BusinessMagazin

Tag: revizuire

  • Creştere economică record pentru România. PIB-ul a înregistrat un plus de 7% în primele nouă luni ale anului

    În primele nouă luni, Produsul Intern Brut a crescut, comparativ cu perioada ianuarie – septembrie 2016, cu 7,0%, pe seria brută şi cu 6,9% pe seria ajustată sezonier.

    Ca urmare a revizuirii seriei brute prin includerea estimării Produsului intern brut pentru trimestrul III 2017 în seria trimestrială, seria ajustată sezonier a fost recalculată, indicii de volum fiind revizuiţi faţă de a doua variantă provizorie a Produsului intern brut pentru trimestrul II 2017, publicată în octombrie 2017, astfel: rezultatele trimestrului I 2017, comparativ cu trimestrul IV 2016, au fost revizuite de la 101,8% la 102,0%; rezultatele trimestrului II 2017, comparativ cu trimestrul I 2017, au fost revizuite de la 101,7% la 102,0%.

  • FMI a revizuit previziunea de creştere economică a României la 5,5%

    ”O veste bună de la FMI. Se pare că a fost bună discuţia pe care am avut-o cu domniile lor şi au revizuit previziunea de creştere economică a României de la 4,2% la 5,5%”, a declarat Tudose.

    El a apreciat că este posibil ca revizuirea să fi fost provocată inclusiv de ”semnalul puternic” dar de misiunea comercială americană Trade Winds, în care 100 de companii din SUA vin în România pentru a face afaceri cu 50 de companii româneşti.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Opinie Daniel Bujorean: Revizuirea strategiei şi decizia strategică de a-ţi face timp să ”asculţi“ piaţa

    Daniel Bujorean, ENSIGHT MANAGEMENT CONSULTING

     Acestei rezistenţe la schimbare i se adaugă angajaţi demotivaţi, fără responsabilitate, care şovăie în a transmite feedback negativ către management. Enumeraţia pare mai degrabă un plan rapid spre eşec. Pentru unele companii schimbarea a venit într-un final, dar pentru alte companii poate fi prea târziu. Se pare că a-ţi face timp să ”asculţi“ piaţa este o decizie cât se poate de strategică pentru management. 

    Sunt multe cazurile de companii în derivă strategică, întâlnite nu doar în România. Un caz celebru care exemplifică acest concept de derivă strategică este cel al companiei Marks & Spencer.

    Un studiu apărut în Statele Unite ale Americii în aprilie 1994, acceptat ca relevant în domeniu şi astăzi, argumentează tocmai această poziţie. Conform studiului, circa 31% dintre companiile vizate au o strategie orientată spre clienţi, doar 16% dintre companii sunt ”market driven“, strategia lor fiind orientată atât spre clienţi, cât şi spre concurenţi, 33% dintre companii sunt orientate spre dezvoltarea capabilităţilor proprii şi mai puţin spre piaţă, iar 13% dintre companii sunt orientate spre monitorizarea şi contracararea concurenţei şi mai puţin spre înţelegerea clienţilor. La studiul Managerial Representations of Competitive Advantage ”Exemple de management al companiilor cu avantaj competitiv„, realizat de George S. Day şi Prakash Nedungadi au participat 190 de companii din SUA.

    Dacă ar fi să-i credem pe foştii mei profesori de la MBA (Straub & Wagner) sunt trei decizii strategice obligatorii pentru management atunci când se decide strategia de business: bazele strategiei competitive – adică alegerile vizavi de felul cum o companie se poziţionează în relaţie cu competitorii; direcţiile strategice – deciziile cu privire la produsele şi pieţele disponibile pentru o companie; şi metode pentru strategii – adică acele alegeri despre cum se va implementa strategia urmărită, conform cărţii Explorarea strategiei corporate, de Thomas Straub, Ulrich Wagner, Pearson.

    Cele trei decizii strategice enumerate nu sunt diferite de esenţa modelului 3C al marelui strateg japonez Kenichi Ohmae, care le-a expus în The Next Global Stage (Următoarea fază globală). Consultanţii de la Ensight Management Consulting au folosit acest model într-un proiect recent de revizuire a strategiei competitive pentru o mare companie românească. Conform modelului strategic, s-au uitat la trei componente: companie, competiţie şi clienţi. Au analizat acest triunghi strategic esenţial pentru un avantaj competitiv susţinut, cu fiecare componentă în parte, şi în etapa de design s-au formulat recomandările de implementare.

    înţelegem astfel că e important să ne înţelegem bine clienţii atunci când abordăm bazele strategiei competitive şi că nu trebuie să ignorăm faptul că această strategie nu se adoptă independent de competiţie. Competiţia înseamnă o poziţionare relativă, nu există o strategie perfectă. Există doar o strategie perfectă faţă de ”Ce anume fac competitorii tăi“. De aceea, deşi poate sună a platitudine, este inerent şi esenţial pentru o strategie competitivă să cunoşti ce fac competitorii tăi.

    Experienţa mea mă face să cred cu tărie în diferenţiere şi într-o diferenţiere constantă faţă de competitori. Principiul lui Pareto sau regula 80/20 explică mai bine de ce diferenţierea constantă conferă un avantaj competitiv semnificativ pe termen lung. Economistul italian a observat că 20% din italieni deţin 80% din terenurile Italiei. De asemenea, a observat că această regulă se regăseşte în aproape toate domeniile – de la ştiinţele naturale la sport şi economie.

    Regula 80/20 se poate explica prin conceptul de ”avantaj acumulativ“, respectiv ceea ce pare la început un avantaj mic devine foarte semnificativ în timp. Diferenţa dintre companiile aflate la început, pe o piaţă nouă, sunt puţin semnificative, iar ceea ce pare a fi un mic avantaj pentru o companie (considerând că rămâne consecvent şi nu se pierde) se poate dezvolta în timp într-un avantaj imbatabil, dominând astfel întreg sectorul respectiv.

    Cu siguranţă că argumentele mele coroborate pe acest subiect nu sunt neapărat originale, Porter spunea lucrurile acestea cu mult timp înaintea mea când declara: ”Strategia competitivă este despre a fi diferit“ (Strategie competitivă, M.E. Porter, 1980). Poţi să alegi să fii diferit sau lider din punctul de vedere al costului în întreaga piaţă sau să urmezi ideea de diferenţiere sau lider de cost într-o piaţă de nişă. Dar, conform studiilor lui empirice, nu există succes dacă te poziţionezi între cele două; el numeşte această situaţie a fi ”prins la mijloc“ (stuck in the middle).

    Un manager trebuie aşadar să dorească diferenţierea. Un mod prin care poate deopotrivă să ”asculte“ piaţa şi să obţină diferenţiere competitivă se numeşte Blue Ocean. Strategia Blue Ocean înseamnă să creezi noi spaţii în piaţă unde concurenţa este minimă. Prin compararea competitorilor în funcţie de performanţele acestora cu privire la principalii factori de succes (acele caracteristici ale produsului şi ale modelului de afaceri cu care o organizaţie trebuie să depăşească concurenţa deoarece sunt valoroase în mod deosebit pentru un grup de clienţi), consultanţii de management îi ajută pe manageri să dezvolte strategii bazate pe crearea de noi spaţii în piaţă.

    Soluţia de management folosită de Ensight Management Consulting se numeşte ”vela strategică“, o modalitate cu ajutorul căreia se poate observa modul cum se poziţionează în piaţă atât compania proprie, cât şi competitorii consideraţi relevanţi. Un astfel de proiect de management are cinci etape importante: 1. Identificarea factorilor de succes relevanţi pentru industria din care face parte compania; 2. Identificarea şi selectarea concurenţilor cu care compania se află în competiţie directă; 3. Poziţionarea informaţiilor pe vela strategică 4. Analiza şi interpretarea velei strategice şi 5. Ajustarea acelor factori de succes relevanţi sau irelevanţi pentru clienţi şi acelor factori de succes neglijaţi de companie dar importanţi pentru clienţi astfel identificând noi spaţii în piaţă cu o competiţie minimă.

    în concluzie, subliniez că revizuirea strategiei competitive trebuie să fie o activitate recurentă care va ajuta compania să-şi înţeleagă mai bine clienţii, va facilita o mai bună poziţionare în piaţă pentru diferenţiere, va identifica noi spaţii în piaţă cu o competiţie minimă şi va oferi companiei un avantaj competitiv acumulativ.
     

  • Directorul de resurse umane al Google vorbeşte despre greşeala fatală pe care o fac 58% dintre cei care caută un job

    Laszlo Bock, directorul de resurse umane de la Google, spune că a revizuit peste 20.000 de CV-uri de-a lungul carierei sale. Unele sunt extraordinare, cele mai multe sunt bune, dar există şi CV-uri pline de greşeli impardonabile.

    Pentru a ajuta candidaţii să realizeze un CV cât mai bun, Bock a decis să prezinte pe LinkedIn câteva dintre greşelile pe care le descoperă în mod frecvent.

    Greşeli de tipar. Poate pare ceva evident, însă Bock spune că 58% dintre CV-urile pe care le parcurge conţin cel puţin o greşeală de ortografie. Aceste erori sunt extrem de grave pentru că angajatorii percep o atenţie scăzută la detalii şi lipsă de interes faţă de calitatea documentului.

    Lungimea. O regulă de bază în alcătuirea CV-ului este că zece ani de experienţă trebuie să intre pe o singură pagină a documentului. Un CV compact arată abilitatea de a concentra informaţii într-un spaţiu redus.

    Formatarea. Dacă jobul dorit nu este unul de designer sau artist, formatarea trebuie să fie cât mai simplă şi să folosească fonturi şi dimensiuni clasice.

    Informaţii confidenţiale. Bock argumentează că un candidat trebuie să fie extrem de atent la clauzele existente în contractele de muncă anterioare. Dacă este specificată interdicţia de a face public numele unui client, aceasta trebuie respectată, pentru că altfel candidatul poate arăta lipsă de respect faţă de compania sau companiile pentru care a lucrat.

    Minciuni. Adăugarea unor informaţii false în CV este întotdeauna o idee proastă. Au existat exemple de CEO care au fost demişi pentru aşa ceva, spune Bock, referindu-se  la fostul CEO al Yahoo!, Scott Thompson. O minciună din CV poate avea efecte şi 10-20 de ani mai târziu.

  • Bilanţul în urma incendiului de la Londra a ajuns la cel puţin 17 morţi

    Bilanţul anterior era de 12 persoane decedate, iar autorităţile se aşteaptă ca numărul morţilor să crească, dat fiind că multe persoane sunt date dispărute ori spitalizate în stare critică.

    Serviciul Naţional Medical (NHS) din regiunea Anglia a transmis că 37 de persoane rămân în continuare spitalizate, inclusiv 17 pacienţi în stare critică, în urma incendiului.

    Incendiul a distrus o clădire de 24 de etaje – Turnul Grenfell, situat în zona Kensington, în vestul Londrei.

  • Moody’s a revizuit în scădere ratingul Chinei pentru prima dată în ultimii 25 de ani

    Moody’s a schimbat perspectiva Chinei de la „negativ” la „stabil”.

    Ministrul Finanţelor din China a spus că Moody’s a exagerat în ceea ce priveşte analiza dificultăţilor economice şi a subestimat eforturile de reformă ale statului.

    Revizuirea în sens negativ ar putea ridica costul împrumuturilor angajate de guvernul chinez.

    Agenţia de rating a transmis că revizuirea în scădere reflectă aşteptările de erodare a situaţiei financiare a Chinei în următorii ani, datoria economică continuând să crească în contextul în care creşterea potenţială încetineşte.

    Economia Chinei a crescut cu 6,7% în 2016 comparativ cu 6,9%, anul anterior, cea mai slabă creştere înregistrată în ultimii 27 de ani.

  • Cu cât se scumpeste mâncarea dupa ce BNR a revizuit proiecţia de inflaţie la 1,6% în 2017

    „Comparativ cu raportul precedent, rata anuală proiectată a inflaţiei este revizuită în jos cu 0,1 puncte procentuale pentru sfârşitul anului curent şi cu 0,3 puncte procentuale la finele anului viitor, pe fondul unei transmisii mai puţin pronunţate a impactului cererii agregate interne asupra inflaţiei de bază, precum şi al preconizării unei inflaţii anuale a combustibililor mai reduse”, arată banca centrală.

    „Preţurile volatile ale alimentelor (LFO) sunt proiectate a înregistra o dinamică anuală de 7,1 la sută la finele anului curent, valoare revizuită în sus faţă de runda precedentă pe fondul unei restrângeri a producţiei de legume şi fructe la nivel european, apărută în urma condiţiilor climaterice nefavorabile de la începutul anului, şi de 4,1 la sută la sfârşitul anului 2018, valoare similară celei proiectate în raportul din februarie”, se arată în Raportul BNR. Autorii acestuia precizează că dinamica preţurilor pe intervalul de prognoză „reflectă adoptarea ipotezei înregistrării unor producţii agricole normale în anii 2017 şi 2018”.

    Pe de altă parte însă, proiecţia BNR reflectă şi evoluţia venitului disponibil în termeni reali („susţinută de impactul măsurilor de relaxare fiscală şi al celor care vizează politica veniturilor”), dar şi caracterul stimulativ al setului condiţiilor monetare reale în sens larg (cu tendinţă de reducere a efectelor acestora începând cu finalul anului curent), precum şi închiderea şi trecerea în teritoriu pozitiv a gap-ului cererii externe”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cu cât se scumpeste mâncarea dupa ce BNR a revizuit proiecţia de inflaţie la 1,6% în 2017

    „Comparativ cu raportul precedent, rata anuală proiectată a inflaţiei este revizuită în jos cu 0,1 puncte procentuale pentru sfârşitul anului curent şi cu 0,3 puncte procentuale la finele anului viitor, pe fondul unei transmisii mai puţin pronunţate a impactului cererii agregate interne asupra inflaţiei de bază, precum şi al preconizării unei inflaţii anuale a combustibililor mai reduse”, arată banca centrală.

    „Preţurile volatile ale alimentelor (LFO) sunt proiectate a înregistra o dinamică anuală de 7,1 la sută la finele anului curent, valoare revizuită în sus faţă de runda precedentă pe fondul unei restrângeri a producţiei de legume şi fructe la nivel european, apărută în urma condiţiilor climaterice nefavorabile de la începutul anului, şi de 4,1 la sută la sfârşitul anului 2018, valoare similară celei proiectate în raportul din februarie”, se arată în Raportul BNR. Autorii acestuia precizează că dinamica preţurilor pe intervalul de prognoză „reflectă adoptarea ipotezei înregistrării unor producţii agricole normale în anii 2017 şi 2018”.

    Pe de altă parte însă, proiecţia BNR reflectă şi evoluţia venitului disponibil în termeni reali („susţinută de impactul măsurilor de relaxare fiscală şi al celor care vizează politica veniturilor”), dar şi caracterul stimulativ al setului condiţiilor monetare reale în sens larg (cu tendinţă de reducere a efectelor acestora începând cu finalul anului curent), precum şi închiderea şi trecerea în teritoriu pozitiv a gap-ului cererii externe”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • BNR revizuieşte proiecţia de inflaţie la 1,6% şi anticipează că mâncarea se va scumpi cu 7% în 2017

    „Comparativ cu raportul precedent, rata anuală proiectată a inflaţiei este revizuită în jos cu 0,1 puncte procentuale pentru sfârşitul anului curent şi cu 0,3 puncte procentuale la finele anului viitor, pe fondul unei transmisii mai puţin pronunţate a impactului cererii agregate interne asupra inflaţiei de bază, precum şi al preconizării unei inflaţii anuale a combustibililor mai reduse”, arată banca centrală.

    „Preţurile volatile ale alimentelor (LFO) sunt proiectate a înregistra o dinamică anuală de 7,1 la sută la finele anului curent, valoare revizuită în sus faţă de runda precedentă pe fondul unei restrângeri a producţiei de legume şi fructe la nivel european, apărută în urma condiţiilor climaterice nefavorabile de la începutul anului, şi de 4,1 la sută la sfârşitul anului 2018, valoare similară celei proiectate în raportul din februarie”, se arată în Raportul BNR. Autorii acestuia precizează că dinamica preţurilor pe intervalul de prognoză „reflectă adoptarea ipotezei înregistrării unor producţii agricole normale în anii 2017 şi 2018”.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Garanti Bank revizuieşte în creştere evoluţia PIB de la 3,7% la 4% în 2017

    În 2016, România a înregistrat una dintre cele mai mari creşteri economice din Uniunea Europeană, pe fondul măsurilor de relaxare financiară care au determinat avansul semnificativ al veniturilor reale şi care au stimulat creşterea comerţului şi a transporturilor cu 11% faţă de anul anterior. Evoluţia PIB a fost, de asemenea, susţinută de sectorul serviciilor, care au accelerat cu 6% în 2016, şi în special de sectorul IT, care a înregistrat o creştere de 14% anul trecut, în comparaţie cu 2015. Pe de altă parte, investiţiile au scăzut cu 3% în 2016, comparativ cu o creştere medie de 6% în perioada 2014-2015, fiind aşteptată o uşoară revigorare anul acesta, se arată într-un comunicat al băncii.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro