, în 144 de companii din regiune.

    Dintre acestea,  1,3 miliarde euro reprezintă investiţiile în 120 companii din Polonia.

    Fondurile EI deţin în prezent acţiuni în 13 companii. Fondul este prezent şi pe piaţa din România, unde deţine grupul Noriel, cu activităţi în retailul, producţia şi distribuţia de jucării. 

     

  • JLL: Cererea de spaţii de birouri în Capitală a crescut cu 16% în 2019, cel mai ridicat nivel din ultimii nouă ani

    Companiile au închiriat anul trecut în Bucureşti aproape 390.000 metri pătraţi de spaţii de birouri, cererea totală consemnând un avans de 16% faţă de anul anterior şi cel mai cel mai ridicat nivel din ultimii nouă ani, potrivit datelor transmise de compania de consultanţă imobiliară JLL.

    JLL menţionează de asemenea, că cererea netă – contracte noi şi extinderi ale spaţiilor existente, a înregistrat o creştere de peste două ori, faţă de 2018, la 212.000 metri pătraţi şi a reprezentat peste jumătate din totalul volumului închiriat.

    Cele mai mari suprafeţe de birouri din Bucureşti au fost închiriate în CBD (17,4% din cererea totală), în Centru (15,1%), Centru – Vest (14,9%), Nord Expoziţiei (14,6%) şi Floreasca – Barbu Văcărescu (11,4%).

    ”Devine din ce în ce mai evidentă nevoia pieţei de a se extinde şi în alte zone din Bucureşti mai puţin aglomerate din punct de vedere al traficului. După cum vedem, companiile continuă să prefere zona ultracentrală şi centrală din Bucureşti, care oferă cele mai bune conexiuni de transport în comun şi vizibilitate foarte bună, însă cele pentru care costurile din centru sunt prea mari, explorează zone noi, mai puţin aglomerate, precum Expoziţiei sau Centru-Sud, intrate în atenţia dezvoltatorilor de doar câţiva ani”, explică Marius Şcuta, head of Office  Department JLL România.

    Rata de neocupare în clădirile moderne de birouri din Bucureşti la sfârşitul anului 2019 a ajuns la circa 8%, în scădere uşoară faţă de trimestrul anterior (8,64%), pe fondul creşterii cererii din trimestrul 4 (107.000 metri pătraţi, din care peste 80% cerere netă), şi a livrării unei singure clădiri noi.

    Pe sub-pieţe, în continuare cea mai mare rată de neocupare în 2019 a fost în Pipera – Nord, respectiv aproape 40%, fiind urmată de Est, cu 16% şi Băneasa – Otopeni, cu puţin peste 14%.

    La polul opus, cea mai mică rată de neocupare în 2019 a fost înregistrată în Centru (1,1%), Vest (2,1%) şi Floreasca – Barbu Văcărescu (2,5%).

    În 2019 au fost finalizate în Bucureşti 10 proiecte de birouri însumând aproape 275.000 metri pătraţi, aproape dublu faţă de 2018 (141.000 metri pătraţi).  Cele mai multe livrări au avut loc în Centru-Vest (aproape 100.000 metri pătraţi, respectiv 35% din suprafaţa totală livrată), urmată de Floreasca – Barbu Văcărescu peste 53.000 metri pătraţi, respectiv circa 19% din livrări) şi Vest (47.000 metri pătraţi, 17% din livrări).

    La nivel naţional au fost închiriaţi aproape 470.000 metri pătraţi de spaţii de birouri, din care cererea netă, respectiv contracte noi şi extinderi ale suprafeţelor deja existente, a reprezentat cea mai mare pondere. Cererea totală a crescut în 2019 cu 18% comparativ cu 2018 când a fost consemnat un nivel de 400.000 metri pătraţi.

    Valoarea medie a tranzacţiilor cu spaţii de birouri la nivel naţional a fost de 1.560 metri pătraţi.

    Cererea netă în 2019 a fost de 280.000 metri pătraţi, înregistrând o creştere de aproape 3 ori faţă de 2018.

    La nivel naţional, Bucureştiul a atras aproape 83% din cererea totală de spaţiii de birouri, fiind urmat de Cluj-Napoca (6,5%), Timişoara (4,4%) şi Iaşi (3,2%).

    Pe domenii de activitate, de departe cea mai mare pondere a cererii pentru spaţii de birouri la nivel naţional a venit dinspre sectorul de IT&C, acoperind aproape 40% din spaţiul închiriat în 2019. Pe al doilea loc a fost sectorul de computers&high tech, cu 15,6%, urmat de banking insurance&financing, cu 8,4% şi retail&consumer goods, cu 7,4%.

    În comparaţie, în 2018 cele mai mari ponderi în cererea totală de spaţii de birouri le-au avut sectorul de IT&C, cu peste 35%, sectorul de servicii profesionale, cu aproximativ 10%, banking, insurance&financing, cu peste 7% şi computers&high tech, cu aproape 6%.

  • Cât de periculoasă este SINGURĂTEA. Boala de care suferă milioane de oameni şi care a fost declarată boala secolului

    Singurătatea e la fel de toxică ca şi consumul a 15 ţigarete pe zi, scriu cei de la Forumul Economic Mondial. Singurătatea a devenit o epidemie globală.

    Procentajul celor care locuiesc singuri este mai ridicat ca niciodată – jumătate din locuitorii Parisului şi două treimi din locuitorii din Stockholm trăiesc singuri. În Marea Britanie, jumătate din cei de peste 75 de ani trăiesc singuri; mulţi dintre ei nu au vorbit cu o rudă sau cu un prieten de luni de zile.

    În Statele Unite, numărul mediu de prieteni apropiaţi ai unei persoane a scăzut de la 3 la 2 din 1985 până în 2004; numărul celor fără prieteni apropiaţi s-a triplat.

    Un factor ar putea fi urbanizarea, care slăbeşte legăturile cu familia. Nu e clar cât de mult contribuie tehnologia la singurătate, dar oamenii petrec, în prezent, 24 de ore pe săptămână online.

    Singurătatea are şi un cost ridicat: în Marea Britanie, o persoană singură trebuie să plătească în jur de 6.000 de lire în plus pe an. La nivel global, costul singurătăţii s-a ridicat, în 2010, la 2,5 trilioane de dolari.

    Cititi continuarea aici 

  • România se îndatorează din ce în ce mai mult: Datoria externă totală a crescut în primele 11 luni din 2019 cu nu mai puţin de 7,2 mld. dolari, la 107,1 mld. dolari

    Datoria externă totală a crescut în primele unsprezece luni din 2019 cu 7,26 miliarde euro, ajungând la 107,1 miliarde euro, din care datoria publică directă se ridică la 39,1 miliarde euro, în creştere cu 13,6% faţă de nivelul înregistrat la finalul lui 2018, arată datele publicate luni de BNR.

    În acelaşi timp, datoria negarantată public, deţinută practic de  bănci şi companii, s-a majorat cu doar 8 milioane euro, la 32 miliarde euro, din care 785 milioane euro erau depozitele nerezidenţilor (depozite care sunt asimilate datoriei).

    Datoria publică directă are o pondere de 36,5% în datoria externă totală, în timp ce datoria negarantată public deţine o pondere de 30,1%.

    “Creşterea datoriei publice directe în primele unsprezece luni ale anului 2019 a provenit în principal din emisiunile de euroobligaţiuni ale Ministerului Finanţelor Publice în valoare nominală de 5000 milioane euro şi din influenţa variaţiei preţurilor titlurilor de valoare emise de administraţia publică în valoare de circa 2 214 milioane euro, diminuate cu rambursările efectuate în contul datorie publice directe în valoare de 2 986 milioane euro”, transmit reprezentanţii BNR.

    În afară de datoria publică şi cea negarantată public, 1,22 miliarde de euro reprezintă datoria BNR (prin alocările de DTS de la FMI).

    În structură, datoria externă pe termen lung s-a ridicat la  72,9 miliarde euro la 30 noiembrie 2019 (68% din totalul datoriei externe), în creştere cu 6,9% faţă de 31 decembrie 2018, în timp ce datoria externă pe termen scurt a fost de 34,13 miliarde euro (31,9% din totalul datoriei externe), în creştere cu 8,2% faţă de 31 decembrie 2018.  

    Rata serviciului datoriei externe pe termen lung a fost 17,4% în perioada ianuarie – noiembrie 2019, comparativ cu 22,6% în anul 2018. Gradul de acoperire a importurilor de bunuri şi servicii la 30 noiembrie 2019 a fost de 4,7 luni, în comparaţie cu 4,9 luni la 31 decembrie 2018.

    Gradul de acoperire a datoriei externe pe termen scurt, calculată la valoarea reziduală, cu rezervele valutare la BNR la 30 noiembrie 2019 a fost de 74%, comparativ cu 74,1% la 31 decembrie 2018.

     

  • Cele mai inovatoare companii din România, 2019: Care este povestea lockerelor easybox de la eMAG

    Descrierea inovaţiei:
    Această modalitate de livrare a fost dezvoltată împreună cu compania de curierat Sameday şi a pornit de la o nevoie a clienţilor: livrare rapidă, optimizarea timpului (sau predictibilitate) şi un proces rapid de ridicare. Astfel, clienţii au libertatea de a ridica produsele oricând, 24 de ore din 24, 7 zile din 7. Lockerele easybox au fost amplasate în zonele cu trafic, în apropierea sediilor de birouri, în cartiere rezidenţiale sau în interiorul benzinăriilor. Stocul din lockerele easybox este actualizat zilnic, iar atunci când ajung comenzile în punctul de pickup, clienţii sunt anunţaţi printr-un SMS. Apoi, se pot prezenta oricând au timp pentru a ridica produsele comandate. Pentru ridicarea comenzii, clienţii trebuie să scaneze codul QR şi ă aştepte deschiderea sertarului corespunzător.

    Cu 300 de lockere dispuse în oraşe din întreaga ţară precum Bucureşti şi judeţul Ilfov, Timişoara, Cluj-Napoca, Constanţa sau Iaşi, reţeaua este în plină expansiune. Obiectivul companiei este de a instala 1.000 de puncte de pickup până la finalul anului 2020.
    Cele mai încăpătoare lockere se află în Bucureşti: easybox Swan Office Park cu 200 de sertare, easybox Showroom Crângaşi cu 140 de sertare şi easybox Plazza Mall, tot cu 140 de sertare. Printre cele mai populare easyboxuri din Bucureşti se numără: easybox OMV Berceni, easybox showroom eMAG Crângaşi, dar şi easybox OMV Bellu.

    Elementul de noutate:
    Punctele de ridicare a comenzilor easybox sunt amplasate în exteriorul clădirilor sau la benzinării, sunt deschise non-stop, iar clienţii pot ridica produsele comandate oricând au timp, fără să interacţioneze cu un operator. eMAG este primul retailer din România care oferă acest tip de serviciu.

    Efectele inovaţiei:
    La un an după implemen-tare, 25% dintre coletele din Bucureşti au fost livrate în aceste puncte, iar 85% dintre colete sunt ridicate în primele 24 de ore. Această inovaţie îi ajută pe clienţii eMAG să economisească timp şi să îşi planifice mai bine fluxul de preluare a comenzilor online. Lockerele easybox contribuie şi la optimizarea costurilor de transport ale firmelor de curierat. De asemenea, această soluţie are şi o componentă ecologică: studiile arată că această soluţie contribuie la reducerea emisiilor de dioxid de carbon cu cel puţin 20,5% comparativ cu metoda tradiţională de livrare, deoarece curierii predau într-un singur punct cel puţin 50 de colete.

  • Eurobarometru: Încrederea în euro a atins cel mai ridicat nivel din istorie în cele 19 state care folosesc moneda unică

    Încrederea în euro a ajuns la cote istorice, potrivit ultimului Eurobarometru, care arată că mai mult de 3 din 4 cetăţenii din zona euro consideră că moneda unică este benefică pentru Uniune, acesta fiind cel mai puternic sprijin înregistrat de la începerea sondajelor, în 2002.

    Astfel, 76% din respondenţi consideră că moneda unică este benefică, procent în creştere cu 2 puncte faţă de nivelurile record înregistrate deja anul trecut.

    De asemenea, o majoritate de 65 % din cetăţenii din zona euro consideră că moneda euro este benefică pentru propria lor ţară: aceasta este, de asemenea, cea mai mare cifră înregistrată până acum.

    Moneda comună este susţinută de majoritatea cetăţenilor din toate cele 19 state membre ale zonei euro.

    „După aproape 28 de ani de la semnarea Tratatului de la Maastricht, rămân convins că aceasta a fost semnătura mea cea mai importantă. Moneda euro, introdusă acum 20 de ani, a devenit un simbol al unităţii, al suveranităţii şi al stabilităţii. Am depus eforturi susţinute în ultimii cinci ani pentru ca Europa să depăşească criza, pentru a garanta faptul că locurile de muncă, creşterea şi investiţiile aduc beneficii tuturor europenilor şi pentru a consolida şi mai mult uniunea economică şi monetară europeană”, a spus Jean-Claude Juncker, preşedintele Comisiei Europene.

    La rândul lui, Pierre Moscovici, comisarul pentru afaceri economice şi financiare, impozitare şi vamă, a declarant că integritatea monedei unice nu mai este de mult în pericol. ”Moneda euro este una dintre cele mai mari reuşite europene şi a adus beneficii concrete atât gospodăriilor europene, cât şi întreprinderilor şi guvernelor”.

    În prezent, 340 de milioane de europeni din 19 state membre folosesc moneda euro, iar aproximativ 60 de ţări din întreaga lume îşi leagă, într-un fel sau altul, monedele lor de moneda euro.

     

  • Eurobarometru: Încrederea în euro a atins cel mai ridicat nivel din istorie în cele 19 state care folosesc moneda unică

    Încrederea în euro a ajuns la cote istorice, potrivit ultimului Eurobarometru, care arată că mai mult de 3 din 4 cetăţenii din zona euro consideră că moneda unică este benefică pentru Uniune, acesta fiind cel mai puternic sprijin înregistrat de la începerea sondajelor, în 2002.

    Astfel, 76% din respondenţi consideră că moneda unică este benefică, procent în creştere cu 2 puncte faţă de nivelurile record înregistrate deja anul trecut.

    De asemenea, o majoritate de 65 % din cetăţenii din zona euro consideră că moneda euro este benefică pentru propria lor ţară: aceasta este, de asemenea, cea mai mare cifră înregistrată până acum.

    Moneda comună este susţinută de majoritatea cetăţenilor din toate cele 19 state membre ale zonei euro.

    „După aproape 28 de ani de la semnarea Tratatului de la Maastricht, rămân convins că aceasta a fost semnătura mea cea mai importantă. Moneda euro, introdusă acum 20 de ani, a devenit un simbol al unităţii, al suveranităţii şi al stabilităţii. Am depus eforturi susţinute în ultimii cinci ani pentru ca Europa să depăşească criza, pentru a garanta faptul că locurile de muncă, creşterea şi investiţiile aduc beneficii tuturor europenilor şi pentru a consolida şi mai mult uniunea economică şi monetară europeană”, a spus Jean-Claude Juncker, preşedintele Comisiei Europene.

    La rândul lui, Pierre Moscovici, comisarul pentru afaceri economice şi financiare, impozitare şi vamă, a declarant că integritatea monedei unice nu mai este de mult în pericol. ”Moneda euro este una dintre cele mai mari reuşite europene şi a adus beneficii concrete atât gospodăriilor europene, cât şi întreprinderilor şi guvernelor”.

    În prezent, 340 de milioane de europeni din 19 state membre folosesc moneda euro, iar aproximativ 60 de ţări din întreaga lume îşi leagă, într-un fel sau altul, monedele lor de moneda euro.

     

  • Nu vor să mai rişte: băncile din România au în continuare o solvabilitate extrem de ridicată

    În S1/2019 rata de solvabilitate era de 19,6%, dublu faţă de cât cere BNR

    Indicatorul de solvabilitate – un indicator important analizat de BNR, care arată cât de bine capitalizată este o bancă – a coborât la sfârşitul primului semestru (S1) din 2019 la 19,6%, dar se menţine peste minimul impus de 10%, ceea ce arată că există în continuare spaţiu pentru creşterea creditării.

    Creditul privat total a început anul 2019 cu o creştere anuală surprin­ză­toare de 8,4%, în condiţiile limitării gradului de îndatorare al populaţiei şi aplicării taxei bancare, pentru ca la finalul lunii februarie ritmul anual să în­cetinească uşor, la 8%, iar în martie să coboare până la 7,7%, pas de creş­tere care s-a menţinut şi în aprilie şi mai. Ulterior, viteza creditării s-a mai tem­perat, coborând în luna iunie la 7,1%. Nivelul indicatorului de solvabi-litate din primul semestru este mai mic atât comparativ cu cel înregistrat în S1/2018, cât şi faţă de nivelul de la finele anului 2018, când depăşea 20%.

    La nivelul întregului sistem bancar, rata de solvabilitate, care arată capitalurile proprii de care dispun băncile raportat la active ponderate în funcţie de risc, a ajuns la sfârşitul anului trecut la un vârf de 20,71%.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

     

  • Este oficial: Grecii renunţă la controlul capitalului după patru ani. Când are loc schimbarea

    Grecia ridică oficial toate limitările şi restricţiile rămase cu privire la libera circulaţie a capitalului în afara ţării, după patru ani de restricţii, ceea ce semnalizează o revenire la normalitate pentru economia ţării, potrivit Bloomberg.

    Controlul de capital „este un subiect ce ţine de trecut”, spune premierul Kyriakos Mitsotakis în faţa legiuitorilor adunaţi luni în Atena, după ce a anunţat miutarea. Restricţiile vor fi ridicate oficial de la 1 septembrie.

    Controlul de capital şi restricţiile au fost impuse pentru prima dată în iunie 2015, după ce fostul premier Alexis Tsipras a ajuns la un conflict cu creditorii, după ce a anunţat un referendum care i-a speriat pe greci şi i-a trimis să facă cozi în faţa bancomatelor.

    Ridicarea completă a restricţiilor este un semn de cooperare cu banca centrală a ţării şi cu autorităţile europene, spune Christos Staikouras, ministrul de Finanţe.

    Mutarea ar trebui să ajute la îmbunătăţirea rating-ului ţării şi să arate că sistemul bancar se stabilizează, susţine Staikouras.

     

  • Astăzi începe ridicarea maşinilor parcate neregulamentar în Bucureşti. Costul, 500 de lei

    Municipalitatea a stabilit data de la care se va începe ridicarea maşinilor parcate neregulamentar.

    „Începem ridicarea maşinilor în mai puţin de o săptămână, pe data de 26 august, de luni. Avem tot ce ne trebuie, platforme, tot. Vor fi două locaţii unde se vor depozita autoturismele ridicate, una pe Metalurgiei, şi cealaltă pe bulevardul Timişoarei”, au declarat, pentru MEDIAFAX, reprezentanţi ai Poliţiei Locale Bucureşti.

    Ce prevede proiectul votat în Consiliul General la începutul acestei veri:

    „Începând cu data intrării în vigoare a prezentei, vehiculele staţionate neregulamentar pe drumurile publice care fac parte din reţeaua principală de străzi a municipiului Bucureşti vor putea fi ridicate, transportate, depozitate şi eliberate, în conformitate cu prevederile regulamentului aprobat prin prezenta hotărâre”, se arată în proiectul de hotărâre.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro