Tag: revolutie

  • Revoluţie la ANAF: Ce contribuabili nu mai trebuie să declare anual câţi bani fac

    Proiectul pentru modificarea şi completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, pus recent în dezbatere publică de către MFP, prevede o serie de noi modificări, printre care şi că bisericile nu vor mai fi obligate la depunerea declaraţiei 101 privind impozitul pe profit.

    Unitate locală de cult este definită ca o “unitate cu personalitate juridică, parte componentă a structurii organizatorice locale a unui cult religios, potrivit legii şi statutelor/codurilor canonice proprii, care obţine venituri, în conformitate cu legea de organizare şi funcţionare, şi conduce contabilitate în partidă simplă, în conformitate cu reglementările contabile aplicabile”, scrie în documentul oficial.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • După 30 de ani, în căutarea Revoluţiei pierdute | Şi dacă nu a fost lovitură de stat, şi am făcut într-adevăr o revoluţie, am ştiut, noi, românii, ce revoluţie am făcut?

    Ne alăturăm şi noi efortului de a face lumină asupra evenimentelor din decembrie 1989, fără pretenţia de a fi exhaustivi, lăsând Cezarului ce e al Cezarului.

    Începând de astăzi, Gândul şi MEDIAFAX lansează campania-eveniment “După 30 de ani. În căutarea Revoluţiei pierdute”.

    V-aţi putea întreba ce s-ar mai putea spune, scrie, după 30 de ani, când peste memoria martorilor acelor evenimente s-a pus patina timpului, destinul i-a luat de lângă noi sau adevărul s-a sfărâmat în tabere, una mai categorică decât cealaltă, în a-şi susţine propria versiune.

    Da, mai sunt multe de spus, de scris, de arătat. Campania “După 30 de ani. În căutarea Revoluţiei pierdute” vine cu imagini inedite, mărturii nevăzute şi neauzite de 30 de ani. Dar, pe lângă toate acestea şi dincolo de ele, pentru că suntem datori faţă de noile generaţii, vom explica de ce într-un decembrie 1989, noi, românii, am spus “Destul!”

    Sunt încă tineri care nu ştiu cine au fost Nicolae şi Elena Ceauşescu şi PCR, autorii unui regim în care viaţa de zi cu zi li s-ar părea acum science-fiction. Nu ştiu că nu exista democraţie, că nu existau nici cele mai elementare drepturi, că se mânca pe cartelă, că se stătea la cozi imense pentru produse de bază, că se trăia în frig şi la lumânare, că erau două ore de program la tv, că nu puteai circula liber, că satele erau distruse şi ţăranii mutaţi cu forţa la bloc, că puteai să mori în beciurile Securităţii, în puşcării sau la Canal dacă îndrăzneai să critici regimul. Iar exemplele pot continua.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cele mai mari probleme ale societăţii. Clasa de mijloc dispare din cauza lipsei de locuri de muncă tradiţionale iar bogaţii devin tot mai bogaţi cu ajutorul tehnologiei

    Globalizarea şi automatizarea proceselor din mai toate domeniile şi-au pus adânc amprenta asupra multor meserii, lăsând milioane de oameni fără un loc de muncă. „Este o perioadă similară Revoluţiei Industriale, ca în Londra lui Dickens”, spune Mark Muro, membru al Brookings Institution, citat de Bloomberg.
     
    De multe ori auzim vorbindu-se despre probleme precum scăderea numărului locurilor de muncă, diferenţa dintre clasele sociale sau despre comunităţile afectate de dispariţia meseriilor tradiţionale în urma transformărilor tehnologice, dar în termeni matematici, nefiind însă interesaţi de impactul pe care acest fenomen îl are asupra fiecărei persoane în parte.

    Milioane de oameni îşi abandonează casele şi comunităţile din provincie şi se îndreaptă către marile capitale sau alte hub-uri economice. Internetul le oferă acestora nu doar multe oportunităţi, ci şi ocazia de a accesa cunoştinţele altor persoane, printr-un simplu click. Care sunt însă noile joburi şi domenii în care activează milenialli, şi care nici nu existau cu o generaţie în urmă?

    Milioane de imigranţi sau angajaţi care pleacă din mediul rural pentru un viitor mai bun se angajează fie ca îngrijitori în azilele pentru bătrâni, fie într-un depozit, ori ca asamblator în fabrici de electronice. Sunt joburi sigure, care le asigură oamenilor un trai decent. Alţii preferă însă locuri de muncă care nu le garantează un venit stabil, însă le oferă ocazia să îşi pună în practică vechi hobby-uri din copilărie.

    Un astfel de job, tot mai la modă, este cel de social media influencer. Shamiyah “Maya” Kelley, o tânără de 26 de ani din Brooklyn, SUA, pasionată de modă, a plecat la New York doar cu un rucsac în care avea minimul necesar pentru a face o schimbare majoră în viaţa sa. Aici s-a angajat ca asistent al unui influencer, timp în care a învăţat o mulţime de lucruri despre ce înseamnă această meserie. A început aşadar să posteze zilnic pe contul său de Instagram.

    Ulterior, s-a angajat într-o agenţie de media, care colabora cu mame bloggeriţe, punându-le pe acestea în legătură cu diverse branduri care urmau să le sponsorizeze. Într-un final Kelley i-a atras atenţia unui reprezentant al unei agenţii de PR, aşa că tânăra s-a angajat în cadrul acesteia, fiind responsabilă de întreţinerea paginilor de Facebook, Instagram, Twitter şi Pinterest a mai multor restaurante, hoteluri şi resorturi.

    În vara lui 2017, ea a început să colaboreze cu mai multe companii şi să îşi îmbunătăţească conţinutul de pe propria pagină, să se adapteze tendinţelor şi să posteze cu regularitate. Prietenii o laudă şi o invidiază deopotrivă pentru stilul de viaţă glamuros pe care îl duce. „Ei nu văd însă şi partea grea, faptul că trebuie să mă plimb cu hainele dintr-un colţ în altul al oraşului pentru a face poze, şi să fac totul de una singură, deoarece nu am un asistent personal.”

    Pentru postări sponsorizate, ea câştigă minimum 400 de dolari pentru o singură postare. Anual, ajunge la circa 40.000 de dolari. Are şi luni în care nu câştigă suficient, aşa că e nevoită să lucreze în paralel ca baby-sitter sau să îşi vândă o parte din haine pe eBay.

    Un alt job practicat de o mulţime de imigranţi sau de persoanele fără experienţă care s-au mutat de la sat la oraş este cel de comerciant ambulant, care lucrează, de cele mai multe ori, ilegal. Cu toţii am întâlnit cel puţin o dată, pe plajă, un vânzător insistent care a încercat să ne convingă să cumpărăm diverse mărunţişuri. Lamine Bathily are 30 de ani şi practică această meserie de peste 13 ani. Originar din Senegal, el a moştenit pasiunea pentru vânzări de la tatăl său, care vindea pantofi în piaţă, neavând un magazin propriu. Pe perioada vacanţelor, acesta îl trimitea pe Bathily la unchii şi mătuşile sale. Într-un an însă, el l-a rugat pe tatăl său să îl lase să stea acasă pentru a-l ajuta, iar acesta a acceptat bucuros, neştiind că fiul său plănuieşte să plece din Africa. Lumea îl întreba de ce vinde pe străzi, iar el le explica că strânge bani pentru a-şi plăti studiile. „Tatăl meu spunea întotdeauna că voi fi cel mai bun vâzător din toate timpurile”, povesteşte el. Un an mai târziu i-a spus tatălui său că îşi vizitează bunica pentru o lună, şi a plecat în Spania cu o mica ambarcaţiune, rămânând în ultima zi, alături de ceilalţi pasageri, fără apă şi mâncare. Au fost totuşi salvaţi cu un elicopter.

    Poliţiştii l-au plasat pe Bathily într-un centru pentru minori, de unde a plecat în Barcelona să întâlnească alţi senegalezi. Aici a început să cumpere ochelari de soare de la un depozit chinezesc şi să îi vândă. Iniţial el a crezut că lucrurile vor merge la fel de uşor ca acasă, însă cultura complet diferită a reprezentat un şoc. S-a adaptat însă şi, de la ochelari de soare, a trecut la vânzarea ceasurilor. O data a fost oprit de poliţie, care i-a confiscat marfa, dar l-a lăsat să plece. Acum, Barhily este în continuare vânzător ambulant şi şi-a îmbogăţit „oferta” şi cu tricouri, iar în unele zile ţine clase pentru combaterea rasismului.
     

  • Revoluţie în transparentizarea salariilor. După 10 iunie 2019 toate salariile şefilor de companii listate vor deveni publice

    Companiile listate din România vor fi nevoite să îşi revizuiască întregul proces privind remunerarea conducătorilor, pentru a se asigura că respectă cerinţele unei directive europene ce ar fi trebuit transpuse de la 10 iunie 2019, a observat Elena Doagă, Tax Manager în cadrul departamentului de taxe, persoane fizice, din KPMG, în cea mai recentă ediţie a emisiunii ZF Esenţial în business, realizată de ZF în parteneriat cu KPMG în România. 

    Directiva 828/2017  vizează mai multe arii, inclusiv remuneraţia conducătorilor, prin „conducător” înţelegând orice membru al consiliului de administraţie, al consiliului de supraveghere, precum şi al directoratului, inclusiv directorul general sau directorul general adjunct.

    Această directivă face parte dintr-o iniţiativă mai amplă a Comisiei Europene privind guvernanţa corporativă a companiilor din Uniunea Europeană.  Scopul acesteia este de a asigura un cadru legislativ consolidat, uniformizat la nivelul Uniunii, care să conducă la o creştere pe termen lung a sustenabilităţii companiilor europene, prin doua mecanisme: o implicare mai activă a acţionarilor şi creşterea gradului de transparenţă privind procesele decizionale la nivelul companiilor, potrivit explicaţiilor oferite de Elena Doagă.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Revoluţie pe YouTube: Platforma anunţă că va elimina mii de conturi

    YouTube anunţă că va şterge mii de conturi după ce şi-a înăsprit politica şi a interzis „suprematiştii”, adepţii teoriei conspiraţiei şi alte conturi nocive, potrivit unui anunţ al companiei citat de The Independent.

    Decizia a fost făcută după o reevaluare masivă a regulilor platformei cu privire la conţinutul care promovează ură, transmite YouTube.

    În timp ce politica platformei a fost constant de a respinge conţinutul ce propagă discursul urii, site-ul a permis anumite conţinuturi să rămână în continuare – precum unele videoclipuri ce promovează ideologia nazistă sau conspiraţioniştii care susţin că tragedia din 11 septembrie nu a avut loc.

    Astfel de videoclipuri, precum şi alte conţinuturi ale suprematiştilor vor fi interzise oficial de acum înainte.

    „Astăzi facem încă un pas înainte cu polticile noastre legate de discursul urii interzicând în mod clar conţinuturile ce susţin că un grup social ar fi superior altuia doar pentru a justifica discriminarea, separarea şi excluderea, folosind considerente legate de vârstă, gen, rasă, castă, religie sau orientare sexuală”, transmit oficialii companiei într-o postare pe blog.

    YouTube face parte din Google, care este deţinut de Alphabet, unul dintre cele mai mari conglomerate americane alături de Apple, Amazon şi Microsoft.

     

  • Alb, negru, roz: Ce este ciocolata roz şi cum a apărut ea pe piaţă într-o lume care de opt decenii nu mai cunoscuse nicio revoluţie?

    Unora le place albă şi dulce, untoasă chiar. Alţii preferă să fie neagră şi amăruie, şi totuşi uşor catifelată. Există şi aceia care aleg să simtă laptele din ciocolată. Da, despre ciocolată e vorba. Mai nou, au apărut cei care au vrut să fie altfel şi au dat tonurile clasice, pe roz (Ruby), iar dulceaţa deja cunoscută a fost înlocuită de un dulce-acrişor care nu aduce aproape deloc cu gustul consacrat al celui mai iubit desert printre pământeni.

    Ce este ciocolata Ruby şi cum a apărut ea pe piaţă într-o lume care de opt decenii nu mai cunoscuse nicio revoluţie?

    „Timp de zeci de ani, un trio de arome şi culori a fost definiţia completă a ciocolatei: albă, neagră, cu lapte“, povesteşte Aura Oprea, director general al brandului de ciocolată Chocoli­ssimo pe piaţa din România. Recent, în această primăvară, în portofoliul companiei a apărut pe lângă trio-ul consacrat şi ciocolata roz, care a avut lansarea oficială pentru publicul larg acum mai puţin de doi ani.

    Prima tabletă rubinie de ciocolată a fost comercializată în ianuarie 2018 de către gigantul elveţian Nestlé, care a deţinut drepturi exclusive de comercializare timp de 6 luni. Primele pieţe pe care a fost testată Ruby au fost cele din Asia, pentru ca de la finalul lui 2018 aceasta să fie lansată şi în România, fiind însă comercializată la scară destul de redusă, prin magazine de specialitate.

    „După 80 de ani de la lansarea ciocolatei albe de către Nestlé, cel mai mare producător de ciocolată din lume, Barry Callebaut (unul dintre cei mai mari producători de cacao din lume – n.red.) a schimbat pentru totdeauna istoria acestui desert când a introdus în premieră ciocolata roz – Ruby“, povesteşte Aura Oprea. Nestlé a fost însă cel care a comercializat produsul.

    În ceea ce priveşte Ruby, materia primă este tot untul de cacao, ca la celelalte tipuri de ciocolată. Deşi are un gust fructat, de fapt aceasta este aroma sa naturală provenită de la boabele rubinii – aşa cum au fost denumite boabele de cacao care stau la baza acestui „fenomen“.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • A intrat în vigoare CODUL PORTOCALIU de ploi puternice în Bucureşti. Papa are programat un eveniment în aer liber în Piaţa Revoluţiei

    ANM anunţă cod portocaliu începând de vineri, ora 15.00 până sâmbătă la ora 10.00 pentru Bucureşti şi judeţele Braşov, Covasna, Prahova, Dâmboviţa, Argeş, Vâlcea, Gorj, Sibiu, Alba, Caraş Severin, Hunedoara , Bacău, Vaslui, Vrancea, Galaţi, Buzău, Brăila, Tulcea, Ialomiţa, Constanţa, Ilfov, Călăraşi şi Giurgiu.

    În Piaţa Revoluţiei din Bucureşti, după ora 18.10, Papa Francisc are programată o predică pe care o va ţine în aer liber, eveniment unde sunt aşteptaţi mii de oameni.

    În cea mai mare parte a Munteniei şi Dobrogei, nordul Olteniei, jumătatea de sud a Moldovei, precum şi în zona Carpaţilor Meridionali şi de Curbură, va ploua torenţial, iar în intervale scurte de timp sau prin acumulare se vor înregistra cantităţi de apă ce vor depăşi local 40…50 l/mp şi pe arii restrânse 60…80 l/mp.

  • A intrat în vigoare CODUL PORTOCALIU de ploi puternice în Bucureşti. Papa are programat un eveniment în aer liber în Piaţa Revoluţiei

    ANM anunţă cod portocaliu începând de vineri, ora 15.00 până sâmbătă la ora 10.00 pentru Bucureşti şi judeţele Braşov, Covasna, Prahova, Dâmboviţa, Argeş, Vâlcea, Gorj, Sibiu, Alba, Caraş Severin, Hunedoara , Bacău, Vaslui, Vrancea, Galaţi, Buzău, Brăila, Tulcea, Ialomiţa, Constanţa, Ilfov, Călăraşi şi Giurgiu.

    În Piaţa Revoluţiei din Bucureşti, după ora 18.10, Papa Francisc are programată o predică pe care o va ţine în aer liber, eveniment unde sunt aşteptaţi mii de oameni.

    În cea mai mare parte a Munteniei şi Dobrogei, nordul Olteniei, jumătatea de sud a Moldovei, precum şi în zona Carpaţilor Meridionali şi de Curbură, va ploua torenţial, iar în intervale scurte de timp sau prin acumulare se vor înregistra cantităţi de apă ce vor depăşi local 40…50 l/mp şi pe arii restrânse 60…80 l/mp.

  • Curatorii de soluţii tech

    Marcom Hub, un proiect iniţiat de agenţia Grafică şi Tipar (GT) împreună cu alţi trei parteneri, printre care Wisebrand şi 420 design, s-a născut ca urmare a acestei necesităţi a companiilor pentru activităţi de marketing şi comunicare creative îmbinate cu tehnologii de ultimă oră, cum ar fi realitatea augmentată sau virtuală, senzorii de mişcare şi roboţii.

    „De-a lungul timpului am avut foarte multe întâlniri în industria marketingului şi comunicării cu clienţi care îşi doreau proiecte, implementări, activări de brand sau materiale de marketing şi comunicare diferite, iar pentru a le arăta ce se poate realiza aveam nevoie de ceva tangibil. Aşa am descoperit puterea tangibilului – nu mai vorbeam despre ceva abstract, doar o poză sau o simulare pe un PC”, explică Dragoş Bălan, fondatorul agenţiei GT şi cofondator în proiectul Marcom Hub. Proiectul a pornit cu o investiţie iniţială de 120.000 euro direcţionată în ultimii doi ani înspre achiziţia echipamentelor şi soluţiilor existente acum în cadrul hubului Marcom.

    Acesta a fost deschis la începutul acestui an, funcţionând atât ca un showroom de prezentare a soluţiilor tech pentru echipele de marketing, comunicare şi HR din companii, cât şi ca spaţiu în sine pentru realizarea de diferite evenimente. De altfel, însăşi numele hubului vine de la industriile cărora i se adresează – marketing şi comunicare.

    „De ani buni lucrăm proiecte complexe alături de parteneri din domenii conexe (branding, comunicare, marketing) şi la un moment dat a venit natural ideea să dăm un nume acestui parteneriat şi să ne prezentăm în faţa clienţilor ca o platformă formată din experţi care pot livra proiecte complexe într-un mod profesionist. În plus, suntem deschişi către furnizori noi de soluţii tech pentru industria marcom şi suntem dornici să integrăm şi alte tehnologii în campaniile de marketing/comunicare pe care le implementăm. Pentru furnizori aceasta e o modalitate bună de a-şi testa produsele”, a completat el.

    În prezent, în cadrul Marcom Hub sunt disponibile simulatoare VR – care îi transpun pe utilizatori într-o experienţă de realitate virtuală, simulând senzaţia de zbor, scufundări sau de condus motocicleta, reprezentări grafice pe un ecran interactiv care prin intermediul unor senzori de mişcare comunică cu sprayuri digitale de graffiti, experienţe de realitate virtuală cu ajutorul unor aplicaţii care recompun realitatea din jurul persoanei (se poate schimba spre exemplu culoarea unei maşini sau se pot deschide şi închide portierele), soluţii de realitate augmentată care folosesc ochelari speciali, tabletă sau telefon mobil pentru a adăuga un plus de informaţie şi interacţiune la realitatea fizică (un produs poate fi arătat aşa cum este el în realitate), precum şi procese gamificate cu ajutorul unor roboţi.

    „Noi suntem curatori de soluţii tech pentru clienţii noştri. Analizăm tehnologiile care au la bază conceptul de experienţă, existente în regiune şi în lume, şi le alegem pe cele pe care le considerăm potrivite pentru piaţa locală. Pe baza experienţei noastre de peste 16 ani în domeniul comunicării şi activărilor de brand putem aprecia cu o acurateţe destul de mare ce rentează să cumpărăm şi ce rentează mai degrabă să închiriem. Am avut şi tehnologii pe care le-am închiriat pentru a testa gradul de absorbţie pe piaţa locală şi pe care le-am returnat pentru că s-au dovedit a nu fi compatibile cu nevoile brandurilor de la noi”, a precizat antreprenorul.

    Soluţiile tehnologice prezente în cadrul hubului Marcom se adresează în mod special echipelor de marketing, comunicare, branding şi HR din cadrul companiilor, care pot fi din diferite industrii: farmaceutică, financiar-bancară, auto, resurse umane, IT şi FMCG.

    „În ultimul timp ne-am axat foarte multe pe zona de resurse umane fiindcă sunt investiţii foarte mari în recrutare, retenţie, loializare şi employer branding, ca urmare a crizei de personal din ultimii ani. Multe companii îşi răsfaţă acum angajaţii sau vor pur şi simpu să recruteze mai uşor şi să îşi crească brandul de angajator”, explică Dragoş Bălan.

    În medie, valoarea unui proiect în zona de HR este cuprinsă între 3.000 şi 4.000 euro, însă sunt şi proiecte care ajung la 50.000 euro. „Pe an, companiile investesc între 15.000 şi 50.000 euro pentru a pigmenta activitatea lor de HR cu experienţe tehnologice şi creative”, a punctat el.
    Marcom Hub lucrează de asemenea cu companii din domeniile financiar-bancar, farmaceutic, retail şi auto. „Acum vrem să ne axăm şi pe industria IT. Este în plan pentru anul acesta.”

    Proiectele realizate de Marcom sunt personalizate în funcţie de nevoile fiecărui brand în parte, valoarea medie a unui proiect realizat de Marcom Hub fiind de 5.000 de euro. În funcţie de cerinţele brandului şi de amploarea proiectului, costul porneşte de la circa 1.000 euro şi poate ajunge până la 15.000 euro. „Toate tehnologiile existente în hub se închiriază şi în general sunt recomandate de noi pornind de la nevoile de comunicare ale clientului.”

    Primii clienţi ai hubului Marcom au fost companiile cu care agenţiile fondatoare ale proiectului colaborau deja.

    „În prima fază de dezvoltare a conceptului vom da acces cu prioritate clienţilor şi partenerilor acestor agenţii, după care, într-o etapă ulterioară de dezvoltare, vom deschide accesul şi către alte companii care îşi doresc să implementeze conceptul de experienţă în comunicarea de brand”, precizează Dragoş Bălan, adăugând că în aceeaşi măsură clienţii care lucrează deja cu agenţiile fondatoare ale Marcom Hub au acces la tehnologiile noi pe măsură ce le epuizează pe cele vechi. „Una dintre provocările cu care noi ne confruntăm ca business este că durata de viaţă a tehnologiilor pe care le cumpărăm este destul de scurtă pentru că mereu apare ceva nou, care aduce rezultate mai bune. Astfel fluxul acesta de accesare ne ajută să amortizăm investiţiile pe care le facem.”

    Una dintre soluţiile dezvoltate in-house de agenţiile implicate în proiectul Marcom Hub, pe care vor să pună mai mult accent, este aplicaţia mobilă pentru realitate augmentată, ale cărei utilizări sunt diverse. Spre exemplu, aceasta poate fi folosită pentru o broşură de prezentare a unui produs. În cazul unei broşuri pentru un complex rezidenţial, potenţialii clienţi pot vedea în 3D cum arată apartamentul/casa ce urmează a fi construită cu ajutorul unui smartphone sau al unei tablete (îndreptând camera foto spre poza din broşură). De asemenea, aplicaţia de realitate augmentată poate fi folosită şi în cazul ambalajelor produselor – în cazul alimentelor, consumatorii pot vedea o animaţie cu o reţetă.

    Aplicaţia mobilă pentru realitate augmentată se personalizează în funcţie de proiectul clientului. În situaţia în care aplicaţia este numită după brandul clientului şi personalizată complet, costul este de 2.000 euro, însă dacă brandurile aleg să folosească aplicaţia creată de Marcom mai simplu şi mai ieftin, pot opta pentru varianta în care aceasta rămâne în varianta standard, fiind personalizat doar conţinutul în momentul scanării obiectului, pozei etc. În această situaţie, costurile se reduc la circa 300-400 euro.

    Care sunt însă cele mai cerute soluţii prezentate în hubul Marcom? „Nu este o soluţie anume, ci experienţa în sine şi memorabilitatea acesteia”, consideră antreprenorul.

    Pe lângă faptul că showroomul Marcom funcţionează ca un spaţiu de prezentare a soluţiilor tehnologice ce pot fi folosite în activităţile de marketing şi comunicare, acesta este folosit şi ca spaţiu pentru diferite evenimente – prezentări de produse, induction days pentru o companii, întâlniri de strategie şi business reviews – client împreună cu partenerii săi.

    De ce vor însă companiile să organizeze evenimente chiar în hubul Marcom? „Pe lângă conţinutul de business, aceştia vor să le ofere o experienţă – hands on experience. Acesta este de altfel şi una din cele trei tendinţe din industria de evenimente, împreună cu autenticitatea şi conţinutul. Hubul este de asemenea o alternativă la spaţiile convenţionale pentru evenimente, cum sunt hotelurile.”

    În primele luni din 2019, care sunt de altfel şi primele luni de funcţionare a hubului sub această formă, Marcom a realizat proiecte pentru peste 5 clienţi, ţinta fiind de ajunge în total la peste 30 de clienţi anul acesta. În ceea ce priveşte ţinta de venituri a hubului Marcom pentru anul în curs, aceasta se situează la 150.000 euro.

    „Anul acesta ne propunem să continuăm să investim în tehnologii noi şi să creştem rata de amortizare a tehnologiilor pe care le-am achiziţionat deja. Pentru că vorbim de un concept nou în România, cuvântul de ordine este flexibilitatea, atât în ceea ce priveşte serviciile pe care le oferim, cât şi în ce priveşte deciziile de business pe care le luăm”, a punctat Dragoş Bălan. 

  • Oficial iranian: „Prezenţa Statelor Unite în Golful Persic este o ţintă, nu o ameninţare”

    În contextul amplificării tensiunilor între SUA şi Iran, şi citând ameninţări neprecizate venite dinspre Teheran, prezenţa militară americană în Orientul Mijlociu a fost întărită, inclusiv prin trimiterea în zonă a mai multor bombardiere strategice B-52 şi a grupului naval al portavionului USS Abraham Lincoln.

    „Un portavion cu aproximativ 40-50 aeronave şi 6.000 de militari reprezenta o ameninţare serioasă în trecut, dar acum îi considerăm o ţinţă. Ameninţările s-au transformat în oportunităţi”, a transmis amiralul Hajizadeh.

    „Dacă americanii fac vreo mişcare, îi vom lovi”, a adăugat amiralul.

    Administraţia islamistă de la Teheran a refuzat, vineri, orice dialog cu Statele Unite, iar un cleric iranian a ameninţat că portavion american ar putea fi atacat, în contextul amplificării tensiunilor bilaterale.

    În contextul tensiunilor generate de sancţiunile impuse de SUA după retragerea din Acordul atomic iranian, preşedintele SUA, Donald Trump, s-a arătat deschis negocierilor cu regimul de la Teheran. “Ceea ce aş vrea să văd din partea Iranului ar fi să mă sune”, a declarat liderul de la Casa Albă.

    Citiţi mai mult pe mediafax.ro