BusinessMagazin

Tag: regionalizare

  • Exerciţii de democraţie cu secui scoşi în stradă

    PPMT a anunţat că va însoţi referendumul local de mişcări de stradă organizate împreună cu Consiliul Naţional Secuiesc, întrucât “forma actuală de împărţire teritorială pe care ştim că o pregăteşte Guvernul nu dă nicio şansă pentru autonomia Ţinutului Secuiesc” (Sorban Attila, liderul PPMT Harghita), în timp ce PCM a ameninţat de-a dreptul cu “nesupunerea civică, blocarea unor artere de circulaţie şi aşa mai departe, care sunt metode democratice” (Biro Zsolt, liderul formaţiunii).

    În acelaşi timp, liderul Consiliului Naţional al Secuilor (CNS), Balazs Izsak, a protestat la Budapesta faţă de planul actual de regionalizare promovat de USL, afirmând că proiectul de reorganizare teritorială ar însemna integrarea Ţinutului Secuiesc într-o regiune (Transilvania Centrală) unde proporţia maghiarilor să fie sub 30%. Balazs susţine că planul ar încălca reglementările europene referitoare la minorităţi şi limbi regionale şi vrea să iniţieze o campanie de strângere de semnături cu scopul de a sensibiliza UE să intervină.

    Capacitatea maghiarilor de a-şi organiza sistemul de lobby şi mişcările de protest este foarte bine cunoscută încă de la începutul anilor ’90. Anul acesta, la începutul lunii martie, demonstraţii pentru autonomia Ţinutului Secuiesc au fost organizate la Londra, Viena, Helsinki, Haga, Munchen Stockholm şi Zurich, precum şi în SUA, la Washington, New York, Cleveland, Los Angeles, Toronto şi Ottawa. În Ungaria, demonstraţii au avut loc la Budapesta, Szolnok, Keszthely şi Sarospatak.

    De partea sa, Guvernul invocă necesitatea de a reorganiza teritoriul astfel încât să se poată asigura eliminarea actualelor dezechilibre de dezvoltare economică între regiuni. “Actualul sistem administrativ a creat o dezvoltare dezechilibrată a acestei ţări – judeţe mai bogate, mai sărace şi foarte sărace. Sunt judeţe în care o mare parte din populaţie nu are acces la minimum de condiţii de civilizaţie, la dezvoltare. Dacă păstrăm actualul sistem, transformăm România într-o ţară de prinţi şi cerşetori. Facem regiuni ca să avem o repartizare echilibrată a resurselor către toţi cetăţenii României”, a declarat recent viceprim-ministrul Liviu Dragnea.

    Conform raportului Consiliului consultativ pentru regionalizare, România ar urma să fie împărţită în opt sau nouă regiuni în funcţie de criterii culturale, de număr al populaţiei şi de dezvoltare zonală. “Nu intenţionez să propun un proiect de regionalizare care să aibă la bază criterii etnice”, a declarat Dragnea la emisiunea “După 20 de ani” de la Pro TV.

    Sursa foto: Consiliul Naţional Secuiesc
     

  • Dragnea: Susţin în continuare angajarea răspunderii pe regionalizare, e o “fereastră de oportunitate”

    Dragnea a fost întrebat dacă susţine în continuare varianta în care pachetul de legi privind regionalizarea să fie adoptat prin angajarea răspunderii Guvernului.

    “O susţin în continuare, pentru că mi se pare un proiect uriaş, poate primul proiect de ţară de la Revoluţie încoace. Eu cred că pentru un asemenea proiect Guvernul într-adevăr îşi poate angaja răspunderea în faţa Parlamentului, pentru că nu cred că proiectul de regionalizare merită să riscăm să-l dezbatem un an şi ceva de zile în Parlament în condiţiile în care important este să prindem această fereastră de oportunitate care poate e unică, 2013”, a argumentat Dragnea, menţionând că în această situaţie s-ar putea opta pentru alegeri directe la stabilirea primelor conduceri de regiuni.

    Anterior, vicepremierul a fost întrebat dacă urmăreşte să devină şeful unei regiuni administrative, după finalizarea procesului.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • România regiunilor, din 2014

    Consiliile locale şi judeţene ar urma să aibă competenţe de administrare, cele regionale – competenţe de dezvoltare regională, iar la nivel central ar urma să rămână competenţele legate de strategii naţionale, reglementare şi control.

    Conform raportului Consiliului consultativ pentru regionalizare, România ar urma să fie împărţită în 7-8 regiuni în funcţie de criterii culturale, de număr al populaţiei şi de dezvoltare zonală, iar fiecare regiune va avea 2,4-2,7 mil. locuitori.

    Mai multe detalii despre regionalizarea României în emisiunea “După 20 de ani” de duminică, 9 iunie, de la ora 10.00, în care va fi invitat vicepremierul Liviu Dragnea.

     

  • România ar putea fi ÎMPĂRŢITĂ în şapte sau opt regiuni. Care sunt acestea

     Noile regiuni, numărul lor, calculul pentru capitalele de regiune şi modul în care regionalizarea României va influenţa viaţa locuitorilor sunt abordate într-un document de 56 de pagini emis de către CONREG, potrivit Pro TV.

    Conform raportului, regionalizarea României ar putea fi făcută în 7 sau 8 regiuni, luând în calcul influenţele culturale, migraţia populaţiei, stadiul de dezvoltare zonală, dar şi numărul de locuitori recomandat pentru fiecare regiune.

    Preluând modelul regionalizării din Polonia, ţara cu cea mai mare rată de absorbţie a fondurilor europene, România ar putea fi împărţită în regiuni cu o populaţie medie între 2,4 şi 2,7 milioane de locuitori, în funcţie de numărul de regiuni, 7 sau 8.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ponta: Dacă există acord politic, putem merge şi pe angajarea răspunderii pe regionalizare

     “Dacă există la un moment dat un acord, nu doar al USL, ci al forţelor politice, poate fi avută în vedere această procedură rapidă. Aici nu vorbesc de PDL, că ei nu sunt de acord nici între ei – nici nu ştiu cu cine să vorbesc, cu domnul Blaga, cu doamna Udrea, cu cine să vorbesc? – dar vorbesc de ceilalţi. Dacă va exista un acord, mergem şi pe procedură rapidă. Dacă nu, mergem pe procedura parlamentară care presupune mai mult timp, dar în final va avea tot un vot”, a spus Ponta.

    El a arătat că noul exerciţiu financiar al UE 2014-2020 nu începe efectiv de la 1 ianuarie 2014.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ponta: Cu cine pot vorbi de la PDL, cu Blaga, cu Udrea? Antonescu: Cu Blaga, dar dumneavoastră

     Ponta a fost întrebat dacă se mai ia în calcul angajarea răspunderii asupra proiectului de lege privind regionalizarea.

    “Dacă există la un moment dat un acord, nu doar al USL, ci al forţelor politice, poate fi avută în vedere această procedură rapidă. dacă nu există un acord politic al forţelor politice – aici nu vorbesc de PDL, că ei nu sunt de acord cu nimic, ei nu sunt de acord nici între ei. Nici nu ştiu cu cine să vorbesc, cu domnul Blaga, cu doamna Udrea, cu cine să vorbesc?”, a întrebat, retoric, premierul.

    Liderul PNL a replicat: “Cu Blaga”.

    În acelaşi timp Ponta a continuat: “Cu Blaga, OK. Uite, vorbeşte domnul Antonescu cu domnul Blaga”.

    “Nu, nu, nu, dumneavoastră. E instituţional, adică”, a recţionat Antonescu.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ponta: Ne angajăm răspunderea pe Legea regionalizării dacă avem consens în Parlament, mai puţin PDL

     “Nu vom avea angajarea răspunderii Guvernului pe legea regionalizării decât dacă există un acord cu toate forţele politice din Parlament. Când vorbesc de forţe politice din Parlament, nu mă refer la PDL, că ei nu mai există, ei sunt pe post de «Gică contra» sau fac, aşa, un fel de balet de opoziţie, dar de fapt se ceartă între ei”, a susţinut Ponta.

    El a fost întrebat despre poziţia vicepreşedintelui UDMR Laszlo Borbely, care a precizat că nu susţine varianta propusă de USL pentru regionalizare.

    “Dar n-au văzut forma, poate se … s-ar putea să nu se opună. Dar dacă nu există acest acord cu toate forţele politice serioase, mai puţin PDL, pe care nu-i consider o forţă politică serioasă, legea va merge în Parlament şi va fi adoptată de Parlament, dar numai după aprobarea revizuirii Constituţiei. Înainte de asta, nu are niciun rost să vorbim, dacă nu trecem în Constituţie că există regiuni”, a precizat premierul.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Diferenţele de dezvoltare dintre regiuni s-au accentuat după aderarea la UE. Cum va corecta regionalizarea dezechilibrele majore?

    Regionalizarea şi descentralizarea nu au niciun temei dacă ele nu conduc la eliminarea disparităţilor uriaşe dintre diferite regiuni ale ţării. Cel puţin aşa susţin respon­sabilii guvernamentali care pregătesc regio­nalizarea. Dar ce i-a împiedicat până acum pe cei din administraţia centrală sau locală să corecteze aceste dezechilibre sau să încerce să o facă?

    Aderarea la Uniunea Europeană nu a con­tribuit la reducerea diferenţelor de dezvoltare dintre regiuni, dimpotrivă. Fondurile structu­rale şi de coeziune – care, după cum le spune şi nu­mele, ar trebui să conducă la ridicarea re­giu­nilor mai sărace – nu au fost folosite decât într-un procent infim – 13% -, drept urmare nu se poate spune că ar fi contribuit major la dez­voltarea unora, în vreme ce allţii au fost ocoliţi. Responsabilii guvernamentali care se ocupă de proiectul regionalizării insistă că reorganizarea va conduce la o mai bună absorbţie a fondu­rilor UE. Dar şi aceste fonduri sunt limitate – cele 20 mld. euro alocaţi României între 2007 şi 2013 nu înseamnă decât 15% din PIB-ul Ro­mâniei din 2012, adică în medie 2% din PIB-ul fiecăruia din anii exerciţiului financiar curent.

    Ministrul dezvoltării Liviu Dragnea insistă că regionalizarea vizează dezvoltarea echilibrată a regiunilor, iar cetăţenii ar urma să primească servicii de o calitate mai bună.

    „Regionalizarea nu reprezintă o necesitate sau un moft, ci este o necesitate pregnantă pentru România“, a susţinut ieri Dragnea la o întâlnire pe tema regionalizării organizată de ambasadele Franţei şi Germaniei, ţări cu tradiţia regionalizării.

    La rândul său, premierul Victor Ponta insistă că regionalizarea are ca scop crearea unei administraţii mai eficiente, care înţelege problemele locale şi care să presupună o utilizare mai bună a fondurilor. Avem o incapatitate majoră de a atrage fondurile UE, spunea premierul: „Structurile regionale au fost cele mai eficiente în efectuarea de proiecte şi absorbţia fondurilor europene, mult mai eficientă decât structurile naţionale“. Într-adevăr, Programul Opera­ţional Regional a atras de la UE 25% din sumele alocate, iar POS Transporturi (gestionat la nivel central) doar 6%. Dar ce a atras POR înseamnă mai puţin de 1 mld. euro, în şase ani de la integrarea în UE. Iar fondurile structurale sunt puţine, 2% din PIB anual şi cu aceşti bani nu reduci diferenţa dintre regiuni, care se adânceşte.

    Toate stirile sunt pe zf.ro

  • Ponta: Scopul regionalizării nu este legat de cine va fi şef peste o ţară mai mică din România

    “Suntem într-o epocă în care nu mai trebuie să te sui în maşină sau în avion să vii de la Satu Mare, de la Botoşani, de la Timişoara sau de la Constanţa până la Bucureşti ca să rezolvi o problemă administrativă, suntem în secolul în care nu ştiu mai bine un grup de funcţionari din Ministerul de Finanţe naţional decât un guvern regional şi un guvern local cum trebuie folosite resursele financiare, suntem în secolul 21 membri ai Uniunii Europene cu o uriaşă problemă: incapacitatea noastră administrativă cronică de absorbţie a fondurilor europene. Structurile regionale au fost cele mai eficiente în efectuarea de proiecte şi absorbţia fondurilor europene, mult mai eficientă decât structurile naţionale”, a spus Ponta la un seminar pe tema regionalizării.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Antonescu, despre regionalizare: Trebuie să depăşim subiectul capitalelor şi numărului regiunilor

     “Ceea ce mi se pare esenţial în acest moment al dezbaterii şi pentru perioada următoare, până când regionalizarea să devină pas cu pas realitate, este să depăşim cele două subiecte care par a fi, deocamdată, cel puţin din punct de vedere mediatic, mai interesante, şi anume câte regiuni vor fi şi unde va fi capital lor, pe de o parte. În al doilea rând, cine va conduce aceste regiuni, cum vor fi aleşi, numiţi, desemnaţi, stabiliţi conducătorii acestor regiuni şi ce atribuţii vor avea ei”, a susţinut Antonescu.

    El a precizat că înainte de aceste probleme decidenţii trebuie să se preocupe de rosturile unei asemenea reforme.

    “Scopul regionalizării nu poate fi altul decât dezvoltarea şi în acest sens, chiar dacă suntem toţi conştienţi de presiunea intrării în vigoare a noului exerciţiu financiar al Uniunii, cred că trebuie să ieşim din capcana grabei sau a pripelii. Trebuie să construim cât mai repede posibil, dar cu condiţia ca această construcţie să fie temeinică”, a mai afirmat preşedintele Senatului.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro