BusinessMagazin

Tag: restrictii

  • Polonia nu va accepta anularea restricţiilor privind cerealele din Ucraina -2-

    Polonia nu va accepta anularea restricţiilor privind importurile de cereale din Ucraina după 15 septembrie, afirmă vicepremierul Jaroslaw Kaczynski, îndemnând şi alte ţări, inclusiv România, să nu ofere concesii Uniunii Europene, care a semnalat că măsurile nu vor fi prelungite.

    Jaroslaw Kaczynski, vicepremier şi lider al Partidului Lege şi Justiţie (PiS, dreapta), a afirmat, într-un interviu acordat presei poloneze, că Guvernul de la Varşovia va trebui să protejeze piaţa cerealelor şi după 15 septembrie, când ar putea expira actualele restricţii impuse importurilor din Ucraina.

    “Polonia nu poate să îşi sacrifice agricultura, iar prietenii noştri ucraineni trebuie să fie conştienţi de acest lucru”, a declarat Jaroslaw Kaczynski, citat de agenţia DPA şi de publicaţia Handelsblatt.

    Kaczynski a subliniat că Polonia va menţine restricţiile şi după 15 septembrie, indiferent de hotărările Uniunii Europene, îndemnând Ungaria, România, Slovacia şi Bulgaria să adopte poziţii similare. Vicepremierul polonez a amintit că Polonia susţine masiv Ucraina, din punct de vedere politic şi militar, în eforturile de respingere a invaziei ruse.

    Restricţiile privind importurile de cereale ucrainene, cerute de cinci state est-europene, inclusiv de România, probabil nu vor fi prelungite după 15 septembrie, a afirmat marţi Janusz Wojciechowski, comisarul european al Agriculturii, precizând că vor fi noi negocieri. “Decizia de stopare a importurilor în cazul a patru produse agricole spre cinci state UE a fost luată de două ori, din 2 mai până în 5 iunie, apoi a fost prelungită până pe 15 septembrie. Aceasta este data finală în acest moment. Însă sunt convins că în septembrie va trebui să venim cu o sinteză a tuturor circumstanţelor şi să analizăm noile circumstanţe, inclusiv blocarea Mării Negre de către Rusia. Vom analiza şi recoltele de anul acesta, vom avea date suplimentare, căci acum avem estimări (…)”, a declarat marţi Janusz Wojciechowski în conferinţa de presă organizată la finalul Consiliului UE pe tema Agriculturii. Janusz Wojciechowski a precizat că în august şi septembrie vor fi noi consultări, inclusiv cu fermierii, pentru stabilirea noilor măsuri.

    Săptămâna trecută, cinci state din cadrul Uniunii Europene, inclusiv România şi Polonia, au cerut Comisiei Europene prelungirea restricţiilor privind importurile de cereale din Ucraina. “Am semnat o declaraţie comună a cinci ţări – Polonia, Bulgaria, Ungaria, Slovacia şi România – privind prelungirea embargoului asupra importurilor de cereale din Ucraina în statele noastre până la sfârşitul anului”, a afirmat miercurea trecută Robert Telus, ministrul polonez al Agriculturii, după o reuniune a miniştrilor Agriculturii desfăşurată la Varşovia. Măsurile, implementate pentru protejarea fermierilor locali, permit doar tranzitul cerealelor ucrainene prin ţările vecine cu Ucraina, importurile directe fiind restricţionate. Acordul privind restricţiile urmează să expire pe 15 septembrie.

    Preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a afirmat, luni, că eventuala prelungire a restricţiilor privind importurile de cereale din Ucraina este “inacceptabilă”. “Poziţia noastră este clară: blocarea exporturilor de cereale pe cale terestră după 15 septembrie, când ar urma să expire actualele restricţii, este inacceptabilă”, a susţinut Volodimir Zelenski. Franţa şi Germania au semnalat că susţin poziţia Ucrainei, nu pe cea a statelor central şi est-europene din Uniunea Europeană.

  • “Golden Gate” de România s-a deschis traficului. Încă sunt restricţii de circulaţie, dar şoferii vor economisi ore întregi între Brăila şi Tulcea

    Podul suspendat care leagă judeţele Brăila şi Galaţi de Tulcea este începând de astăzi deschis traficului. Cu aproape 400 mil. euro investiţii este cea mai scumpă structură realizată de România după Revoluţie şi este al treilea cel mai mare pod suspendat din Europa şi are dimensiuni similare cu celebrul Golden Gate din San Francisco.

    Din cauza faptului că lucrările nu sunt finalizate integral, circulaţia este deschisă astăzi cu o serie de restricţii – şoferii pot rula cu o viteză de cel mult 80 km/h şi doar în intervalul orar 06.00 – 21.00, iar pe timpul nopţii, după oră 21.00 traficul va fi restricţionat pentru a permite demontarea schelelor – dar doar în timpul săptămânii de luni până vineri. Aceste restricţii vor fi valabile până la finalul lunii noiembrie, potrivit Centrului Infotrafic.

    În prima etapă, traficul rutier va fi deschis pe relaţia parţială, cu descărcare în judeţul Tulcea pe drumul până la Măcin (etapa I), urmând ulterior ca varianta până la Jijila (etapa II) să fie finalizată cât mai repede.

    La inaugurare au fost prezenţi peste 300 de persoane, inclusiv reprezentanţi ai ambasadelor Italiei şi Japoniei – cele două ţări din care provin constructorii implicaţi în proiect, alături de premierul Marcel Ciolacu, ministrul transporturilor Sorin Grindeanu, Nicolae Ciucă – fostul premier şi actual preşedinte al Senatului dar şi preşedintele Klaus Iohannis.

    Ionel Scrioşteanu, secretar de stat în Ministerul Transporturilor, a explicat faptul că podul este proiectat pentru a avea o durată de viaţă de 120 de ani, iar în primii cinci nu va fi implementată o taxă de pod, cum este la Feteşti sau la Giurgeni-Vadu Oii.

    Acesta este al treilea pod peste Dunăre construit integral pe teritoriul României, după CErnavodă şi Giurgeni-Vadu Oii. Tot peste Dunăre s-a mai construit după 1989 şi podul de la Calafat-Vidin, însă acesta a fost construit în colaborare cu statul bulgar.

    Ordinul de începere pentru faza de proiectare a podului a fost emis în primul trimestru din 2018 şi în T1 din 2019 au demarat lucrările care ar fi trebuit să dureze 36 de luni.

    Podul suspendat include două viaducte de 110 metri fiecare, un drum principal de 19 km şi un drum de legătură cu DN22 de 4,3 km.

    Odată construit, „Golden Gate” de România intră în top cinci poduri din Europa, cu o deschidere de 1,12 km.

    Lungimea totală a drumurilor (inclusiv podul) este de 23,413 km şi cuprinde două secţiuni: drumul principal Brăila – Jijila, cu o lungime 19,095 km şi drumul de legătură cu DN22 Smârdan – Măcin, în lungime de 4,328 km.

    ?????? ????????? ?????? – ?????? are o lungime de 19 km si va fi prevăzut cu două benzi de circulaţie pe sens, benzi de încadrare, acostamente, zona mediană şi zona de parapete

    ?????? ?? ???????? ?? ???? ??????? – ????? are o lungime de 4,3 km şi va fi prevăzut cu o bandă de circulaţie pe sens. Drumul de legătură urmează să pornească de la km 7 plus 940 al drumului principal (Brăila- Jijila) şi se va intersecta cu DN22 Smârdan-Măcin.

    În iunie s-au derulat tesele de încercare ale podului, prin intermediul deplasării unor camioane încărcate pe pod, ce au rulat cu o viteză constantă de aproximativ 80 km/h, trecând peste obstacole preamplasate.

     

  • Restricţii de circulaţie în Alba şi Caraş-Severin din cauza ploilor puternice

    Centrul Infotrafic din Inspectoratul General al Poliţiei Române informează că pe DN 1R Alba Iulia – Cluj-Napoca, la kilometrul 69+700 metri, între localităţile Horea şi Mătişeşti, judeţul Alba, circulaţia rutieră este restricţionată pe sensul de mers către Cluj, desfăşurându-se pe un singur fir, ca urmare a efectelor produse de fenomenele meteorologice înregistrate în ultima perioadă.

    De asemenea, în judeţul Caraş-Severin, pe DN 57B, la kilometrul 4+800 metri, în localitatea Oraviţa, în urma precipitaţiilor abundente, s-a produs o alunecare de teren. Traficul se desfăşoară pe jumătate de cale.

    Pe celelalte drumuri din ţară, circulaţia este normală. Şoferii sunt sfătuiţi să planifice atent călătoriile în condiţiile caniculei, să verifice presiunea pneurilor şi funcţionalitatea aerului condiţionat, să evite conducerea obosiţi sau sub influenţa alcoolului şi să respecte regulile de circulaţie.

  • O nouă lovitură în lumea tehnologiei: China restrânge în mod semnificativ exporturile de metale rare către SUA. Printre produsele controlate, Galiul şi Germaniul sunt folosite pe scară largă în industria procesoarelor

    China va impune limite asupra exporturilor unor metale utilizate în industria semiconductoarelor, a anunţat luni Ministerul Comerţului chinez, titrează Reuters.

    Limitările, ar avea drept scop protejarea securităţii şi intereselor naţionale, urmând ca exportatorii fie nevoiţi să solicite permisiunea de a livra unele produse cu galiu şi germaniu.

    Decizia vine într-un moment în care Washingtonul analizează noi restricţii privind livrarea de microcipuri către China.

    Statele Unite şi Olanda, sunt pregătite să restrângă în continuare vânzările de echipamente necesare fabricării procesoarelor, prevenind întărirea armatei chineze.

    Limitările impuse de China cu privire la exporturile de metale vor intra în vigoare de la 1 august, aplicându-se la opt produse înrudite cu galiul: antimoniură de galiu, arseniura de galiu, metalul de galiu, nitrura de galiu, oxidul de galiu, fosfura de galiu, seleniura de galiu şi arseniura de galiu.

    Acestea se vor aplica, de asemenea, la şase produse cu germaniu: dioxid de germaniu, substrat de creştere epitaxial de germaniu, lingou de germaniu, germaniu metal, tetraclorură de germaniu şi fosfură de germaniu de zinc.

  • Restricţii de trafic pe autostrada A3

    Autorităţile au instituit miercuri restricţii de trafic pe autostrada A3 deoarece se fac lucrări de întreţinere la podurile de pe traseu. Circulaţia este îngreunată pe ambele sensuri de mers ale autostrăzii.

    Lucrările au loc miercuri, în intervalul orar 9.00-17.00. Este vorba despre lucrări la rosturile de dilataţie ale podurilor situate la kilometrii 37, 45 şi 67 pe Autostrada A3 Bucureşti – Braşov, anunţă Centrul Infotrafic din Inspectoratul General al Poliţiei Române.

    Lucrările impun restricţionarea traficului pe prima bandă şi pe cea de urgenţă pe ambele sensuri, cu deviere pe banda a doua.

    Şoferii sunt sfătuiţi să circule cu pridenţă în zona afectată de lucrări.

  • Mii de angajaţi din educaţie, aşteptaţi la protestul din Capitală. Restricţii în trafic

    Locul de întâlnire va fi Piaţa Victoriei, după care angajaţii din educaţie vor merge spre Palatul Cotroceni.

    Brigada Rutieră anunţa că, în data de 30 mai, între orele 11.00-16.00, va fi organizată o adunare publică după următorul program:

    – între orele 11.00 – 12.00, adunarea participanţilor în Piaţa Victoriei, respectiv Şos. Kiseleff, segmentul cuprins între Str. Arh. Ion Mincu şi Piaţa Victoriei

    – între orele 12.00 – 13.00, adunare publică în Piaţa Victoriei, perimetrul cuprins între prelungirea Bd. Aviatorilor, Parcul Kiseleff, Calea Victoriei, prelungirea Bd. Iancu de Hunedoara

    – între orele 13.00 – 15.00, deplasarea participanţilor pe traseul Piaţa Victoriei – Str. Buzeşti – Str. Berzei – Str. Ştirbei Vodă – Spl. Independenţei – Pod Grozăveşti – stânga Şos. Grozăveşti – Bd. Geniului sensul de mers dinspre Bd. Iuliu Maniu către Piaţa Răzoare – punct final Statuia Leu

    – între orele 15.00 – 15.30, adunare publică pe Bd. Geniului în proximitatea Statuii Leu.

    – între orele 15.30 – 16.00, defluirea totală a participanţilor.

    Astfel, începând cu ora 10.00, se va „resistematiza” traficul rutier în Piaţa Victoriei, asigurându-se 2 benzi pe sens în faţa Guvernului, pe Bd. Aviatorilor circulându-se doar către Bd. Lascăr Catargiu şi se va restricţiona traficul gradual pentru staţionarea autocarelor pe Şos. Kiseleff, benzile I, III şi IV, pe segmentul cuprins între Str. Arh. Ion Mincu şi Piaţa Victoriei, fără afectarea intersecţiilor. Banda II de circulaţie pe tronsonul de mai sus va fi destinată autovehiculelor de intervenţie.

    „După debarcarea participanţilor, sub îndrumarea poliţiştilor rutieri, autocarele vor fi direcţionate pentru a fi parcate pe Splaiul Independenţei, segmentul cuprins între Pod Grozăveşti şi Pod Cotroceni, sensul către Pod. Cotroceni, benzile I şi II de circulaţie. În funcţie de numărul participanţilor, Brigada Rutieră va adopta măsuri de restricţionare a traficul rutier în dinamică astfel încât fluenţa şi siguranţa participanţilor la traficul rutier să nu fie afectată”, transmite Brigada Rutieră.

  • Redresarea economică a Chinei este pusă sub semnul întrebării pe măsură ce producţia industrială scade: Datele recent publicate sporesc sentimentul din ce în ce mai puternic că economia chineză nu a reuşit să se redreseze pe deplin după eliminarea restricţiilor anti-Covid

    Producţia industrială şi cheltuielile de consum din China au fost sub aşteptările analiştilor, alimentând îndoielile cu privire la forţa de revenire a ţării după ce aceasta a desfiinţat politica Covid-Zero, scrie Financial Times.

    Şomajul în rândul tinerilor a atins un nivel record, în timp ce o măsură cheie a investiţiilor a fost, de asemenea, inferioară estimărilor, aruncând o umbră asupra perspectivelor celei de-a doua economii mondiale.

    Producţia industrială a crescut luna trecută cu 5,6% faţă de anul precedent, mult sub previziunile de creştere de 10,6%. Vânzările cu amănuntul au crescut cu 18,4% faţă de anul trecut, de asemenea, fără a respecta previziunile. Ratele ridicate de creştere reflectă parţial un contrast cu blocajele de anul trecut din Shanghai, cel mai mare oraş al ţării.

    Datele de marţi au sporit sentimentul din ce în ce mai puternic că economia Beijingului nu a reuşit să se redreseze pe deplin după eliminarea de la sfârşitul anului trecut a restricţiilor anti-Covid.

    „Indicatorii activităţii economice au ratat aşteptările cu o marjă largă”, a scris într-o notă Xiangrong Yu, economist şef pentru China la Citi. „Speranţa revitalizării sentimentului economic ar putea să se diminueze în absenţa unor acţiuni guvernamentale decisive.”

    O citire oficială privind investiţiile imobiliare a relevat un declin de 6,2% pentru anul în curs, mai rău decât aşteptările analiştilor care ilustrau o scădere de 5,7%.

    Contractele futures pentru nichel de la Shanghai au scăzut marţi cu peste 2 procente, marcând o scădere totală de 28% pentru anul în curs. Scăderea aşteptărilor privind creşterea economică în al doilea trimestru a cântărit, de asemenea, asupra contractelor futures pentru minereul de fier tranzacţionate la Dalian, care au scăzut cu 16% în acest an, în timp ce preţul cuprului a atins săptămâna trecută cel mai scăzut nivel din ultimele luni.

    „Toată lumea se aştepta la o redeschidere ceva mai rapidă a Chinei. În orice caz, poate că acest lucru nu s-a întâmplat în modul în care unii dintre noi anticipau”, a declarat Matthew Chamberlain, directorul executiv al London Metal Exchange, la o conferinţă organizată marţi la Hong Kong. 

    Şomajul în rândul tinerilor, pe care China a început să îl înregistreze în 2018, a ajuns la 20,4%, depăşind maximul anterior de 19,9% din vara anului trecut.

    În schimb, rata generală a şomajului urban a scăzut la 5,2%, pe măsură ce piaţa mai largă a forţei de muncă s-a restrâns.

    Indicele bursier de referinţă al Chinei, CSI 300, a suferit puţine modificări, în scădere cu 0,2 procente marţi.

  • Comisia Europeană solicită României să elimine restricţiile la exportul de energie electrică

    Potrivit unui comunicat al CE, Comisia a decis să iniţieze o procedură de constatare a neîndeplinirii obligaţiilor prin trimiterea unei scrisori de punere în întârziere României pentru restricţionarea exportului de energie electrică printr-o măsură incompatibilă cu articolele 35 şi 36 din TFUE, Directiva (UE) 2019/944 şi Regulamentul (UE) 2019/943 privind piaţa internă de energie electrică.

    „Comisia consideră că această măsură are un efect echivalent unei restricţii cantitative la export în sensul articolului 35 din TFUE şi nu poate fi justificată în temeiul articolului 36 din TFUE. Din aceleaşi motive, se consideră că măsura încalcă şi sus-menţionata Directivă privind normele comune pentru piaţa internă de energie electrică şi Regulamentul privind piaţa internă de energie electrică”, se arată în comunicat.

    România are la dispoziţie două luni pentru a răspunde şi a remedia deficienţele identificate de Comisie. În absenţa unui răspuns satisfăcător, Comisia anunţă că poate decide să emită un aviz motivat.

    De asemenea, Comisia Europeană a decis să iniţieze o procedură de constatare a neîndeplinirii obligaţiilor prin trimiterea unei scrisori de punere în întârziere Croaţiei pentru restricţionarea exportului de gaze naturale prin măsuri incompatibile cu articolele 34, 35 şi 36 din TFUE şi cu Directiva 2009/73/CE privind normele comune pentru piaţa internă în sectorul gazelor naturale.

  • Coreea de Sud va depăşi China în ceea ce priveşte cheltuielile pentru producţia de cipuri în 2024

    Se preconizează ca în 2024 Coreea de Sud să depăşască China în ceea ce priveşte cheltuielile pentru echipamente avansate de fabricare a cipurilor, ceea ce reprezintă un semn al controlului american al exporturilor care remodelează lanţurile globale de aprovizionare cu semiconductori, raportează Bloomberg.

    Coreea îşi va creşte probabil investiţiile în echipamente de fabricaţie cu 41,5%, până la 21 de miliarde de dolari în 2024, în timp ce China înregistrează o creştere de doar 2%, până la 16,6 miliarde de dolari, potrivit datelor SEMI, o asociaţie globală de semiconductori cu sediul în SUA.

    Schimbarea subliniază lupta Chinei pentru îmbunătăţirea cipurilor, deoarece restricţiile impuse de SUA fac mai dificil accesul la echipamentele unor producători precum ASML Holding NV din Olanda. Pe măsură ce guvernele din Olanda şi Japonia se alătură restricţiilor impuse de SUA asupra exporturilor către China, cele mai avansate cipuri şi echipamente tech produse de companii precum Nvidia Corp. şi Tokyo Electron Ltd. sunt ţinute departe de mâinile chinezilor.

    Furnizorii americani de echipamente de fabricare a cipurilor, printre care se numără Applied Materials Inc., Lam Research Corp. şi KLA Corp. se aşteaptă să piardă vânzări de miliarde de dolari în acest an din cauza restricţiilor impuse de SUA asupra Chinei.

    Fabricile de cipuri sunt deosebit de importante în cursa pentru dominaţie economică şi politică, deoarece producţia semiconductorilor stă la baza celor mai importante tehnologii ale zilelor noastre. ChatGPT al OpenAI, de exemplu, a fost produs prin asamblarea a zeci de mii de cipuri A100 de la Nvidia – a căror vânzare este interzisă în China.

    În contextul tensiunilor dintre SUA şi China, Coreea de Sud urmăreşte construirea unor fabrici de cipuri pe propriul teritoriu, considerând acest past drept unul dintre cele mai importante motoare de creştere a economiei sale.

    Preşedintele Yoon Suk Yeol a anunţat la începutul acestei luni un plan de investiţii într-un cluster de fabrici de semiconductori la sud de Seul, atrăgând 300 de trilioane de woni (230 de miliarde de dolari) de la Samsung Electronics Co. în următoarele două decenii. Samsung construieşte, de asemenea, o fabrică de semiconductori în Texas pentru a câştiga mai multe afaceri în domeniu, în special pe teritoriul SUA.

    Cheltuielile legate de fabricarea semiconductorilor în Japonia sunt aşteptate să crească la 7 miliarde de dolari în 2024, a precizat SEMI. Japonia a pus recent capăt restricţiilor la exporturile către Coreea de Sud, după ce liderii celor doi aliaţi ai SUA au organizat un summit la Tokyo pentru a restabili legăturile diplomatice şi lanţurile de aprovizionare în domeniul tehnologiei.

    Potrivit analiştilor, cheltuielile globale pentru construirea fabricilor de semiconductori este de aşteptat să crească cu 21%, până la 92 miliarde de dolari în 2024, după ce în acest an vor scădea cu 22% din cauza cererii mai slabe de cipuri şi a stocurilor mai mari, a precizat SEMI.

  • În orice moment, pe eMAG sunt sute de mii de produse cu eticheta Super Preţ, cât în patru hipermarketuri de 10.000 de metri pătraţi

     

    • Peste 300.000 de produse din oferta eMAG şi a sellerilor din Marketplace au eticheta Super Preţ, la fel de multe cât ar găzdui patru hipermarketuri de 10.000 de metri pătraţi;
    • De la mobilier pentru casă şi grădină până la produse pentru îngrijire personală sau jucării, eticheta Super Preţ acoperă toate categoriile de produse de care au nevoie românii în fiecare săptămână;
    • Peste 90% dintre ofertele cu eticheta Super Preţ provin de la sellerii din Marketplace, care astfel au acces la un instrument cu ajutorul căruia îşi pot promova ofertele, în beneficiul clienţilor.

    Bucureşti, 16 martie 2023. Preocuparea sporită a clienţilor de a ţine în frâu cheltuielile casei  într-o perioadă cu inflaţie şi facturi mari îi determină să caute şi să compare preţuri de la mai multe magazine, în funcţie de care aleg produsul la preţul cel mai bun. Pe eMAG, preţul competitiv este marcat cu eticheta Super Preţ. Această etichetă este afişată la peste 300.000 de produse din toate grupele de nevoi, provenind atât din oferta eMAG cât şi a sellerilor din eMAG Marketplace.

    Eticheta Super Preţ este acordată pe baza unui algoritm automat de comparare a preţurilor prin care sunt scanate ofertele online de la mai mulţi comercianţi relevanţi pentru fiecare categorie de produse, la fiecare 15 minute. Ofertele de pe platforma eMAG care sunt la un nivel competitiv raportat la ofertele scanate primesc astfel eticheta Super Preţ. Pe măsură ce algoritmul învaţă, numărul de produse acoperite şi viteza de actualizare a ofertelor cu eticheta Super Preţ cresc şi ele.

    „Un an de inflaţie crescută şi facturile mari au accentuat două tendinţe de consum: clienţii sunt tot mai atenţi la preţuri şi compară ofertele de la mai mulţi comercianţi înainte de a lua decizia de a cumpăra ceva. La eMAG punem la treabă tehnologia pe care am dezvoltat-o şi le simplificăm experienţa de cumpărare, ei nemaifiind nevoiţi să mai alerge prin magazine în căutarea unui preţ bun. Acest algoritm are capacitatea de a căuta cele mai mici preţuri pentru orice produs, din oricare categorie, din zeci de magazine pe care, după ce le compară foarte rapid, le marchează cu ajutorul etichetei Super Preţ. Clienţii noştri au la dispoziţie în fiecare săptămână, în medie, de aproape patru mai ori multe produse cu oferte competitive decât pot găsi într-un hipermarket de 10.000 de metri pătraţi,” a declarat Irina Pencea, Chief Marketing Officer eMAG.   

    Eticheta Super Preţ reprezintă un instrument şi pentru cei 36.000 de selleri care vând pe platforma eMAG.ro şi care, în acest fel, au acces la informaţii relevante din piaţă şi îşi pot promova ofertele competitive, în beneficiul clienţilor. Peste 90% dintre ofertele disponibile pe eMAG cu eticheta Super Preţ provin de la sellerii din Marketplace.

    De la mobilier pentru casă şi gradină până la produse pentru îngrijire personală sau jucării, eticheta Super Preţ acoperă toate categoriile de produse de care au nevoie romanii. Astfel, în medie, la nivelul unei luni, gama de oferte cu eticheta Super Preţ pentru fiecare categorie numără zeci de mii de produse precum:

     

    • Mobilier – peste 82.500 de oferte
    • Produse pentru casă- aproape 70.000 de oferte
    • Cărţi şi produse media- peste 48.500 de oferte
    • Mobilier de grădină şi piscine- peste 38.500 de oferte
    • Textile pentru casă- peste 21.300 de oferte
    • Jucării- peste 16.600 de oferte
    • Articole sanitare- Peste 14.800 de oferte
    • Produse de îngrijire şi make up- peste 12.300 de oferte
    • Articole pentru copii – peste 8.600 de oferte
    • Articole de igienă – peste 8.000 de oferte

    Despre eMAG

    Companie românească fondată în anul 2001, eMAG este un pionier al pieţei de comerţ online din România, iar în 2022 a devenit cel mai valoros brand românesc şi prima companie de ecommerce care ocupă primul loc în clasamentul Brand Finance. De peste 20 de ani, compania investeşte constant în servicii digitale bazate pe tehnologii dezvoltate în România, care ajută clienţii să economisească timp şi bani, şi a creat un ecosistem regional, exportând cu succes modelul local în Bulgaria şi Ungaria. Cu o gamă tot mai mare de produse furnizate împreună cu partenerii din Marketplace, eMAG este locul unde oricine poate căuta şi comanda orice, oricând şi oriunde. Clienţii beneficiază de servicii cu valoare adăugată, cum ar fi aplicaţia mobilă, livrare rapidă la easybox, abonamentul cu livrare gratuită Genius în 4 aplicaţii de comerţ electronic (eMAG, Tazz, Fashion Days, Freshful), 30 de zile timp de retur, rambursare rapidă prin Instant Money Back, deschiderea pachetului la livrare, servicii flexibile de plăţi ca  Buy now, pay later sau Slice it. Pentru mai multe informaţii despre eMAG, accesaţi about.emag.ro.