BusinessMagazin

Tag: refuz

  • La cumpărături cu inteligenţa artificială

    Acesta este proiectul la care Fashion Days – cel mai mare retailer online de modă din România, cu afaceri de peste 250 milioane lei anul trecut – a început să lucreze intens de anul acesta, iar primele implementări au fost deja făcute în primăvara acestui an, când retailerul a introdus funcţia More like this (Mai multe ca acesta – n. red.) în platforma sa online. Bazată pe tehnologia AI (inteligenţă artificială), funcţia More like this le recomandă clienţilor o plajă largă de produse similare cu cele pe care le vizualizează, ţinând cont de atributele vizuale ale acelora. Practic, atunci când apasă butonul More like this din dreptul unui produs, clienţii văd produsele similare aceluia din punct de vedere vizual.

    „În ultimul timp ne-am axat foarte mult pe listinguri. Am implementat deja o soluţie de AI, mai exact funcţionalitatea More like this, care îţi arată produse similare, şi urmează să introducem şi funcţia Less like this (Mai puţine ca acesta – n. red.) – practic, dacă nu îţi place un model afişat, apeşi pe acest buton ca să elimine şi restul produselor de acel gen şi astfel poţi ajunge la o listă cu cele mai potrivite produse pentru tine”, explică Robert Berza, CEO-ul retailerului online Fashion Days, parte din grupul eMAG.

    Cele două funcţii sunt extrem de utile în procesul de shopping online, în condiţiile în care gamele de articole de îmbrăcăminte, încălţăminte şi alte accesorii de modă devin tot mai mari, iar consumatorii au nevoie de o serie de filtre pentru a ajunge la produsele dorite. „Pe unele categorii de produse avem 1.000 unităţi pentru femei. Iar dacă foloseşti cele două funcţii, poţi ajunge la cele 20-40 de perechi relevante pentru tine”, a punctat el.

    Astfel, avantajul online-ului de a pune la dispoziţie o gamă de produse mult mai mare decât magazinele fizice, limitate de spaţiu, care se putea transforma într-un dezavantaj pe măsura lărgirii ofertelor unui retailer online, va rămâne în continuare un avantaj. În plus, acesta va uşura şi mai mult procesul de selecţie pentru cumpărători, afişându-le doar produsele relevante pentru ei, ceea ce într-un magazin fizic nu este posibil.

    Ca atare, fiecare client al Fashion Days va avea în viitor propria sa ofertă personalizată din gama retailerului pe măsură ce se vor implementa şi alte soluţii tehnologice de ultimă oră, ceea ce practic va însemna că fiecare utilizator va avea în buzunar, pe aplicaţia mobilă dedicată de pe smartphone, propriul magazin online de fashion.

    Pe lângă acest aspect, serviciile de livrare, extrem de importante în industria comerţului online pentru a combate concurenţa din offline, unde produsele sunt disponibile imediat, au fost îmbunătăţite substanţial de către Fashion Days. Astfel, acum clienţii retailerului online de modă au posibilitatea de a primi produsele comandate în 24 h sau chiar mai puţin – prin intermediul serviciului special de livrare în aceeaşi zi sau prin intermediul lockerelor.

    În prezent, clienţii Fashion Days pot alege între a primi produsele comandate prin curier, livrare standard sau într-un anumit interval orar, prin poştă, în reţeaua de lockere Easybox dezvoltată de grupul eMAG (disponibilă în prezent în Bucureşti, Timişoara, Cluj-Napoca şi Iaşi) şi în showroomurile eMAG. Practic, dacă vei comanda seara pe Fashion Days, a doua zi dimineaţă îţi poţi ridica produsele din lockere sau showroom, iar dacă dai comanda dimineaţa, o poţi ridica după-amiaza sau seara.

    În luna iulie, 5% din comenzile înregistrate de Fashion Days pe plan local au fost livrate în lockere, procentul acestora crescând lună de lună începând cu lansarea serviciului în luna februarie. Din luna august se va introduce inclusiv returnarea produselor în lockerele Easybox, ceea ce va simplifica cu mult procesul de retur. 

    Prin îmbunătăţirea serviciilor de livrare, retailerul online şi-a redus şi rata comenzilor care nu mai sunt ridicate de către clienţi şi sunt trimise înapoi („back to sender”) pentru că au ajuns după câteva zile, perioadă în care aceştia şi-au cumpărat deja ce aveau nevoie dintr-un magazin fizic.

    „În luna mai spre exemplu, rata produselor neridicate de clienţi a scăzut cu 20% faţă de aceeaşi perioadă din anul trecut. Acesta este un indicator care are legătură cu viteza de livrare. Dacă livrezi peste 3-4 zile, procentul clienţilor care nu ridică comanda este mai mare pentru că între timp poate au ajuns la un mall, spre exemplu. În schimb, dacă livrezi a doua zi, clienţii nu vor mai avea motiv să nu ridice comanda”, a menţionat el.

    Majoritatea comenzilor de pe Fashion Days – 80% – sunt realizate prin intermediul dispozitivelor mobile, în special din aplicaţia mobilă dedicată, care generează aproape 70% din vânzări în prezent.

    „Ai magazinul online deschis 24/24 h în buzunar, iar ce lipsea era şi livrarea 24/24 h. De aceea proiectul cu lockerele este strategic, pentru că acestea permit ridicarea comenzilor 24/24 h”, a punctat Robert Berza.

    Retailerul de fashion online va continua să investească în îmbunătăţirea platformei sale de shopping, atât pentru desktop, cât şi pentru mobil, prin introducerea de noi filtre şi funcţionalităţi şi va lucra de asemenea şi la îmbunătăţirea serviciilor.

    „Pagina de produs este foarte importantă, la fel şi serviciile. Spre exemplu, pentru livrarea prin intermediul lockerelor vom afişa mesaje de genul «Comandă până în ora 13 pentru a mai prinde livrarea de seară». Pentru a face însă acest lucru, noi trebuia întâi să avem puse la punct toate fluxurile logistice pentru a ne putea ţine de promisiune. Vom începe să scoatem în faţă încet-încet serviciile noi oferite.”

    În afară de îmbunătăţirea platformei online de shopping şi a serviciilor oferite, Fashion Days şi-a schimbat anul trecut şi strategia de achiziţie de branduri, cele din gamele medie şi de top având acum o pondere mai mare în rândul brandurilor comercializate de retailer, ceea ce explică şi creşterea coşului mediu de cumpărături la 335 lei în 2018.

    „În online, clienţii vor un «deal» mai bun. Ne-am axat pe strategia de a oferi produsele pe care clienţii şi le doresc la nivel de statut fiindcă în România, fashionul încă face parte din categoriile care îţi oferă statut – să se vadă un brand recognoscibil la ochelari, ceas, haine etc. Aşadar, ne-am îndreptat către volume mai mari de la astfel de branduri.”

    Ca atare, dacă în 2017 în top 5 cele mai vândute branduri pe Fashion Days intră spre exemplu United Colors of Benetton, care este considerat un brand de volum, acum în locul lui intră Guess, care este poziţionat mai sus. Astfel, printre cele mai vândute branduri comercializate de Fashion Days se numără Guess, Guess Jeans, Diesel, Pepe Jeans, plus brandurile dedicate de sport – Nike, Puma, Adidas, New Balance. În total, retailerul online achiziţionează produse de la circa 300 de branduri pe sezon – primăvară/vară şi toamnă/iarnă, având active zilnic în magazinul online între 35.000 şi 45.000 de produse.

    Totodată, Fashion Days şi-a schimbat şi strategia privind aprovizionarea stocurilor, achiziţionând 60% din produsele dintr-un sezon cu 9 luni înainte, iar restul în timpul sezonului respectiv.

    „Începem să aducem branduri cu care să putem lucra în timpul sezonului, comandăm din nou produse care s-au vândut – acolo unde furnizorii permit restocarea”, a menţionat CEO-ul Fashion Days, adăugând că această abordare a ajutat foarte mult retailerul în atingerea obiectivului de profitabilitate.
    „Când un client vedea un produs şi apoi nu mai era în stoc ca să îl comande, pierdeam o comandă. Şi nu mai vrem să pierdem nicio comandă.”

    Toate aceste schimbări de strategii şi introducerea de noi funcţionalităţi şi servicii fac parte din planul Fashion Days pentru a-şi atinge obiectivul de profitabilitate.

    „Acum noi ne axăm pe profitabilitate, ceea ce ne-a determinat de altfel să ne schimbăm strategia”, a subliniat Robert Berza. El a menţionat că în a doua jumătate a anului trecut Fashion Days a înregistrat mai multe luni pe profit în România.

    „Anul acesta vom fi pe muchie, însă pierderile vor fi sub 2% pentru Fashion Days România, ceea ce înseamnă aproape atingerea obiectivului. De anul viitor, vom trece însă cu siguranţă pe plus.”

    De la înfiinţarea Fashion Days în 2009 de către un grup de investitori din Elveţia şi până în prezent, retailerul online nu a raportat profit în niciun an, conform datelor înregistrate la Ministerul de Finanţe, până în 2017, când businessul a fost integrat în cadrul Dante International, compania care gestionează şi eMAG – cel mai mare retailer online din România.

    Anul trecut, Fashion Days România a înregistrat afaceri de 250 milioane lei, cu circa 30% mai mari faţă de 2017, avansul fiind generat de creşterea numărului de comenzi primite şi de majorarea valorii medii a coşului de cumpărături ca urmare a schimbărilor realizate. Veniturile nu includ şi vânzările realizate de Fashion Days şi în Bulgaria sau Ungaria şi nici cele realizate prin intermediul platformei eMAG marketplace.

    Pentru anul acesta, ţinta retailerului online de fashion este de a-şi menţine creşterea de 30% a afacerilor locale, aceasta fiind cu mult peste avansul pieţei de profil. Piaţa de fashion online din România este estimată la circa 250-300 de milioane de euro, ceea ce reprezintă aproximativ 9-10% din întreaga industrie de profil. Cu un an în urmă însă, ponderea vânzărilor online era de circa 7-8% din întreaga industrie de modă.

  • Şi-a câştigat renumele de unul dintre cei mai apreciaţi bancheri de investiţii ai tinerei generaţii, iar acum a făcut pasul înspre mediul antreprenorial – VIDEO

    După ce a câştigat renumele de unul dintre cei mai apreciaţi bancheri de investiţii ai tinerei generaţii, Daniel Farmache a făcut anul trecut pasul înspre mediul antreprenorial local, ca urmare a numirii sale în funcţia de deputy CEO al companiei Electrogrup Infrastructure (E-INFRA), de unde a evoluat, la începutul acestui an, înspre rolul de CEO.

    Grupul Electrogrup Infrastructure este primul jucător de pe piaţa din România care oferă servicii de tip cross-sector (intersectoriale) în energie, telecomunicaţii şi construcţii civile industriale. Compania şi-a extins activitatea şi pe pieţele externe din Polonia, Germania, Rusia, Belgia şi Irlanda şi are afaceri anuale de peste 100 de milioane de euro. Anterior rolului curent, Daniel Farmache a făcut parte din divizia de investment banking a Citigroup din Londra, lucrând în IPO-uri şi mandate M&A din Europa Centrală şi de Est, Orientul Mijlociu şi Africa. A absolvit un MBA la London Business School, cu un stagiu la Massachusetts Institute of Technology şi este licenţiat cu first class honours în finanţe-bănci în Marea Britanie (University of Reading – ICMA Centre) şi în drept la Bucureşti (Universitatea Nicolae Titulescu). Deţine şi certificatul CFA (Chartered Financial Analyst).

    Ce i-ar spune cuiva care vrea să plece din ţară? Chiar dacă nu există un răspuns universal, subliniază: „E greu să recomanzi o măsură pentru toată lumea, dacă lumea vrea să plece pentru că: se simte enervată, agasată, prost recompensată în valoare absolută, dacă simte că nu există nicio speranţă – din cauza mediului politic – atunci putem sta la discuţii, pentru că am exemple concrete de relativizare a problemei”. Chiar dacă în Londra şansele unui salariu mai mare sunt reale, crede că o poţi duce mai bine în România cu mai puţini bani.

    Observă şi că naţiuni cu democraţie îndelungată au făcut alegeri electorale discutabile din punctul de vedere al unei democraţii mature. „Ne surprinde aşadar că în România, după abia 30 de ani de exerciţiu democratic, încă mai avem sughiţuri?” Optimist, crede că orice ţară a trecut prin paşii pe care îi face România acum.

  • Europa reacţionează la cazul Caracal. David Sassoli, oficial UE: Vocea Alexandrei cerând ajutor îngrozeşte nu numai România, ci întreaga Europă

    “Să auzi vocea Alexandrei Măceşanu, în vârstă de 15 ani, care cere în zadar ajutor la numărul de urgenţă, doare şi îngrozeşte nu numai România, ci întreaga Europă. Adoptarea unor politici mai eficiente contra violenţei împotriva femeilor va trebui să fie mai mult în centrul acţiunii politice şi instituţionale europene. În numele Alexandrei şi al tuturor victimelor!”, a scris David Sassoli, pe contul său de Facebook.

    Italianul David Sassoli a fost votat în iulie preşedinte al Parlamentului European, mandatul său fiind până în ianuarie 2022.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Prima reacţie din PSD după anunţul lui Tăriceanu: Nu este obligat să ne anunţe pe noi despre orice discuţii pe care le are cu alţii

    “Mi e foarte greu sa răspund la o asemenea întrebare dată fiind natura anunţului domnului Tăriceanu având în vedere natura anunţului domnului Tăriceanu citit din presa noastră care este renumită pentru exactitatea cu care relateaza faptele care pot fi valabile cel mult 30 de secunde pentru că după 30 de secunde pot fi informaţii false. În acest context domnul Tăriceanu nu este obligat să ne anunţe pe noi despre orice discuţii pe care le are acesta. Are majoritate parlamentară, de asemenea o componenţă guvernamentală”, a declarat social-democratul pentru MEDIAFAX.

    Întrebat despre o eventuală includere a Pro România în coaliţia de guvernare, deputatual PSD a răspuns că în cazul uneia astfel de propuneri se vor analiza configuraţiile posibile şi se va stabilii reprezentarea partidelor componente în alianţă.

    “Când va fi vorba de destructurarea acestei alianţe, când se va discuta despre reînoirea ei şi primirea unui alt membru în structura alianţei despre care am vorbit de la început, atunci vom vedea daca vom fi de acord cu hotărârea şi ce presupune aceast lucuru. Dacă structurile decizionale ale PSD-ului vor accepta o asemena componentă tripartită, într-o alianţă pe care o avem de 1 an zile, atunci sigur că ea va fi configurată într-un mod corespunzător aşa încât să asigure reprezentarea partidelor respective dar şi ponderea lor în structura alianţei”, a mai compeltat acesta.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Avocatul familiei Luizei nu mai are voie la cercetări: Nu le convine să ştie nimeni ce fac

    „(procurorul de caz, n.r.) Găseşte pretexte, încearcă să-mi facă anumite capcane pentru a mă intimida şi pentru a nu cunoaşte eu, familia, presa, ce face acolo. Am plecat pentru că mi-a interzis. (…) Procurorul m-a invitat să vin la dânsul la poliţia locală să discutăm dar să nu cumva să pătrund în câmpul în care se fac cercetări. Atunci de ce mai suntem aici dacă nu avem voie? Eu am ordonanţă prin care ni se permite”, a declarat avocatul familiei Luizei.

    Tonel Pop a relatat şi un moment când a cerut anchetatorilor să îi facă în combinizonul necesar participării la cercetări.

    „Am cerut şefului criminaliştilor de aici să-mi facă o fotografie cu combinizonul pentru că era haios au făcut o fotografie în faţa prelatei. Cu combinizonul.(…) Pentru că era haios. Dânşii au făcut o poză pe o prelată. Nu se vede nicio frunză. (…) Era haioasă cu combinizonul cu toate, cu mănuşi şi am vrut să fac o poză cu acel costum deosebit. Acea fotografie nu e în câmpul delimitat, ci e la corp. Eram la 30 de metri, nu în câmpul infracţional. Au găsit un pretext, pretextul a fost înainte de a face poza, nu are legătură una cu alta. (…) Am şters, au şters şi dânşii, a fost un pretext”, a explicat Tonel Pop.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • O altă acţiune reprobabilă a poliţiştilor? Bătrână de 81 de ani, amendată de agenţi pentru că nu a grăbit traversarea străzii

    Imaginile în care bătrâna este amendată de poliţiştii Capitalei au fost postate pe reţelele de socializare. Bătrâna în vârstă de 81 de ani a fost sancţionată de echipaje deoarece nu s-a grăbit la traversare.

    „Am pornit pe verde, dar s-a schimbat când eram pe la mijloc”, spune femeia.

    Până la ora transmiterii ştirii, reprezentanţii Poliţiei nu au furnizat încă un punct de vedere.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cine sunt moştenitorii imperiului BMW şi de ce se plâng ei că au o viaţă mult mai grea decât îşi imaginează toată lumea

    Responsabilitatea uriaşă şi gelozia celor din jur, care vin la pachet cu moştenirea unei averi uriaşe,  sunt poveri greu de înţeles, potrivit lui Susanne Klatten şi Stefen Quandt, miliardarii care deţin aproape jumătate din producătorul auto german BMW.

    „Majoritatea crede că stăm mereu pe un yacht aflat pe Mediternată”, şi-a început povestea Susanne Klatenn într-un interviu acordat Manager Magazin. „Rolul de gardian al averii include nişte aspecte personale care nu sunt chiar atât de drăguţe.”

    Klatten, al cărei tată, Herbert Quandt, a ajutat la salvarea companiei BMW spre finalul anilor 1950, este a doua cea mai bogată persoană din Germania, cu o avere estimată la 18,6 miliarde de dolari, potrivit Indexului Miliardarilor realizat de Bloomberg. A ajutat de asemenea la construirea companiei din industria chimică Altana şi a producătorului de carbon Qarbon.

    Quandt, care deţine acţiuni în cadrul companiei logistice Logwin şi a companiei de produse homeopatice Heel, are o avere netă de 15,5 miliarde de dolari. Atât el, cât şi sora sa, deţin locuri în consiliul director al BMW. „Pentru niciunul dintre noi banii nu sunt cei care ne motivează. Mai presus de tot ceea ce facem este nevoia de a asigura locuri de muncă în Germania.”

    Cei doi moştenitori spun că sunt confortabili cu rolurile lor, dar iniţial s-au luptat cu decizia de a accepta poziţii atât de înalte în companie la vârste foarte fragedă.Quandt, care avea 30 de ani când a primit primul loc în board, spune că ar fi vrut să lucreze timp de câţiva ani ca „simplu manager de produs” undeva sau să studieze arhitectura.


    „Punctul meu de pornire nu a existat: aşadar, a trebuit să vin de nicăieri şi să le arăt tuturor cum se fac lucrurile.”, a spus Quandt. „Mi-am pus mereu întrebări, asociate cu îndoiala asupra mea.”
    Klatten, care a câştigat notorietate în 1978 când poliţia a descoperit un complot de răpire a sa şi a mamei sale, Johanna, adaugă. „Potenţialul nostru derivă din rolul de a fi un moştenitor şi de a dezvolta moştenirea noastră. Muncim din greu în fiecare zi”.

     

  • Teodorovici: Mergem mai departe cu impozitarea pensiilor speciale

    „În acest sens există şi două iniţiative parlamentare. Vom merge mai departe”, a spus ministrul.

    Anunţată anterior, nici măsura reducerii sporului de 15% pentru condiţii grele şi vătămătoare pe care îl primeau angajaţii din instituţiile de stat. Autorităţile au constatat că existau instituţii unde angajaţii primeau acest spor pentru că aerul din Bucureşti este poluat. Măsura nu ar fi afectat medicii, profesorii, poliţiştii sau magistraţii.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Iulia Borşan, AFI Europe Management: “Contactul cu oamenii, cultura şi mediul de business şi-a pus amprenta pe cariera mea”

    Iulia Borşan este corporate marketing director în cadrul AFI Europe Management. Cu 9 oameni în subordine, printre responsabilităţile sale se numără managementul si strategia de marketing pentru brandurile AFI Europe în România – AFI Cotroceni Mall, AFI Ploieşti Mall, AFI Braşov, AFI Park 1-5, AFI Tech Park, AFI City, precum şi comunicarea corporate şi CSR pentru companiile din grup. Din rândul celor mai recente realizări menţionează lansarea brandului AFI City, primul proiect rezidenţial dezvoltat în România de AFI Europe.

    Ea a absolvit cursurile Facultăţii de Jurnalism şi Ştiinţele Comunicării a Universităţii Bucureşti şi a lucrat o perioadă în domeniu, decizia de a părăsi această profesie fiind unul dintre momentele-cheie ale carierei sale, următorul pas important fiind cel în care a decis că poate să facă performanţă indiferent de industria în care activează.

    „A fost momentul în care m-am alăturat echipei din cadrul AFI Europe.” În ceea ce priveşte experienţa internaţională, Iulia Borşan spune că a avut ocazia să cocheteze cu poziţia de expat în Albania. „A fost o experienţă incredibilă. Contactul cu oamenii, cultura şi mediul de business şi-a pus amprenta pe cariera mea. Am fost tentată să fac o schimbare în acest sens, însă motivaţia nu a fost destul de puternică. Acum sunt mulţumită că nu am făcut acel pas. În AFI am ocazia să experimentez şi să am în acelaşi timp contact cu pieţe europene, astfel că România nu este o soluţie de compromis.”

  • Christian Năsulea despre scandalul impozitării sectorului IT. “Toată lumea trebuie impozitată la fel şi toată lumea trebuie impozitată mai puţin”

    Scandalul impozitării sectorului IT a stârnit mai multe reacţii şi discuţii în contradictoriu. Pe de-o parte s-au aflat cei care susţin că toată lumea ar trebui impozitată la fel, pe de altă parte cei care sunt de părere că facilităţile fiscale acordate sectorului IT au contribuit masiv la dezvoltarea acestuia din ultimii ani şi că ar trebui ca această practică să continue. Profesorul universitar Christian Năsulea este de părere că dezvoltarea sectorului IT pe baza facilităţilor fiscale duce la o concluzie: toată lumea ar trebui impozitată mai puţin.

    „Avem o chestiune în economie care se numeşte curba Laffer şi care practic arată că există un punct optim în care statul colectează cei mai mulţi bani la buget şi că acest punct optim nu este acolo unde taxele sunt foarte mari, ci undeva unde taxele sunt relativ mici, suportabile, la un nivel pe care populaţia îl simte ca fiind just. Este o greşeală să crezi că vei colecta mai mulţi bani la buget crescând taxele”, a spus lect. univ. dr. Christian Năsulea, profesor de economie în cadrul Facultăţii de Istorie a Universităţii din Bucureşti. Astfel, profesorul a adus un argument pentru care dimensiunea şi numărul de taxe să fie mai mici în România. De asemenea, în cadrul interviului acordat revistei Business Magazin, Christian Năsulea mai spune că facilităţile fiscale acordate sectorului IT şi dezvoltarea ulterioară a acestuia arată că toate sectoarele ar trebui impozitate mai puţin.

    „E corect ca munca să fie impozitată la fel. Toată munca, până la urmă, e tot muncă. Munca pe care o depune un programator nu e cu nimic mai specială decât munca pe care o depune un şofer de TIR. Sunt tot nişte oameni, care cu eforturile şi capacităţile lor generează valoare adăugată. Ar trebui ca terenul de joc să fie egal pentru toată lumea, toată lumea să fie egală în faţa legii fiscale. Concluzia pe care putem să o tragem, văzând ce bine a mers sectorul IT scutit de impozite, este că ar trebui să impozităm mai puţin pe toată lumea.”

    Christian Năsulea mai crede că aparatul bugetar român actual este supradimensionat şi neproductiv, iar o parte dintre angajaţii din sectorul public ar putea contribui la dezvoltarea economică din România şi ar putea avea venituri mai mari în sectorul privat.

    „De fapt, trebuie să încetăm să mai luăm atât de mulţi bani de la oamenii productivi şi să facem sectorul public să fie mai mic, pentru că oricum un sector public atât de mare nu ne ajută, nu îi ajută nici pe oamenii aceia care sunt angajaţi acolo, de fapt, pentru că îi ţine blocaţi într-un fel de capcană a sărăciei. Ar avea venituri mai mari dacă s-ar duce să lucreze într-un sector privat care să nu fie tras înapoi atât de mult de greutatea sectorului public. Ar trebui să muncească mai mult, dar nu ar fi blocaţi într-un dead-end job (fără perspective – n.red.).”

    De asemenea, în ideea în care s-ar putea lua o măsură pentru creşterea colectării de taxe la bugetul de stat, profesorul mai crede că, dacă este greu să se reducă dimensiunea taxelor, numărul taxelor ar putea scădea şi astfel statul ar fi mai performant în colectarea acestora.

    „În primul rând cred că ne dezavantajează foarte tare în România faptul că avem taxe foarte mari şi foarte multe. Este mai greu să scazi foarte rapid dimensiunea taxelor, dar cred că se poate face ceva ca să scadă rapid numărul lor. Dacă s-ar putea ajunge de la zecile de taxe, impozite, accize şi contribuţii care trebui plătite în momentul de faţă, la o structură mai fiabilă cu un număr foarte mic de taxe şi contribuţii, ca să poată fi făcute declaraţiile mult mai uşor, cred că ne-ar ajuta enorm. Asta ar fi măsura numărul unu care ar trebui luată astăzi de Ministerul de Finanţe.”

    Continuând ideea optimizării fiscal-bugetare şi creşterea calităţii vieţii populaţiei, Năsulea mai spune că este nevoie de o reformă şi în zona serviciilor educaţionale. El dă ca exemplu ideea voucherelor, în care statul colectează banii pentru educaţie şi acordă automat un voucher pentru fiecare copil, cu care părinţii să se poată duce să achiziţioneze de unde doresc servicii educaţionale pentru copiii lor.

    „Este ineficient să fii obligat, ca părinte, să duci copilul la o şcoală pe care tu nu o consideri OK şi să fie nevoie să plăteşti suplimentar nişte sume ca să îi iei meditaţii dacă vrei să aibă parte de o educaţie de calitate. Învăţământul ar fi în continuare obligatoriu şi gratuit pentru copii, însă, lăsând decizia de achiziţionare a serviciilor educaţionale în mâinile părinţilor, am crea o piaţă concurenţială care ar duce la o îmbunătăţire semnificativă a calităţii în învăţământul românesc.”

    Sectorul public arhaic şi sectorul privat în era tehnologiei

    România se află pe locurile de la coada clasamentului european în ceea ce priveşte gradul de digitalizare în sectorul public, dar şi în ceea ce priveşte competenţele digitale ale populaţiei. Cu toate acestea, sectorul IT este unul foarte dezvoltat, iar competenţele românilor din domeniu sunt recunoscute la nivel mondial.

    „Facem confuzia de a considera că statul român este egal cu România. România este o ţară care, din punct de vedere tehnologic, este foarte avansată. În mediul privat se întâmplă lucruri absolut incredibile”, explică profesorul. „România este, de fapt, superdezvoltată din acest punct de vedere; suntem în urmă doar în ceea ce priveşte sectorul public. Statul român este cel care este arhaic, care nu progresează, pentru că avem un stat supradimensionat, pentru că motivaţia celor care au condus în ultimii ani nu a fost să ducă societatea mai departe, ci să obţină foloase în nume propriu, şi astfel am ajuns să fim neperformanţi în domeniul ăsta.” Mai mult decât atât, completează Năsulea, sectorul public este cel care trage în jos sectorul privat.

    În următorii 15-20 de ani se vor accentua efectele a ceea ce se vede deja manifestându-se acolo unde apar tehnologii noi care schimbă modelele tradiţionale. Se observă că în foarte multe domenii apar tehnologii care schimbă regulile jocului din acel sector, mai spune profesorul, oferind exemplul conflictului dintre companiile de ridesharing şi cele de taxi.

    „Avem ca exemplu conflictul dintre Uber şi firmele de taxi, care, în opinia mea, este rezultatul unei schimbări ireversibile. Intrarea pe piaţă a serviciilor de ridesharing a schimbat modelul tradiţional de alocare a resurselor pe piaţa transportului de persoane, într-un mod care face să fie practic imposibil să stăm pe loc sau să ne mai întoarcem la modul în care se făceau lucrurile înainte. Oamenii care se luptă astăzi cu schimbarea asta sunt ca birjarii de acum 100 de ani care protestau împotriva automobilului. Nu au putut să oprească automobilul şi de fapt este nerezonabil să încerci să te lupţi cu o schimbare de genul acesta. Cred că acesta este trendul, acesta este tipul de modificări care se vor manifesta în toate sectoarele economice.”

    O altă tendinţă de viitor este mobilitatea ridicată a forţei de muncă şi a oamenilor în general. Persoanele nu se mai identifică neapărat cu locul în care s-au născut şi tind să aibă o mobilitate mult mai mare decât în trecut, crede Năsulea. „Ce observ eu, din interacţiunea cu studenţi din diverse ţări, este o creştere a mobilităţii oamenilor. Văd tot mai mulţi studenţi care, de exemplu, sunt născuţi în Guatemala, au făcut facultatea undeva în SUA, după care au venit în Europa să deschidă un start-up în Berlin, după care s-au înscris la un master în Marea Britanie şi s-au mutat în ultimul an la Sofia ca să lucreze în consultanţă. Este şi mai interesant că acest fenomen nu se manifestă doar într-o anumită pătură a societăţii, ci la nivel general. Aceasta este o modificare substanţială care a început recent şi va schimba regulile jocului.”

    Una dintre tehnologiile viitorului este blockchain, specialiştii apreciindu-i utilitatea în diferite zone – cu precădere în sistemul public, dar implementată de obicei în sectorul privat. Astfel, tehnologia blockchain ar putea fi folosită, spre exemplu, pentru a rezolva probleme legate de proprietate, eliminând în timp mare parte a litigiilor legate de cine deţine un teren, explică Năsulea. „Dacă ar fi folosit un blockchain pentru a securiza aceste date, ar fi preîntâmpinate problemele foarte frecvente în unele ţări, unde drepturile de proprietate asupra terenurilor sunt slabe pentru că nu există suficiente informaţii.” Tehnologia aceasta ar putea să scutească sistemul public de cheltuieli suplimentare cu personalul şi expertizele; de asemenea, ar putea elimina sau reduce riscul de fraudă.

    Întrebat ce crede despre datele de creştere economică ale României şi la nivel global, profesorul crede că cifrele nu sunt foarte concluzive şi că ar trebui o mai mare transparenţă când vine vorba de modul de calcul al acestora.

    „În România am declarat câţiva ani la rând rate de creştere economică mari. E important să înţelegem modul în care se calculează aceste creşteri şi e greu de spus câtă semnificaţie au cifrele acestea fără să avem acces la metoda de calcul. Oare modul în care s-au calculat datele este corect? Oare au fost luate în considerare toate variabilele? Oare cât de mari sunt acele porţiuni ale economiei care nu pot fi măsurate?”

    Printre porţiunile economice care nu pot fi măsurate cu precizie şi pot fi doar estimate se numără şi economia informală. Activităţile economice care implică mărfuri interzise sau produse legale, dar comercializate ilegal sunt dificil de măsurat din simplul motiv că actorii implicaţi nu vor să fie identificaţi. De asemenea, economia informală se poate referi şi la activităţi cum ar fi remiterile din străinătate sau darul de nuntă.

    „De exemplu, în cazul estimării dimensiunii economiei informale în 2005-2006, aveam remiteri din străinătate pentru care unele estimări vorbeau chiar de 5% din PIB, altele de 10% din PIB, am văzut şi estimări care vorbeau despre 12% din PIB-ul României. Era vorba despre bani care veneau prin Western Union sau cash pe autocar de la români care lucrau afară. Plauzibil, pentru că aveam la momentul respectiv oficial aproape un milion de români în străinătate, neoficial mai degrabă în jur de 2 milioane.”

    Economia României creşte în continuare mai ales pentru că economia României nu ţine atât de mult de ceea ce se întâmplă în sectorul public, ci mai mult de ceea ce se întâmplă în sectorul privat, mai opinează Christian Năsulea.

    „Ca să fac o glumă, în SUA, în timpul campaniei electorale a preşedintelui Trump, mulţi oameni nu spuneau: «Uite, astea sunt datele», ci spuneau: «Eu simt că situaţia e aşa». Ei bine, eu «simt» că economia la nivel mondial este în creştere, la fel «simt» că în România economia este în creştere, în ciuda multelor măsuri foarte proaste luate de către guvernul României în ultimii ani, în ciuda faptului că deciziile proaste par să depăşească numeric cu mult deciziile bune. Dacă sectorul public ar fi mult mai mic, economia ar fi influenţată pozitiv şi mai mult de ceea ce se întâmplă în sectorul privat, probabil atunci am «simţi» cu toţii că lucrurile merg şi mai bine decât «simţim» că se întâmplă în acest moment.”