BusinessMagazin

Tag: rezerva federala

  • Cele mai recente scăderi ale acţiunilor tech din SUA distrug speranţele conform cărora selloff-ul a ajuns la final: Nasdaq, cu 30% sub maximul atins anul trecut

    Acţiunile giganţilor tech din Statele Unite au coborât din nou marţi, alături de speranţele investitorilor potrivit cărora selloff-ul de anul acesta a ajuns la epuizare, scrie Bloomberg.

    Alphabet, compania-mamă a Google, a scăzut ieri cu 5%, după ce compania de social media Snap şi-a redus estimările pe care le lansase cu numai o lună în urmă, citând în acest sens deteriorarea condiţiilor macroeconomice şi temerile privind divizia online de publicitate.

    Marţi, acţiunile Snap s-au prăbuşit cu 43%.

    Agitaţia le reaminteşte investitorilor de cele mai rele zile ale pandemiei, Alphabet atingând minimul ultimelor 52 de săptămâni pe fondul celui mai accentuat declin din octombrie 2020. Între timp, Amazon.com a înregistrat o scădere de 3,2%. Astfel, capitalizarea gigantului din e-commerce a scăzut sub pragul de 1.000 de miliarde de dolari pentru prima dată din aprilie 2020.

    „Devine clar că majoritatea companiilor nu vor putea evita tulburătorul fundal macro”, spune Edward Moya, analist în cadrul furnizorului de date şi servicii financiare Oanda.

    Nasdaq 100, indicele marilor companii tech, a scăzut cu aproape 30% de la maximul de anul trecut, în condiţiile în care Rezerva Federală îşi continuă campania agresivă de majorare a ratelor dobânzilor. Declinul a readus indicatorii P/E (price-to-earnings) aproape de media pe termen lung, determinându-i pe analişti să creadă că selloff-ul se apropie de final.

    Meta Platforms (Facebook) a afişat ieri un minus de 7,6%, scăzând aşadar cu peste 50% de la recordul stabilit în luna septembrie a anului trecut. Compania a fost puternic afectată de încetinirea numărului de utilizatori ai reţelei de socializare.

    Investitorii americani se pregătesc acum de o nouă serie de volatilitate, aşteptând astăzi rezultatele financiare ale producătorului de cipuri Nvidia şi cea mai recentă minută a Rezervei Federale.

     

  • Bursele europene, în teritoriu negativ din cauza perspectivelor oferite de Rezerva Federală în Statele Unite

    ♦ La Bucureşti, BET scade cu 1,25%.

    Indicele paneuropean Stoxx 600 se deprecia cu 2% la sfârşitul şedinţei de tranzacţionare de vineri, acţiunile din segmentul de retail înregistrând cele mai mari scăderi într-un moment care aproape toate sectoarele şi bursele europene au intrat în teritoriu negativ.

    Acţiunile din industria de petrol şi gaze creşteau la un moment dat cu 0,8%, scrie CNBC.

    Indicii FTSE 100 din Londra şi DAX 30 din Frankfurt scădeau cu 1,3%, respectiv cu 1,6% spre finalul sesiunii. Indicele francez CAC 40 şi IBEX din Madrid erau pe minus cu 1,8%, respectiv cu 1,2%, conform MarketWatch.

    La Bucureşti, indicele BET afişa o scădere de 1,25%, potrivit datelor BVB.

    Niciunul dintre emitenţii incluşi în indice nu înregistra creştere, dinamica lui fiind determinată, în principal, de evoluţia Sphera Franchise Group (minus 3,5%), Alro Slatina (3,3%) şi Aquila (2,5%). BET înregistrează o scădere de 5,85% în 2022, arată datele BVB.

    Anterior, Dow Jones Industrial Average a pierdut peste 1.000 de puncte pe 5 mai, zi în care indicele Nasdaq Composite a scăzut cu aproape 5%, ştergând astfel perfor­manţa pozitivă de miercurea trecută.

    Uşurarea iniţială creată de decizia Rezervei Federale de a nu majora dobânda de referinţă cu două treimi de punct procentual a fost urmată de un val de îngrijorări conform cărora înăsprirea politicii monetare a Fed ar putea afecta creşterea economică a SUA.

    Indicii Dow Jones, S&P 500 şi Nasdaq scădeau, în medie, cu 1,8% vineri, la scurt timp de la startul se­siunii de tranzacţionare din New York.

    Pieţele se aşteaptă acum ca banca centrală americană să mărească mai agresiv ratele dobânzilor în lunile următoare. Preşedintele Fed, Jerome Powell, a spus că majorarea cu 50 de puncte de bază „ar trebui să se afle pe agendă în următoarele două întâlniri” ale instituţiei, însă a semnalat că Rezerva Federală nu va efectua creşteri mai mari de o jumătate de punct procentual.

    Vineri, băncile naţionale din Cehia şi Polonia şi-au majorat politica de dobândă monetară cu câte 75 de puncte procentuale la 5,75%, respectiv la 5,25%.

    „Economia americană este foarte puternică şi este bine poziţionată pentru a suporta o înăsprire a politicii monetare”, a spus Powell, adăugând că Fed îşi va reduce semnificativ bilanţul de active.

    Unii investitori se întreabă acum cât de mult va creşte Fed ratele dobânzilor pentru a reduce inflaţia în următorii doi ani şi cum vor afecta deciziile instituţiei economia SUA şi profiturile din mediul corporate.

    „Luând în calcul toţi factorii externi – în principal lockdown-urile Covid-19 din China, intensificarea problemelor lanţurilor de aprovizionare şi conflictul ruso-ucrainean care ridică preţurile la energie… ne confruntăm cu o mulţime de incertitudini”, spune Seema Shah, strateg-şef la compania de asset management Principal Global Investors.

    În aprilie, compania de cercetare Fundstrat spunea că există o şansă de 90% ca acţiunile americane să fi trecut de minime, iar furnizorul de servicii financiare RIA Advisors sugera că acţiunile vor creşte puternic în următoarea lună sau două, conform Business Insider.

    Mike Wilson, strateg în pieţe de capital din SUA, Morgan Stanley, nu exclude posibilitatea unui raliu pe termen scurt, însă crede că acţiunile mai pot coborî considerabil.

    „Nu putem exclude nimic pe termen scurt, însă vrem să fim înţeleşi: piaţa bear este departe de a se fi încheiat”, spune Wilson.

    Strategul adaugă că acţiunile au de-a face cu un fundal extrem de complicat: societăţile se confruntă atât cu inflaţia, cât şi cu un ritm mai slab de creştere într-o perioadă în care Rezerva Federală a început să majoreze agresiv ratele dobânzilor.

    El crede că, în cel mai rău caz, S&P 50 ar putea scădea cu încă 19% prin raport cu valoarea din 4 mai. Luând în calcul declinul din 5 mai, scăderea ajunge la 16%.

    De altfel, S&P 500 şi Bloomberg US Aggegate Bond, care acoperă titluri de trezorerie din SUA, obligaţiuni corporative bine cotate şi titluri garantate prin ipoteci, înregistrează declinuri semnificative de la începutul anului, marcând astfel cea mai mare scădere simulată din 1976. Ultima dată când ambii indici au coborât în acelaşi an a fost în 1994, evoluţia actuală subliniind lipsa de opţiuni a investitorilor din Statele Unite.

  • Jerome Powell, preşedintele Rezervei Federale, într-un mesaj privind lupta cu inflaţia: Dacă ajungem la concluzia că este oportun să acţionăm mai agresiv prin creşterea ratei fondurilor federale cu mai mult de 25 de puncte de bază la una sau mai multe şedinţe, vom face acest lucru

    Există o nevoie evidentă de a acţiona rapid pentru a readuce poziţia politicii monetare la un nivel mai neutru şi apoi de a trece la niveluri mai restrictive dacă acest lucru este necesar pentru a restabili stabilitatea preţurilor. (…) Dacă ajungem la concluzia că este oportun să acţionăm mai agresiv prin creşterea ratei fondurilor federale cu mai mult de 25 de puncte de bază la una sau mai multe şedinţe, vom face acest lucru.

     

     

     


     

  • Jamie Dimon, şeful JPMorgan, avertizează: Este posibil ca Rezerva Federală să fie forţată să aplice măsuri drastice în 2022. Mă îndoiesc că oamenii vor mai spune în decembrie că inflaţia este tranzitorie

    Jamie Dimon, CEO-ul JPMorgan, cea mai puternică bancă din Statele Unite, a avertizat investitorii că Rezerva Federală ar fi forţată să aplice măsuri drastice începând cu anul viitor, în ciuda eforturilor băncii centrale de a tempera fricile cu privire la inflaţie şi ratele dobânzilor, scrie CNBC.

    Jerome Powell, preşedintele Fed, a sugerat deja că instituţia ar putea să înceapă să retragă până la finalul anului o parte din stimulentele monetare aplicate în timpul pandemiei.

    Astăzi, banca centrală va publica mult aşteptatele estimări cu privire la inflaţie şi ratele dobânzilor.

    Între timp, Jamie Dimon consideră că, dacă inflaţia din SUA se va menţine la un nivel ridicat în următoarele luni, Rezerva Federală ar putea acţiona rapid în acest sens.

    „Dacă inflaţia va fi atât de mare încât Rezerva Federală va fi nevoită să adopte alte măsuri economice tradiţionale, precum călcarea bruscă a pedalei de frână sau reducerea lichidităţii, vom vedea ulterior o reacţie masivă. Nu spun că se va întâmpla exact aşa, însă este posibil să facă acest lucru anul viitor. Fed nu poate fi proactiv în permanenţă. Uneori, trebuie să fie reactiv”, a afirmat Dimon.

    În prezent, marea incertitudine a instituţiei constă în fenomenul inflaţionist. Cele mai recente date arată că preţurile de consum din Statele Unite au crescut cu 5,3% între august 2020 şi august 2021, în scădere faţă de luna iulie, 5,4%, care a reprezentat maximul ultimilor 13 ani.

    Powell a argumentat că ultimele creşteri de preţuri sunt tranzitorii. Însă Dimon Spune că, dacă ritmul accelerat al inflaţiei va continua până în luna decembrie, autorităţile americane vor trebui să admită că o bună parte din creşteri vor rămâne în picioare pentru o lungă perioadă de timp.

    „Mă îndoiesc că, odată cu luna decembrie, oamenii vor spune că (inflaţia-n.r.) este tranzitorie, când deja se va fi manifestat de ceva timp. Consider că inflaţia a fost atât tranzitorie, cât şi pe termen lung – ceea ce nu este un dezastru”, a declarat Dimon, adăugând că temerile şi-ar pierde din intensitate în condiţiile în care creşterile globale se vor menţine la un nivel ridicat, în ciuda majorării preţurilor.

    Care sunt principalele temeri ale investitorilor americani

     

  • Schimbări la butoanele bursiere: urşii iau locul taurilor pe fondul creşterii randamentelor bondurilor americane

    Vineri însă Wall Street s-a mai însufleţit după raportul NFP, care a arătat o îmbunătăţire şi o depăşire a aşteptărilor de locuri de muncă nou create.

    Prima săptămână din martie a adus scăderi ample pe bursa americană, determinate în principal de creşterea randamentelor la certificatele ame­ricane de trezorerie pe 10 ani, la circa 1,55% pe an, nivel nemaiîntâlnit din februarie 2020.

    Ca atare, investitorii s-au îngrijorat în contextul în care randamentele ridicate erodează fluxurile de cash ale companiilor, ceea ce pune presiune pe profitabilitatea acestora.

    Iar astfel, primele şedinţe din primăvară au adus o schimbare la „butoanele“ bursiere, aşa că pieţele de capital au intrat din coarnele taurilor (bull markets) în colţii urşilor (bear markets).

    Evident, întrebarea este cât va dura această creştere a randamentelor? Padhraic Garvey, şeful diviziei de cercetare pentru America din cadrul ING, spune că ar putea ajunge la 2% anul acesta, în timp ce alţi analişti spun că bursele, chiar dacă sunt în scădere în ultimele zile, au trecut printr-o corecţie sănătoasă, potrivit MarketWatch.

    Vineri însă bursa americană a fost pe plus în contextul în care raportul non farm payrolls (NFP), cea mai importantă raportare a săptămânii, a depăşit aşteptările analiştilor pe fondul a 379.000 de locuri de muncă create în februarie. Consensul era de circa 182.000 de locuri de muncă. Chiar dacă este un câştig, economia americană încă este la 10 milioane de locuri de muncă diferenţă faţă de nivelul din februarie 2020, potrivit XTB.

    În Europa, declinul indicelui pan-european Stoxx 600 a fost condus de agenţiile de turism, care se tem că sezonul estival ar putea primi o lovitură şi anul acesta, iar petrolului a făcut un salt după ce alianţa OPECĂ i-a surprins pe traderi cu decizia de a menţine nivelul de producţie neschimbat. În plus, cotaţia barilului West Texas Intermediate a trecut peste pragul de 65 de dolari pentru prima dată din ianuarie 2020.

    De regulă, când acţiunile sunt în creştere, investitorii decid să părăsească bondurile şi îşi îndreaptă atenţia asupra pieţei de capital. În consecinţă, când bursele revin în mod inevitabil la normal, sau când apare o problemă economică severă, investitorii se reîntorc la siguranţa pe care o implică bondurile.

    Zilele trecute, creşterea randamentelor obligaţiunilor americane a continuat să tulbure investitorii din toată lumea, care îşi spun speranţele în datele Rezervei Federale (Fed). Peste două săptămâni, instituţia va organiza o şedinţă de politică monetară într-un moment în care optimismul pentru 2022 începe să crească, iar impactul provocat de pandemie continuă gradual să dispară, fapt ce va rezulta într-o performanţă solidă a economiei.

    Preşedintele Fed, Jerome Powell, a afirmat recent că monitorizează expansiunea randamentelor obligaţiunilor din SUA şi va menţine creditarea relaxată până în momentul când economia va atinge un anumit grad de normalitate, însă investitorii rămân sceptici şi spun că nu îşi va putea ţine promisiunea odată ce va lua sfârşit pandemia.

    „Avem în faţă o gamă largă de condiţii financiare. Trebuie să luăm în calcul mai multe aspecte. Cred că recomandările privind reducerea achiziţiilor de active prezintă un anumit grad de raţiune“, spune Powell, adăugând că Rezerva Federală nu va reduce achiziţiile de bonduri în viitorul apropiat.

    Banca americană Goldman Sachs estimează că randamentul titlurilor de trezorerie pe 10 ani ar putea ajunge la 1,9% până la finalul anului , citând „un stimul fiscal considerabil şi un program accelerat de vaccinare în masă“, care vor alimenta creşterile şi inflaţia în următoarele luni.

  • Bursele europene pierd teren după ce Rezerva Federală din SUA a anunţat că nu va creşte dobânzile până în 2022: Londra minus 2,6%, Frankfurt minus 2,8%, Madrid minus 3,2%, Paris minus 3%

    Pieţele de acţiuni au intrat pe o pantă descendentă la nivel global, joi, după ce Rezerva Federală din SUA, banca centrală americană, a estimat că nu va majora dobânzile până în 2022, în contextul în care previziunile arată că rata şomajului va rămâne la un nivel ridicat în continuare, potrivit FT.

    Bursele europene înregistrează creşteri în primele ore de tranzacţionare de joi, după ce pieţele din Asia au trecut printr-o şedinţă de scăderi.

    Joi, la 12.10 (n.r: Ora României), indicele FTSE 100 al bursei de la Londra înregistra o scădere de 2,6%, în timp ce DAX scădea la Frankfurt cu 2,8%.

    În timp ce indicele pan-european Stoxx 600 înregistra o scădere de peste 2,5%, bursa din Madrid scădea cu 3,2%, în timp ce la Paris indicele CAC 40 înregistra un declin de 3%.

    Temerile legate de un nou val al infecţiilor, în special în SUA, au afectat sentimentul investitorilor, în contextul în care mai multe state americane care au ridicat restricţiile în urmă cu câteva săptămâni încep să înregistreze creşteri ale numărului de noi cazuri.

    Potrivit CNBC, pieţele bursiere din SUA şi-au atins maximele pe care le pot obţine înainte ca un vaccin să fie lansat.

  • Începe CRIZA ECONOMICĂ. Băncile fac anunţul care CUTREMURĂ lumea

    Ameninţările sunt modeste, dar în creştere, de la starea fragilă a unor pieţe emergente evidenţiată de colapsul lirei turceşti, la o încetinire a economiei europene ce ar putea determina Banca Centrală Europeană să-şi amâne începutul propriilor majorări de dobânzi. Astfel, Fed-ul ar putea deveni singura bancă centrală majoră care-şi înăspreşte politica, făcând acest lucru într-un mediu global care ar putea împinge dolarul în sus şi îngreuna viaţa exportatorilor americani.

     
    „Condiţiile de pe scena geopolitică sunt dificile. Situaţia din Turcia este semnificativă, declinul rapid al lirei i-a luat pe mulţi prin surprindere, inclusiv pe noi”, a declarat preşedintele Fed Atlanta, Raphael Bostic.
     
    Acesta spune însă că deocamdată situaţia nu este suficientă pentru a-i schimba părerea că Fed-ul ar trebui să majoreze dobânzile încă o dată în acest an, având în vedere beneficiile pe care le vede venind de pe urma stimulentelor fiscale. Bancherii centrali ai lumii se vor întâlni în această săptămână în Wyoming, iar atenţia este aşteptată să se concentreze pe întrebarea cât va mai putea Fed-ul continua să-şi majoreze dobânzile dacă va fi singura bancă ce urmează o astfel de politică. Jucători mai mici, printre care Canada şi Marea Britanie, au majorat dobânzile pe baza circumstanţelor locale. Însă în lipsa unor măsuri similare luate de celelalte bănci centrale majore, în special de BCE, majorările de dobândă ale Fed ar putea avea efecte mai puternice. Dobânzile mai mari din SUA şi soliditatea economiei americane vor impulsiona probabil dolarul, punând exporturile ţării sub presiune şi sporind riscul de probleme în rândul ţărilor sau companiilor cu credite în dolari.
     

  • Rezerva Federală americană ar putea sista introducerea de lichiditate în economia SUA

    În urma întâlnirii, Fed ar putea, pe de o-parte, să crească ratele dobânzilor şi pe de alta, să reducă introducerea de lichiditate în sistem. În plus, statul american ia în calcul şi o reducere a taxelor printr-un program de aproximativ 1.500 de miliarde de dolari.

    Mai mult, preşedintele Fed, Jerome Powell, ameninţă cu intensificarea presiunilor asupra pieţelor emergente, şi-aşa neliniştite de scăderea stimulilor de către Statele Unite.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ce este şi cum a apărut moneda Bitcoin – VIDEO

    De la momentul inventării internetului, au existat mai multe tentative de a inventa monede virtuale, dar niciuna nu a avut mare succes pentru că nu a putut rezolva aşa-numita problemă a dublei cheltuieli. În esenţă, această problemă se leagă de faptul că de vreme ce banii digitali sunt doar informaţie, aceştia pot fi duplicaţi şi cheltuiţi de mai multe ori.

     

  • Rezerva Federală din SUA a păstrat neschimbată rata dobânzii

    Fed a anunţat că începând din octombrie va reduce din cele aproximativ 4.200 de miliarde de dolari, care reprezintă deţinerile de obligaţiuni achiziţionate în anii de după criza financiară din 2008.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro