BusinessMagazin

Tag: reglementare

  • Bullying-ul reglementat prin lege: două iniţiative legislative au fost depuse în Parlament

    Propunerile legislative au ca obiect modificarea şi completarea Legii educaţiei naţionale nr.1/2011 si Legii nr.53/2003 privind Codul muncii, pentru a defini, a preveni şi a interzice violenţa psihologică – bullying-ul în spaţiile destinate educaţiei, formării profesionale şi muncii. De asemenea, modificarea legii educaţiei, prevede şi posibilitatea ca cei implicaţi în acţiuni de bullying, atât agresorii, cât şi victimele, să beneficieze de asistenţă şi evaluare psihologică.

    În sensul iniţiativelor legislative, violenţa psihologică – bullying-ul este acţiunea sau seria de acţiuni verbale, relaţionale, cibernetice şi fizice, într-un context social dificil de evitat, săvârşite cu intenţie, în mod constant şi repetat, care implică un dezechilibru de putere, care au drept consecinţă atingerea demnităţii ori crearea unei atmosfere de intimidare, ostile, degradante, umilitoare sau ofensatoare, îndreptate împotriva unei persoane sau unui grup de persoane.

    Aceasta definire a bullying-ului a rezultat în urma mai multor mese rotunde de lucru, între reprezentanţi ai statului şi ai societăţtii civile, iniţiate încă din 2017 şi organizate de Asociaţia Părinţilor Isteţi şi Itsy Bitsy FM, cu sprijinul Point Public Affairs şi GMP Group. În ultimele şase luni, în campania de prevenire a bullying-ului, s-au implicat reprezentanţi din Parlament, Ministerul Educaţiei Naţionale, Ministerul Tineretului şi Sportului, Avocatul Poporului, Serviciul de Analiză şi Prevenire a Criminalităţii din Poliţia Capitalei, Autoritatea Naţională pentru Protecţia Drepturilor Copilului şi Adopţie, CMBRAE, Colegiul Psihologilor, Facultatea de Psihologie şi Ştiinţele Educaţiei, Consiliul Naţional al Elevilor, Ambasada SUA în România, Organizaţia Salvaţi Copiii, Asociaţia Telefonul Copilului, UNICEF, Crucea Roşie, Federaţia Tinerilor din Constanţa, Ana Maria Diceanu, mediator Bruno Demaille, lingvista Dana Papadima etc.

    Aceste întalniri de lucru între reprezentanţi ai Guvernului, Parlamentului, ONG-urilor, psihologi şi experţi în gestionarea fenomenului de bullying au fost demarate ca urmare a statisticilor îngrijorătoare. La nivel european, România se situează pe locul 3 în ceea ce priveşte bullyingul în clasamentul celor 42 de ţări în care a fost investigat fenomenul, potrivit unui raport al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS).
    Efectele bullyingului sunt negative pentru dezvoltarea copiilor, precum şi pentru un traseu educaţional şi emoţional normal. Copiii – victime ale violenţei psihologice –bullying, pot experimenta scăderea încrederii în sine, depresia, abandonul şcolar, scăderea rezultatelor la învăţătură, ajungându-se chiar până la sinucideri.

    Pentru conştientizarea fenomenului şi al impactului real asupra dezvoltării sănătoase a copiilor, ONG-uri, autorităţi, media au făcut în ultimii ani mai multe campanii sociale, adresate copiilor, parinţilor, cadrelor didactice sau publicului larg. Un istoric al lor este ilustrat săptămâna aceasta în Camera Deputaţilor.

    Proiectele de legi iniţiate de deputatii Andrei Pop si Petre-Florin Manole sunt susţinute de zeci de parlamentari cu orientari politice diverse. Ele îşi vor urma cursul legal în Parlament până la momentul votului final. Între timp, grupul de iniţiativă va continuă demersurile în crearea unui program naţional de prevenţie şi conştientizare a fenomenului de bullying.

  • Iohannis retrimite în Parlament Legea privind numirea şi demiterea conducerii ANCOM

    Şeful statului susţine că modificările aduse Legii conţin în continuare dispoziţii care creează incertitudine în aplicarea acesteia, anunţă Administraţia Prezidenţială într-un comunicat de presă remis MEDIAFAX.

    “La data de 27 decembrie 2017, Parlamentul a transmis Preşedintelui României, spre promulgare, Legea privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 33/2017 care are în vedere intervenţii legislative privind procedura de numire şi de demitere a conducerii Autorităţii Naţionale pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii (ANCOM). Această lege a făcut obiectul controlului de constituţionalitate, Curtea Constituţională stabilind prin Decizia nr. 64/14 februarie 2018 că dispoziţiile acesteia sunt constituţionale faţă de criticile formulate prin raportare la art. 75, art. 115 alin. (4) precum şi ale art.148 alin.(2) şi alin.(4) din Constituţie. Având în vedere decizia Curţii Constituţionale sus-menţionată şi distinct de criticile de neconstituţionalitate prezentate în obiecţia asupra căreia Curtea Constituţională s-a pronunţat, considerăm că legea menţionată cuprinde în continuare unele dispoziţii de natură să genereze incertitudine în aplicare prin dificultăţile pe care le creează în privinţa asigurării continuităţii, stabilităţii şi independenţei funcţionării ANCOM, motiv pentru care se impune reexaminarea de către Parlament”, potrivit sursei citate.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Piaţa berii a înregistrat anul trecut o creştere de 2%, consum de 82 de litri pe cap de locuitor

    Consumul de bere pe cap de locuitor s-a situat la 82 l, precizează un comunicat al asociaţiei.

    “Piaţa berii a evoluat firesc pe parcursul anului trecut înregistrând o creştere moderată de 2% în volum. Avem de-a face cu un trend pozitiv pe care deşi îl considerăm încă fragil, ne dorim să constituie o bază importantă pentru evoluţia pieţei berii anul acesta. Factorul determinant pentru conservarea trendului pozitiv al pieţei rămâne şi în continuare asigurarea unui context economic stabil şi a unui cadru de reglementare predictibil. Berea este o băutură extrem de iubită la noi în ţară, aşa că românii trebuie să continue să se poată bucura de ea alături de toţi cei dragi lor”, a declarat Lucian Ghinea, Preşedinte Asociaţia Berarii României.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Aceasta este lista cu bugetarii care PRIMESC SALARIILE înainte de Paşte

    „Ordonatorii principali de credite înscrişi în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin achită în luna aprilie 2018 salariile aferente lunii martie 2018 la data stabilită în aceasta (5 aprilie -n.r.)”, se arată în ordinul ministrului Finanţelor Publice, Eugen Teodorovici, publicat miercuri în Monitorul Oficial.

    Astfel, instituţiile publice care vor primi salariile pe luna martie pe data de 5 aprilie, adică înainte de Paşte, sunt Agenţia Naţională de Integritate, Consiliul de Monitorizare a Implementării Convenţiei, Autoritatea Naţională pentru Reglementare în Comunicaţii, Curtea de Conturi, Consiliul Concurenţei, Secretariatul General al Guvernului, Ministerul Finanţelor Publice, Ministerul Justiţiei, Ministerul Tineretului şi Sportului, Ministerul Mediului, Ministerul Transporturilor, Ministerul Sănătăţii, Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale, Ministerul Public, Serviciul Român de Informaţii, Serviciul de Protecţie şi Pază, Miniserul Economiei, Ministerul Energiei, Secretariatul de Stat pentru recunoaşterea meritelor luptătorilor împotriva Regimului Comunist insaurat în România, Oficiul Naţional pentru Preveniere şi Combatere a Spălării Banilor, Consiliul Naţional penru Combaterea Discriminării, Agenţia Naţională de Presă, Institului Cultural Român, Consiliul Superior al Magistraturii, Autoritatea Electorală Permanentă, Ministerul Consultării Publice, Autoritatea Naţională de Supravegherea Prelucrării Datelor cu Caracter Personal, Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor, Autoritatea pentru Administrarea Arhivelor Statului, Autoritatea Naţională penru Restituirea Proprietarilor, Academia Oamenilor de Ştiinţă din România, Ministerul Turismului, Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerţ şi Antreprenoriat, Ministerul Apelor şi Pădurilor, Ministerul pentru Relaţia cu Parlamentul, Ministerul pentru Românii de Pretutindeni, Casa Naţională de Asigurări de Săntate şi Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul Energiei.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ne luăm adio de la jobul clasic unde stăm 8 ore pe zi la serviciu. Ne vom putea face singuri programul

    Ministrul Muncii, Lia Olguţa Vasilescu, anunţase că adoptarea proiectului de lege privind reglementarea activităţii de telemuncă permite oricărei persoane care lucrează pe calculator să facă acest lucru de acasă, precizând că ITM poate face verificari la domiciliu.

    „Practic, orice persoană care lucrează de pe calculator poate să o facă de acum înainte de acasă. Este pontat ca orice altă persoană care ar fi la serviciu, are contractul introdus în Revisal, are toate drepturile ca orice salariat, doar că lucrează de acasă”, a declarat ministrul Muncii, Lia Olguţa Vasilescu, la finalul lunii februarie, în Parlament.

    Ministrul Muncii a afirmat că ITM poate să verifice dacă se respectă normele de securitate în muncă, precizând că „domiciliul se transformă într-un fel de birou”.

    „Angajatorul trebuie să verifice dacă se respectă acasă toate normele de securitate de muncă şi Inspectoratele Teritoriale de Muncă pot să facă verificări. Practic, domiciliul se transformă într-un fel de birou. Este exact ca şi cum ai lucra într-un birou, la angajator, doar că o faci de acasă. ITM poate să verifice dacă se respectă normele de securitate în muncă”, a precizat Lia Olguţa Vasilescu, întrebată dacă ITM poate face verificări la domiciliul angajaţilor.

    Lia Olguţa Vasilescu a precizat la solicitarea jurnaliştilor că “activitatea de videochat nu este reglementată prin această lege”.

  • Dăncilă: Cei care plătesc impozitul pe venit, CAS şi CASS vor completa o unică declaraţie

    ”Am promis că Declaraţia 600 va dispărea. Am cerut o nouă reglementare să vină în sprijinul contribuabilului prin simplificare şi justificare raţională a procedutrilor. Vom adopta ordonanţa prin care vom introduce noua reglementare de plată a impozitului pe venit, CAS şi CASS. În primul rând, persoanele fizice care plătesc impozitul pe venit, CAS şi CASS vor completa o unică declaraţie, nu şapte – cum a fost până acum. Cred că asta reprezintă o simplificare majoră. Noul formular se va depune o singură dată pe an, iar termenul de depunere pentru anul acesta este de 15 iulie. Plata contribuţiilor poate fi efectuată până pe 31 martie 2019”, a declarat Viorica Dăncilă la începutul şedinţei Executivului.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Dăncilă vorbeşte de concediile maternale: Reglementarea se impune, se pliază pe realitate

    „Da, va fi ordonanţă legată şi de concediile medicale (…) pentru că am căutat să avem cât mai bune soluţii. Am discutat cu ministrul Muncii, am discutat cu ministrul Finanţelor, reglementăm. Este normal să ne gândim şi la mămici, şi la cei cu concedii medicale. Deci astăzi vom aproba această Ordonanţă care efectiv se impune şi care se pliază pe realitate”, a declarat Dăncilă.

    Ea a negat faptul că această OUG ar avea un timp limitat de aplicare.

    „Nu are timp limitat, e până îi iunie pentru că noi vrem predictibilitate pentru orice lege. Şi atunci, pentru orice lege pe care vrem să o aplicăm, acordăm şase luni de zile în care putem să facem toate demersurile ca acea lege să nu afecteze pe cineva. Încercăm să reglementăm acum pentru mămici, de exemplu, cele care aşteaptă un copil – este normal ca să nu aplicăm legea care impunea pentru ultima lună, şi să aplicăm de acum aceste prevederi, să reglementăm lucrurile din mers”, a spus premierul.

  • Guvernul pregăteşte o OUG pentru reglementarea salariilor angajaţilor care au contracte part-time

    Un exemplu dat de mai multe ori de ministrul Muncii este cel al femeilor de serviciu din instituţiile de învăţământ.

    Astfel, la un salariu net de 500 de lei, în prezent, taxele sunt de 665 lei, fiind nevoite să aducă de acasă 150, au explicat reprezentanţii Ministerului Muncii pentru MEDIAFAX.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cât mai cresc dobânzile

    2017 a fost al doilea an de profitabilitate robustă pentru sistemul bancar românesc. Băncile din România au obţinut în primele nouă luni din 2017 un profit net record de circa 4,1 mld. lei, după ce pe ansamblul întregului an 2016 sistemul bancar a raportat un câştig de circa 4,15 mld. lei, al doilea câştig anual ca valoare de după izbucnirea crizei economice.

    Practic, 2016 şi 2017 au fost doi ani consecutivi de revenire, în care sistemul bancar a redevenit profitabil operaţional ”cu o anumită robusteţe“, explică Sergiu Oprescu, susţinând că această profitabilitate nu a fost generată în mod special de evenimente singulare, aşa cum a fost cazul anului 2015, motiv pentru care se face distincţia între profitabilitatea lui 2015 şi profitabilitatea anilor 2016 şi 2017.

    ”Este de dorit să avem profitabilitate operaţională ca să putem credita economia, recompensa acţionarii, pentru a putea investi în noi tehnologii şi în siguranţa tranzacţiilor bancare şi a avea în acelaşi timp «bufferele» de capital necesare pentru a asigura stabilitatea sistemului financiar în condiţii de criză. Trebuie să ne păstrăm profitabilitatea operaţională. Şi trebuie să înţelegem că profitabilitatea nu se discută la un moment dat, nu este o informaţie statică, ci se analizează pe intervale de timp mai lungi. Niciun investitor din zona bancară nu investeşte pe «conceptul de tun», să scoată bani rapid, ci investeşte pe intervale lungi de timp.“

    Şeful ARB a explicat că sistemul bancar din România are fundamente solide: un indicator de solvabilitate de circa 19% şi un indicator de lichiditate imediată în zona de 38%, ceea ce arată că există în interiorul sistemului bancar o lichiditate structurală destul de ridicată.
    Sistemul bancar a avut o evoluţie pozitivă în principal graţie evoluţiei macroeconomice – şi nu numai din perspectiva cifrelor, ci şi din perspectiva indicelui de încredere în economie al populaţiei în general, ceea ce a condus şi la o accelerare a creditării. ”Nu ne trebuie numai creştere economică, ci avem nevoie şi de o creştere de încredere la nivelul populaţiei şi la nivelul antreprenorilor, operatorilor din business. Pentru că, de fapt, de aici apare o creştere a cererii de credit.“

    Sistemul bancar românesc este întotdeauna pregătit, are ”arma la picior“ ca să crediteze economia, afirmă Oprescu. ”Acesta este unul din instrumentele poate cele mai importante din perspectiva creşterii bunăstării economice la nivelul societăţii româneşti. Creşterea creditului neguvernamental este un factor primordial în atingerea obiectivului comun de creştere a bunăstării economice. Nu putem să avem bunăstare dacă nu avem creştere economică şi, pe termen lung, nu putem să avem creştere economică dacă nu resincronizăm ciclul de creştere eocnomică cu ciclul financiar, de creştere a intermedierii financiare.“

    |n ceea ce priveşte corelaţia dintre evoluţia creditării şi a dobânzilor în perspectivă, şeful ARB apreciază că majorarea dobânzilor va tempera din exuberanţa unei reluări a creşterii creditării cu două cifre. |n acest context, Oprescu susţine că şi reglementatorii şi piaţa ar trebui să militeze, să găsească o utilizare mai largă a dobânzilor fixe.

    ”Creşterea dobânzilor va face ca o parte din cererea de credit să fie mai greu calificabilă, deci va tempera din exuberanţa unei reluări a creşterii creditării cu două cifre. Eu cred că vom fi în continuare în zona superioară de o singură cifră. Dar este o zonă sigură, este un parcurs pe termen lung, este ca şi cum ne-am programa pasul de alergare astfel încât să alergăm maratonul, nu să facem nişte sprinturi de etapă.“

    Creditul privat total (pentru populaţie şi companii) a înregistrat în lunile de toamnă din 2017 un ritm de creştere în jurul a 7% comparativ cu soldul din 2016, cel mai rapid ritm din ultimii cinci ani. |nsă ultima parte a anului trecut a adus şi o inversare de trend de dobândă de bază, 2017 fiind primul an de creştere a ROBOR, după 7-8 ani în care dobânzile au scăzut constant, până la minime istorice. Restrângerea lichidităţii din piaţa interbancară în toamna lui 2017 a antrenat creşterea dobânzilor, indicele ROBOR sărind peste nivelul dobânzii de politică monetară, care era 1,75%, şi depăşind şi pragul de 2% pentru unele scadenţe. Iar bancherii se aşteaptă ca în continuare dobânzile să fie volatile.

    ”Vom vedea în continuare o anumită volatilitate a nivelului de dobândă, care este normală. Este o volatilitate indicată de piaţă care are foarte mulţi factori în spate, pe care nu-i putem predetermina astăzi. Pot fi factori care ţin de momentul respectiv, cum a fost în anul 2017 o abordare privind politica fiscală. Sau pot fi factori care ţin de o conjunctură internaţională, cum ar fi acela legat de mişcările capitalurilor la nivel european.“ Un alt element foarte important, care este monitorizat şi la nivel european, este nivelul de neperformanţă. ”România a avut o evoluţie absolut spectaculoasă din punctul de vedere al descreşterii indicelui de neperformanţă (NPL – non-performing loans). Rata creditelor neperformante a scăzut din zona de 24% (vârful din 2014) către 7,64% la octombrie 2017. Şi credem că sunt şanse să se atingă un nivel şi mai scăzut la sfârşitul lui 2017. Iar măsurile care sunt luate vor duce la o continuare a descreşterii indicatorului de neperformanţă şi în 2018. Acel nivel pe care şi BNR l-a stabilit ca proiecţie de viitor – să venim în zona de 6% cu rata NPL.“

    Şeful ARB anticipează că procesul de consolidare a sistemului bancar va continua. ”Au fost câteva tranzacţii anunţate în piaţă pentru anul 2017 şi probabil că vor urma altele în 2018. Este un proces care încă mai are spaţiu. Dacă un investitor se uită la structura sistemului bancar din România, încă mai descoperă că are spaţiu neexploatat de consolidare. Şi această consolidare fie se întâmplă din interior – adică sunt bănci care consolidează în jurul lor, crescându-şi cota de piaţă – fie se întâmplă cu import de competitivitate – adică cu introducerea unor noi actori în sistemul bancar din România, care după aceea au planuri, poate mai interesante, mai agresive decât planurile celor care doreau să iasă din sistem.“

    Sergiu Oprescu se aşteaptă să apară noi jucători, având în vedere că sistemul bancar din România este atractiv, în principal graţie nivelului scăzut al intermedierii financiare. Ponderea creditelor în PIB a coborât în ultimii ani în România sub 30%, unul dintre cele mai slabe din Uniunea Europeană.

    ”Suntem cei cu «mare potenţial». |ntotdeauna am avut un potenţial mare, pentru că venim de pe o bază scăzută. Teoria convergenţei spune că plecând de jos nu ai cum să te duci decât în sus şi trebuie să te duci repede dacă vrei să ajungi la mediile europene. Pe de altă parte, aş vrea să văd şi momentul când nu mai vorbim de potenţial, ci de realizări.“

    Un mare risc pentru sectorul bancar vine din zona tehnologiei, susţine Oprescu, care consideră că băncile nu trebuie să se teamă de fintech-uri.

    ”Eu sunt partizanul conceptului că băncile nu trebuie să se teamă de fintech-uri şi nici fintech-urile de bănci. Cred că există o zonă a posibilelor parteneriate care trebuie realizate în beneficiul clientului şi unde trebuie să existe această strângere de mână între  bănci şi fintech-uri. Această «strângere de mână» dă pe de-o parte stabilitate fintech-urilor şi oferă pe de altă parte inovaţie băncilor. Deci este un parteneriat între inovaţia fintech-urilor şi stabilitate, siguranţă, responsabilitate, care vine din zona băncilor“, susţine Oprescu. |n contextul digitalizării, continuarea restructurării sectorului bancar este un ”trend normal“.

    ”Cred că este un trend normal, care are loc nu numai în România. Este generat în principal de soluţiile de business. Am sesizat de 5-6 ani că impactul tehnologic are o influenţă tot mai mare. Apar tot felul de funcţii digitale în interiorul structurii / guvernanţei corporative a băncilor. Pentru că toţi iau în calcul influenţa tehnologiei asupra serviciilor bancare în general.“

    Şeful ARB consideră că avantajul pe care îl avem în România este acela al unui sistem bancar cu o relativă reprezentativitate la nivel european. ”Sunt jucători din mai multe segmente la nivel european şi atunci vom beneficia de soluţii strategice ale grupurilor – ale băncilor-mamă – care vor fi implementate în acelaşi timp, plus interese şi abordări locale care trebuie să intre în concurenţă cu abordările europene, ceea ce este foarte bine pentru că duc la o creştere de competitivitate. Din perspectiva clientului este un lucru foarte bun“, conchide Sergiu Oprescu.

     

  • Iohannis atacă la CCR legea care modifică OUG de înfiinţare a ANCOM

    Potrivit sursei citate, şeful statului consideră că legea adoptată de Parlament în data de 27 decembrie 2017 (Legea privind aprobarea OUG nr. 33/2017 pentru modificarea şi completarea art. 11 din OUG nr. 22/2009 privind înfiinţarea Autorităţii Naţionale pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii, n.r.) conţine o serie de reglementări noi faţă de ordonanţa aprobată, după o procedură care contravine principiului bicameralismului, şi apreciază că au fost încălcate mai multe dispoziţii din Constituţie.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro