BusinessMagazin

Tag: regina

  • Povestea primei femei care a câştigat echivalentul premiului Nobel în arhitectură – VIDEO

    Zaha Mohammad Hadid s-a născut în anul 1950 în Bagdad, Irak, într-o familie foarte influentă. Tatăl său, Mohamed al-Hajj Husayn Hadid, era unul dintre fondatorii Partidului Naţional Democrat din Irak, iar mama sa, Wajiha al-Sabunji, era artistă. A urmat o şcoală elementară catolică progresivă, care permitea şi accesul musulmanilor sau evreilor, ea provenind dintr-o familie arabă musulmană sunită. Studiile superioare le-a făcut la Universitatea Americană din Beirut, unde s-a axat pe aprofundarea matematicii, iar în 1972 s-a mutat în Londra pentru a se specializa pe arhitectură.

    Cariera ei strălucitoare a început în 1977, când s-a alăturat Biroului de Arhitectură Metropolitană şi a început să predea la Asociaţia de Arhitectură. Trei ani mai târziu Hadid a demisionat şi şi-a pus bazele propriului atelier de creaţie la Londra, sub numele Zaha Hadid Architects, care astăzi numără sute de angajaţi. Primul său proiect de succes a fost Staţia de Pompieri Vitra din Weil am Rhein, Germania. În 1994, designul ei a fost ales pentru Opera din Cardiff Bay, din Ţara Galilor. Acest lucru i-a oferit faimă la momentul respectiv, însă clădirea nu a mai fost aprobată de autorităţi, deoarece au ales să cheltuiască banii pe un stadion. Anul 1998 i-a adus un succes major, atunci când semnătura sa a fost aleasă pentru Centrul de Artă Contemporană Rosenthal, primul său proiect american, care a primit două aprecieri importante: Premiul Institutului Regal de Arhitectură Britanică din 2004 şi Premiul pentru arhitectură americană în anul următor. În anii 1990 Hadid a predat ca profesoară titulară la Şcoala de Arhitectură din Chicago a Universităţii din Illinois şi a fost, de asemenea, profesoară asociată la diverse instituţii, printre care Hochschule für bildende Künste Hamburg (HFBK Hamburg), Şcoala de Arhitectură Knowlton din Ohio State University şi Studioul de Masterat de la Universitatea Columbia.

    În 2005, designul propus de ea a fost ales pentru centrul acvatic destinat Jocurilor Olimpice din 2012. În 2003, a fost finalizată construcţia centrului de artă contemporană Lois & Richard Rosenthal, primul muzeu american conceput de o femeie. Lista de realizări profesionale ale arhitectei depăşeşte peste 100 de premii şi onoruri prestigioase. Zaha Hadid a primit în 1992 prima sa medalie de aur în arhitectură. În 2004 aceasta a devenit prima femeie şi unul dintre cei mai tineri destinatari ai premiului Pritzker pentru arhitectură, cunoscut în toată lumea drept cea mai înaltă onoare în domeniu. În 2012, Hadid a primit titlul de Dame din partea Reginei Elisabeta a II-a, echivalentul feminin pentru titlul de Cavaler al Imperiului Britanic. În 2014, Centrul Cultural Heydar Aliyev, proiectat de ea, a câştigat premiul designul anului.

    Zaha Hadid a fost, conform estimărilor, cel mai bine plătit arhitect din lume; în momentul decesului său, valoarea netă estimată a averii sale era de circa 80 de milioane de dolari, incluzând proprietăţi, investiţii în acţiuni, afaceri cu produse cosmetice, restaurante, o echipă de fotbal, un brand de vodcă, o marcă de parfumuri de top şi o linie de modă. Hadid nu s-a căsătorit niciodată şi nici nu a avut copii, ci s-a dedicat în întregime vieţii profesionale. Ea a distrus multe stereotipuri sociale, devenind un model pentru femeile musulmane. Arhitecta a murit în 2016 din cauza unui atac de cord, într-un spital din Miami, în care se afla pentru a-şi trata o bronşită.

  • Ce se întâmplă în clinicile private: abonaţii reţelelor, trataţi diferit faţă de cei care plătesc pe loc

    „Am avut un abona­ment medical la MedLife şi, în principiu, în funcţie de specializare şi medicul solicitat aş­tep­tam cam una-două săptămâni pen­tru obţinerea unei programări. Acelaşi lucru era valabil şi când aveam un abo­nament la Regina Maria. Pe de altă par­te, recent am încercat să-mi fac o pro­gra­mare la Regina Maria cu plata aces­tei programări, 170 de lei. Obişnu­ită cu durata mare de aşteptarea din pe­rioada în care am avut abonament, am sunat din timp. Mi-au zis să vin în do­uă zile. M-au luat complet prin sur­prin­dere“, spune Roxana, o angajată care a beneficiat în trecut de abona­mente medi­cale.
     
    În prezent, în Ro­mâ­nia sunt circa un mi­lion de abonamente me­dicale, în medie com­paniile plătesc în­tre 10 şi 20 de euro pe lu­nă pentru un abo­nament negociat pentru angajaţi.
     
    „Aproximativ 80% din totalul locurilor din cadrul Regina Maria sunt disponibile pentru abonaţi, lunar, la nivelul întregii reţele, iar dife­ren­ţa de 20% este dedicată neabo­na­ţilor“, a explicat Fady Chreih, CEO al re­ţelei de sănătate Regina Maria, al doi­lea cel mai mare jucător de pe piaţa locală.
     

  • Ce se întâmplă în clinicile private: abonaţii reţelelor, trataţi diferit faţă de cei care plătesc pe loc

    „Am avut un abona­ment medical la MedLife şi, în principiu, în funcţie de specializare şi medicul solicitat aş­tep­tam cam una-două săptămâni pen­tru obţinerea unei programări. Acelaşi lucru era valabil şi când aveam un abo­nament la Regina Maria. Pe de altă par­te, recent am încercat să-mi fac o pro­gra­mare la Regina Maria cu plata aces­tei programări, 170 de lei. Obişnu­ită cu durata mare de aşteptarea din pe­rioada în care am avut abonament, am sunat din timp. Mi-au zis să vin în do­uă zile. M-au luat complet prin sur­prin­dere“, spune Roxana, o angajată care a beneficiat în trecut de abona­mente medi­cale.
     
    În prezent, în Ro­mâ­nia sunt circa un mi­lion de abonamente me­dicale, în medie com­paniile plătesc în­tre 10 şi 20 de euro pe lu­nă pentru un abo­nament negociat pentru angajaţi.
     
    „Aproximativ 80% din totalul locurilor din cadrul Regina Maria sunt disponibile pentru abonaţi, lunar, la nivelul întregii reţele, iar dife­ren­ţa de 20% este dedicată neabo­na­ţilor“, a explicat Fady Chreih, CEO al re­ţelei de sănătate Regina Maria, al doi­lea cel mai mare jucător de pe piaţa locală.
     

  • Puştoica de 9 ani care este fotograf profesionist.” A făcut primele poze la vârsta de doar trei ani “

    La vârsta de nouă ani, Regina Wyllie ştie că s-a născut cu un talent aparte pentru fotografie. Încă de la vârsta de trei ani, copila a luat una dintre camerele de fotografiat ale tatălui său şi l-a întrebat cum se foloseşte. Pe 15 aprilie anul acesta a avut primul său shooting la o nuntă.

    „A pus pentru prima oară mâna pe cameră la trei ani, când a vrut să mă însoţească la o cursă de biciclete de munte pe care trebuia să o fotografiez”, spune tatăl Reginei pentru Hufiington Post. „De atunci, a început să îmi ia camera mereu, rugându-mă să îi arat cum se foloseşte. Pur şi simplu a crescut cu asta, iar eu m-am asigurat că nu o împing deloc, ci am preferat să o las pe ea să pună toate întrebările”.

    S-a remarcat pentru prima dată ca fotograf oficial pe 15 aprilie, când a fost invitată la o nuntă alături de tatăl său, pentru a-l ajuta cu pozele. Cuplul, apropiaţi ai familie, îi văzuseră anterior fotografiile şi şi-au dorit ca nunta lor să fie primul ei eveniment oficial.

    „A trebuit să mă mişc foarte rapid, ceea ce a fost o provocare şi mi-a plăcut tare mult. A fost foarte distractiv”, a declarat Regina Kevin. „M-am gândit mereu că fotografia va fi un hobby, eu voiam mereu să devin designer, dar acum mă gândesc serios că aş putea deveni fotograf profesionist, la fel la ca tatăl meu”, mai spune ea pentru Huffington Post.

    Cuplul a fost foarte încântat, a spus tatăl Reginei, şi după acest eveniment mai multe cupluri îi solicită acum serviciile fetiţei sale, iar următorul shooting îl are pe 1 iulie, tot la o nuntă.

    Însă Regina nu vrea să se specializeze doar pe evenimente, ci se „bucură să înveţe cât mai multe lucruri diverse despre fotografii şi artă”, după cum menţionează ea însăşi.

  • Cine este generalul Gelaledin Nezir, omul care a organizat funeraliile Regelui Mihai

    Este primul general turc al României şi a ocupat funcţii importante în Ministerul Afacerilor Interne,  la MapN sau în Ministerul Justiţiei.

    “O plecăciune sau un salut ostăşesc pentru generalul Gelaledin Nezir care a coordonat toate ceremoniile de ieri şi toate instituţiile implicate de la Casa Regală, pana la Armată, Jandarmerie, SMURD. Domnia sa s-a ocupat şi de funerariile Reginei Ana şi, din ce ştiu, a fost solicitat expres de Casa Regală pentru cunoştiinţele sale de protocol. E din Constanţa, a făcut liceul militar la Sibiu şi multă multă şcoală după aceea, are o carieră impresionantă, deşi este foarte tânăr (52 de ani)”, scrie ziarista Cristina Bazavan pe contul său de Facebook.

     

    CITEŞTE CONTINUAREA ARTICOLULUI AICI

  • Cum arată nepoata de 18 ani a Regelui Mihai. Se află pe lista succesiunii la tron

    De altfel tanara de doar 18 ani nici nu a venit in Romania decat de putine ori, iar in public nu a fost vazuta de prea multe ori. Ea a participat insa in august 2016 la inmormantarea bunicii sale, Regina Ana. Desi a stat in rand cu celelalte rude, putina lume a stiut cine e exact tanara imbracata complet in negru.

    Elisabeta-Maria Bianca Elena Biarneix este fiica Principesei Sofia, a patra fiica a Reginei Ana si a Regelui Mihai. Nascuta in Franta, in urma casatoriei Principesei Sofia cu Alain Biarneix, tanara nu are si titlul de principesa, in schimp se afla pe lista succesiunii la tron, imediat dupa mama sa. Elisabeta, care a implinit 18 ani pe 15 august, locuieste in Franta, unde si studiaza .Principesa si-a numit fiica dupa doua regine ale Romaniei, Regina Elisabeta si Regina Maria.

    Casatoria dintre Principesa Sofia si Alain Biarneix a fost incheiata fara acordul Regelui Mihai. Alain Biarneix pretindea ca este descendentul unei ramuri bastarde a Familiei Imperiale şi Regale de Habsburg si şi-a inventat supranumele si titlul de Principe Michel de Laufenburg, lucru descoperit cativa ani mai tarziu. La scurt timp, Principesa Sofia s-a despartit, iar micuta Elisabeta a ramas cu mama sa.

    VEZI AICI GALERIA FOTO

  • Ce s-a întâmplat cu fabuloasa avere a Casei Regale. De ce regele Mihai şi regina Ana nu au vorbit public despre bani

    Pentru un rege, averea este propriul sau popor. Însă, nu de puţine ori s-a vorbit despre averea Majestăţii Sale Mihai I, despre palate, terenuri, conturi, lingouri de aur şi tablouri scumpe.
     
    De la venirea lui Carol I, în 1866, şi până la îndepărtarea lui Mihai , pe 30 decembrie 1947, Domeniul Coroanei a ajuns să deţină proprietăţi cu adevărat impresionante. În 1948, imediat după alungarea Regelui, comuniştii au evaluat bunurile la o suma echivalentă, astăzi, cu 860 de milioane de dolari. Totul a fost confiscat.
     
    Documentele publicate de comunişti în Monitorul Oficial, imediat după abdicarea forţată a Regelui, vorbesc despre 29 de palate şi castele, aproape patru milioane de acţiuni, zeci de clădiri şi cabane în toată România, cinci fabrici şi peste 15 mii de hectare de teren arabil. Două yahturi, aproape 137 de mii de hectare de pădure şi 708 medalii jubiliare şi monede de aur în greutate totală de circa 15 kg, se adaugă bunurilor luate de comunişti, consemnează.
     
    În presă, în cinematografie, dar şi în manualele de istorie, s-a acreditat ideea falsă că Mihai I a plecat din România cu tren ticsit cu valori, inclusiv cu tablouri scumpe.
     

  • Regina Ana şi Regele Mihai, istoria unei căsătorii interzise de comunişti

    Fiică a Principelui René de Bourbon-Parma şi a Principesei Margareta a Danemarcei, Principesa Ana de Bourbon-Parma s-a născut în al XVI-lea arondisment al Parisului, la data de 18 septembrie 1923. Până la izbucnirea războiului, în 1939, a copilărit în Franţa. La 16 ani a plecat însă cu familia în Spania, ulterior în Statele Unite ale Americii. A studiat pictura la New York, iar pentru a-şi câştiga existenţa a lucrat ca vânzătoare într-un magazin care comercializa panglici şi flori artificiale.

    În 1942 s-a înrolat ca voluntar în armata franceză, unde, împreună cu regimentul ei, a fost în Algeria, Maroc, Italia, Luxemburg şi Germania, până la sfârşitul războiului. Pentru activitatea desfăşurată a fost avansată de la gradul de caporal la cel de locotenent, iar la finalul războiului a fost decorată cu medalia Crucea de război a Franţei.

    Citeşte continuarea pe www.gandul.info

  • Cea mai ”preţioasă” substanţă: sângele albastru: Familia regală britanică valorează 88 de miliarde de dolari

    Firma de consultanţă în business Brand Finance calculează valoarea monarhiei britanice în fiecare an, estimând valoarea asset-urilor concrete deţinute de aceştia, cât şi a valorii impactului de brand, printre alte contribuţii mai puţin tangibile.
     
    Această valoare nu include finanţele specifice ale reginei şi ale rudelor acesteia, familia Windsor, în calitate de cetăţeni privaţi. Numele reginei a apărut, de exemplu, în mijlocul scandalului recent denumit Paradise Paper, printre alte nume de companii care, în mod controversat, dar legal, utilizează conturi de tip offshore pentru a evita taxele.
     
    Cercetarea documentată de Brand Finance arată că monarhia contribuie cu peste 2,4 miliarde de dolari, în fiecare an, la economia Marii Britanii.
     

  • Insula cu 85.000 de locuitori şi 30.000 de firme. Care este motivul pentru care toată lumea vrea să-şi deschidă o firmă acolo

    Deşi Regina Angliei este şeful statului şi englezii sunt responsabili de apărarea teritoriului, Isle of Man nu este parte a Marii Britanii şi nici a Uniunii Europene. Nu este percepută ca e destinaţie de vacanţă, dar are toate coordonatele unui paradis fiscal.

    În 1961, parlamentul din Isle of Man a început să taie din taxele pe venit, încercând să atragă rezidenţi cu o putere financiară mare. Ca urmare a acestor măsuri, în anii ’70 pe insulă au apărut sedii ale mai multor bănci sau companii din retail.

    Una dintre cele mai importante decizii a fost eliminarea taxei pe venit pentru companii, care a atras numeroase companii din Marea Britanie, unde taxa este de 19%.

    Printre companiile prezente se numără KPMG, Zurich International Life şi Appleby – entitatea aflată în centrul controversei “Paradise Papers”. Cifrele sunt grăitoare: populaţia Isle of Man este de 85.000, iar numărul companiilor înregistrate aici se ridică la 30.000.

    În prezent, 17% din veniturile insulei sunt aduse de sistemul bancar, finanţe şi servicii corporative; alte 17 procente vin din domeniul asigurărilor.