BusinessMagazin

Tag: reforma

  • Revoluţia fiscală. Avertisment transmis lui Dragnea şi Tăriceanu: Mulţi angajatori refuză să mărească brutul angajaţilor, în contextul reformei fiscale

    „Domnilor preşedinţi, reforma fiscală propusă de actuala coaliţie de guvernare, axată în principal pe creşterea sarcinii fiscale la angajaţi şi scăderea sarcinii fiscale la angajator, mecanism cu care nu suntem de acord, a provocat o mare incertitudine în ceea ce priveşte relaţiile de muncă. Avem numeroase semnale că o mare parte din angajatori evită să mărească brutul angajaţilor conform fiscalităţii adoptate prin OUG nr. 79/2017, căutând soluţii temporare pentru menţinerea salariilor angajaţilor lor, până la stabilizarea situaţiei legislative, adică transformarea OUG în lege”, se arată în scrisoarea semnată de preşedinele Cartel Alfa, Bogdan Hossu.

    Potrivit documentului, şi reprezentanţii unor instituţii cu capital de stat, din subordinea Ministerului Finanţelor Publice, precum Loteria Română, nu ar dori să îşi asume decizia măririi salariilor brute.

    „Ne adresăm Parlamentului şi domniilor voastre, în calitate de preşedinţi ai celor două camere, deoarece este nevoie urgentă de o clarificare şi o stabilizare pentru a nu ne juca cu soarta a milioane de lucrători şi nici să testăm care este gradul de rezistenţă la experimente economico –fiscale. Astăzi, pe ordinea de zi a şedinţei guvernului este adoptarea proiectului bugetului de stat şi al asigurărilor sociale pentru 2018, care va fi introdus în Parlament pentru dezbatere şi aprobare. Intrucât Guvernul, creat de partidele pe care le conduceţi, a fundamentat acest proiect de buget de stat pe baza OUG nr. 79/2017 pentru modificarea Codului fiscal, vă solicităm să introduceţi OUG nr 79/2017 îndezbatere şi aprobare în procedură de urgenţă, pentru a fi finalizat în ambele camere înainte de aprobarea bugetului de stat în Parlament”, se mai arată în scrisoarea deschisă.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Franţa contestă planul fiscal elaborat de Administraţia Donald Trump şi va sesiza UE

    Administraţia Emmanuel Macron va cere marţi Consiliului miniştrilor europeni de Finanţe să analizeze proiectul de reformă fiscală adoptat în Congresul SUA, avertizând că există riscul penalizării companiilor europene.

    “Dacă acest proiect se va concretiza, există riscul apariţiei unor dificultăţi grave”, au declarat surse din cadrul Ministerului francez al Economiei şi Finanţelor.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • REFORMA FISCALĂ: Cine răspunde dacă eşuează? Marile companii din România cer un răspuns la această întrebare gravă

    Şocul modificărilor fiscale promovate săptămâna trecută de guvern nu a fost atenuat de publicarea în Moni­to­rul Oficial a pachetului „refor­mei“, dar, în faţa faptului împlinit,   companiile se resemnează şi, în vreme ce gu­vernul şi PSD susţin că „nu dau înapoi“, apar întrebările: cine răspunde în caz de eşec?

    Într-o scrisoare deschisă adresată şefului Executivului, Coaliţia pentru Dezvoltarea României (CDR), organizaţie care reu­neş­te 2.000 de companii româneşti şi străine din piaţa locală, cu 600.000 de salariaţi şi afaceri de 50 de miliarde de euro pe an, spu­ne că membrii săi vor respecta şi vor aplica noul Cod fiscal, deşi observaţiile repre­zen­tan­ţilor săi nu au fost luate în seamă la mo­di­ficarea lui, dar subliniază apăsat: „Ce se va întâmpla dacă nu ne-am înşelat“?

    „Mesajul public lansat de dumneavoastră în numele guvernului, conform căruia mediul de afaceri este cel care generează lipsa de fonduri la buget pentru şcoli, infra­struc­tură sau servicii medicale, este unul pro­fund fals şi dăunător societăţii româneşti.“

    În aceeaşi vreme mii de companii care aveau buge­te­le pentru 2018 aproape gata îşi refac cal­culele: ce pierd, ce câştigă, cât costă mo­difi­carea softurilor, cum îşi pot com­pen­sa salariaţii, dacă pot?

    „Impactul recen­tel­or modificări fiscale nu este doar la nivel de sala­riu, ci şi la nivel de pro­cese de lucru. Există aplicaţii pe care le folosim în administrarea companiei care trebuie aduse la zi. De asemenea, foarte multe acte trebuie revizuite într-un timp ridicol de scurt, cu im­pli­carea partenerilor noştri de business“, spune Teodor Ceauşu, country ma­na­ger al firmei de dezvoltare software Ixia România.

    Retailerul alimentar Kaufland, cel mai mare angajator din economie, cu 16.400 de salariaţi, a anunţat că va acoperi cheltuieile su­pli­mentare generate de modificările fiscale anun­ţate de Guvern prin trecerea obligaţiilor fis­cale legate de contribuţiile sociale de la an­gajator la angajat.

    CITEŞTE CONTINUAREA ARTICOLULUI AICI 

     

  • Revoluţie sau revoltă? Cele mai mari companii din România pun o întrebare gravă: cine răspunde dacă „reforma fiscală“ eşuează?

    Şocul modificărilor fiscale promovate săptămâna trecută de guvern nu a fost atenuat de publicarea în Moni­to­rul Oficial a pachetului „refor­mei“, dar, în faţa faptului împlinit,   companiile se resemnează şi, în vreme ce gu­vernul şi PSD susţin că „nu dau înapoi“, apar întrebările: cine răspunde în caz de eşec?
     
    Într-o scrisoare deschisă adresată şefului Executivului, Coaliţia pentru Dezvoltarea României (CDR), organizaţie care reu­neş­te 2.000 de companii româneşti şi străine din piaţa locală, cu 600.000 de salariaţi şi afaceri de 50 de miliarde de euro pe an, spu­ne că membrii săi vor respecta şi vor aplica noul Cod fiscal, deşi observaţiile repre­zen­tan­ţilor săi nu au fost luate în seamă la mo­di­ficarea lui, dar subliniază apăsat: „Ce se va întâmpla dacă nu ne-am înşelat“?
     
    „Mesajul public lansat de dumneavoastră în numele guvernului, conform căruia mediul de afaceri este cel care generează lipsa de fonduri la buget pentru şcoli, infra­struc­tură sau servicii medicale, este unul pro­fund fals şi dăunător societăţii româneşti.“
     
    În aceeaşi vreme mii de companii care aveau buge­te­le pentru 2018 aproape gata îşi refac cal­culele: ce pierd, ce câştigă, cât costă mo­difi­carea softurilor, cum îşi pot com­pen­sa salariaţii, dacă pot?
     
    „Impactul recen­tel­or modificări fiscale nu este doar la nivel de sala­riu, ci şi la nivel de pro­cese de lucru. Există aplicaţii pe care le folosim în administrarea companiei care trebuie aduse la zi. De asemenea, foarte multe acte trebuie revizuite într-un timp ridicol de scurt, cu im­pli­carea partenerilor noştri de business“, spune Teodor Ceauşu, country ma­na­ger al firmei de dezvoltare software Ixia România.
     
    Retailerul alimentar Kaufland, cel mai mare angajator din economie, cu 16.400 de salariaţi, a anunţat că va acoperi cheltuieile su­pli­mentare generate de modificările fiscale anun­ţate de Guvern prin trecerea obligaţiilor fis­cale legate de contribuţiile sociale de la an­gajator la angajat.
     
    Dar angajaţii Kaufland sunt o parte infimă din cei în jur de 4 milioane de an­gajaţi din mediul privat, care ar putea să aibă de suferit în urma deciziei guvernului.
     

  • Schimbare majoră în reforma TVA: Plata defalcată va fi obligatorie de la 1 ianuarie 2018

    ”Persoanele impozabile înregistrate în scopuri de TVA vor avea obligaţia, de la 1 ianuarie 2018, de a deţine şi gestiona un cont de TVA pentru încasarea şi plata TVA aferente operaţiunilor taxabile (achiziţii de bunuri/servicii, livrări de bunuri/prestări servicii). De asemenea, instituţiile publice înregistrate în scopuri de TVA vor avea obligaţia, începând cu aceeaşi dată, de a deţine un cont de TVA pentru încasarea taxei pe valoarea adăugată aferentă livrărilor de bunuri/prestărilor de servicii taxabile realizate. Măsura este în avantajul contribuabililor corecţi, care îşi achită sumele datorate cu titlu de TVA către bugetul de stat, întrucât va contribui la reducerea semnificativă a concurenţei neloiale din partea acelor contribuabili care nu îşi plătesc datoriile către stat şi utilizează resursele financiare din TVA pentru alte scopuri”, se arată într-un comunicat de presă remis MEDIAFAX.

    Potrivit documentului, se estimează că prin aplicarea noii măsuri vor fi obţinute venituri suplimentare bugetare de circa 6 miliarde de lei până în anul 2020.

    Potrivit actului normativ adoptat de Executiv, în perioada premergătoare aplicării obligatorii a măsurii, respectiv 1 octombrie – 31 decembrie 2017, agenţii economici pot opta pentru aplicarea opţională a plăţii defalcate a TVA, aceştia beneficiind de unele facilităţi precum anularea penalităţilor de întârziere aferente obligaţiilor fiscale principale reprezentând TVA, restante la 30 septembrie 2017, în anumite condiţii, dar şi acordarea unei bonificaţii de 5% la plata impozitului pe profit sau, după caz, a impozitului pe veniturile microîntreprinderilor.

    Citeşte continuarea pe www.mediafax.ro

  • Schimbare majoră în reforma TVA propusă de Ministerul de Finanţe. De când devine măsura OBLIGATORIE

    Potrivit unui comunicat al Ministerului de Finanţe, noile prevederi au în vedere amânarea aplicării sistemului de plată defalcată cu câteva luni, precum şi sancţiuni mai blânde pentru firmele care nu se conformează.

    CITEŞTE NOTA DE FUNDAMENTARE A PROIECTULUI

    CITEŞTE PROIECTUL DE ORDONANAŢĂ

    „Ca urmare a discuţiilor pe care le-am avut cu mediul de afaceri, cu patronatele, cu mari întreprinderi şi IMM-uri, vom propune o serie de modificări la proiectul de ordonanţă privind splitul TVA, care să ţină cont de observaţiile reprezentanţilor companiilor. Am reţinut că principalele observaţii se referă la implementarea prea rapidă a proiectului şi la penalitatea de 50% care ar fi introdusă prea repede asupra neplăţii TVA. De aceea, vom amâna intrarea în vigoare a TVA split în mod obligatoriu la 1 ianuarie 2018, iar de la 1 octombrie va fi doar opţional”, au declarat surse oficiale din cadrul Ministerului de Finanţe, pentru Ziarul Financiar.

    Pentru a atrage companiile să treacă pe sistemul TVA split încă de la 1 octombrie, acestea vor primi o bonificaţie de 5% din impozitul pe profit pentru anul în curs, sau după caz a impozitului pe veniturile microîntreprinderilor. De asemenea, vor fi anulate penalităţi de întârziere aferente obligaţiilor fiscale principale reprezentând TVA, restante la 30 septembrie 2017.

    Conform noilor prevederi, penalitatea pentru neplata TVA, de 50% din suma datorată, va intra în vigoare doar după 30 de zile şi nu imediat. În plus, se va extinde termenul în care persoanele impozabile înregistrate în scopuri de TVA au obligaţia virării TVA de la 3 zile lucrătoare la 7 zile lucrătoare.

    De asemenea, registrul persoanelor care aplică plata defalcată a TVA va fi înfiinţat în perioada 1 octombrie-31 decembrie 2017. ANAF îşi mai asumă ca în termen de maxim 3 zile lucrătoare să aprobe transferul sumelor din contul de TVA în contul curent al titularului.

    România are cea mai mare evaziune la TVA din Uniunea Europeană, de 40%. Astfel, colectează pe an în jur de 11 miliarde de euro şi ar trebui, conform calculelor macroeconomice, să colecteze 19 miliarde de euro anual.

    CITEŞTE CONTINUAREA ARTICOLUI AICI 

     

  • Deputat PNL Viorica Cherecheş: Şcoala ar trebui să fie locul unde copilul să vină cu bucurie

    „Un număr uriaş de copii care şi-au imaginat cândva, la începutul clasei I, că ar putea avea un viitor frumos, riscă să se transforme în şomeri de lungă durată după ani buni de studiu. Doar 35% dintre copiii care au debutat în anul 2004 în clasa I au ajuns în anul 2016 să promoveze examenul de Bacalaureat.  Instituţia fundamentală care ar trebui să le ofere copiilor valori, repere, evoluţie şi cunoaştere a ajuns să-i piardă pe drum de la un ciclu de învăţământ la celălalt. Din păcate acest lucru se întâmplă la fiecare generaţie”, a precizat deputatul.

    În urma statisticilor realizate la nivel naţional, situaţia cunoştinţelor acumulate de elevi este dezastruoasă. Memorează mecanic şi nu ştiu să aplice ceea ce au învăţat.

    “Potrivit testelor PISA, recunoscute la nivel internaţional, 40%   dintre copiii români de 15 ani nu au cunoştinţe şi abilităţi minime care să le permită să înţeleagă un text sau să facă un raţionament matematic ori ştiinţific elementar.

    Paradoxal, un sfert dintre ei au note mai mari decât cele obţinute la  Evaluarea Naţională, iar în mediul rural procentul este foarte mare. Păcălim copiii cu note umflate, îi trecem clasa, dar ei nu pot să înţeleagă un text pe care ulterior să-l nareze sau să facă un raţionament matematic aplicând teoria învăţată”, a mai adăugat Viorica Cherecheş.

    Situaţia este una gravă deoarece cunoştinţele care nu sunt aprofundate nu pot fi valorificate de elevi, astfel că se crează un decalaj între copiii care studiază în aceeaşi clasă.

    “Elevii care iau note mici la Evaluarea Naţională ajung din cauza mediilor la liceele tehnologice şi nu pot evolua, ca să nu mai vorbim despre promovarea examenului de Bacalaureat. Pentru că nu au noţiunile de bază acumulate în clasele primare, în liceu nu se parcurge materia aşa cum prevede programa  şcolară. Intervenţia trebuie făcută în clasele mici, când copiii care se confruntă cu dificultăţi ar trebui să primească ajutor pentru a ţine pasul cu restul colegilor. Profesorii spun că sunt necesare mari eforturi pentru a recupera ulerior din acest decalaj” , a mai spus parlamentarul.

  • Deputat PNL Viorica Cherecheş: Şcoala ar trebui să fie locul unde copilul să vină cu bucurie

    „Un număr uriaş de copii care şi-au imaginat cândva, la începutul clasei I, că ar putea avea un viitor frumos, riscă să se transforme în şomeri de lungă durată după ani buni de studiu. Doar 35% dintre copiii care au debutat în anul 2004 în clasa I au ajuns în anul 2016 să promoveze examenul de Bacalaureat.  Instituţia fundamentală care ar trebui să le ofere copiilor valori, repere, evoluţie şi cunoaştere a ajuns să-i piardă pe drum de la un ciclu de învăţământ la celălalt. Din păcate acest lucru se întâmplă la fiecare generaţie”, a precizat deputatul.

    În urma statisticilor realizate la nivel naţional, situaţia cunoştinţelor acumulate de elevi este dezastruoasă. Memorează mecanic şi nu ştiu să aplice ceea ce au învăţat.

    “Potrivit testelor PISA, recunoscute la nivel internaţional, 40%   dintre copiii români de 15 ani nu au cunoştinţe şi abilităţi minime care să le permită să înţeleagă un text sau să facă un raţionament matematic ori ştiinţific elementar.

    Paradoxal, un sfert dintre ei au note mai mari decât cele obţinute la  Evaluarea Naţională, iar în mediul rural procentul este foarte mare. Păcălim copiii cu note umflate, îi trecem clasa, dar ei nu pot să înţeleagă un text pe care ulterior să-l nareze sau să facă un raţionament matematic aplicând teoria învăţată”, a mai adăugat Viorica Cherecheş.

    Situaţia este una gravă deoarece cunoştinţele care nu sunt aprofundate nu pot fi valorificate de elevi, astfel că se crează un decalaj între copiii care studiază în aceeaşi clasă.

    “Elevii care iau note mici la Evaluarea Naţională ajung din cauza mediilor la liceele tehnologice şi nu pot evolua, ca să nu mai vorbim despre promovarea examenului de Bacalaureat. Pentru că nu au noţiunile de bază acumulate în clasele primare, în liceu nu se parcurge materia aşa cum prevede programa  şcolară. Intervenţia trebuie făcută în clasele mici, când copiii care se confruntă cu dificultăţi ar trebui să primească ajutor pentru a ţine pasul cu restul colegilor. Profesorii spun că sunt necesare mari eforturi pentru a recupera ulerior din acest decalaj” , a mai spus parlamentarul.

  • Ce măsuri trebuie să ia companiile pentru a proteja datele clienţilor?

    Multe companii trebuie pur şi simplu obligate să ia măsuri pentru a se proteja. Dovadă şi legea care impune camere video sau agenţi de pază la casele de schimb valutar. Pe acelaşi principiu, Comisia Europeană a decis că toate instituţiile care procesează date personale trebuie să şi aibă grijă de acestea. pentru acelea care nu vor reuşi, oficialii europeni au pregătit o serie de amenzi usturătoare. Ce impact vor avea noile reglementări asupra companiilor din România şi cum ar trebui acestea să-şi securizeze datele?

    Pentru a răspunde ameninţărilor la adresa securităţii cetăţenilor şi companiilor UE, Comisia Europeană a prezentat în 2012 un pachet de acte legislative privind reforma normelor UE în materie de protecţie a datelor, destinat să adapteze Europa la era digitală. Pachetul de reformă a fost adoptat de Parlamentul European la 14 aprilie 2016 şi cuprinde două instrumente: Regulamentul general privind protecţia datelor (GDPR) şi Directiva privind protecţia datelor pentru sectoarele poliţiei şi justiţiei penale. Regulamentul general privind protecţia datelor (GDPR) adoptat de Comisia Europeană va intra în vigoare din 25 mai 2018 şi ar trebui să pună capăt fragmentării actuale a normelor UE în materie de protecţie a datelor. În acelaşi timp, pachetul de reformă va crea cadrul implementării unor politici de securitate care să protejeze datele sensibile şi care sunt conforme cu GDPR.

    Noua legislaţie le va permite cetăţenilor să exercite un control sporit asupra datelor lor cu caracter personal. Potrivit unui sondaj Eurobarometru, două treimi dintre europeni (67%) au declarat că sunt îngrijoraţi în legătură cu faptul că nu deţin controlul deplin asupra informaţiilor pe care le furnizează online.

    „Noile directive, care au fost aprobate de Consiliul European la începutul acestui an, reglementează termenul de date personale gestionate de anumite companii. Vorbim de organizaţii din domeniul medical, energetic şi nu numai. Sunt multe organizaţii cărora noi le oferim datele personale până la un nivel destul de avansat, iar noile directive reglementează partea asta. De asemenea, sunt specificate şi amenzi pentru companiile care pierd aceste date, iar datele devin publice”, explică Gabriel Gîdea, director de dezvoltare la Kingston Technology România şi Bulgaria, companie cu activitate în domeniul producţiei şi comercializării de produse pentru stocare, de pildă stickuri USM sau harduri externe. După cum explică managerul companiei Kingston, directiva europeană prevede şi un cuantum maxim de amenzi: 4% din cifra de afaceri globală sau 20 de milioane de euro.

    Ideea acestei directive, spune Gîdea, a plecat de la legile care erau implementate în anumite ţări din Europa de mai mult timp. „Ştiu sigur că în Marea Britanie există o astfel de lege care are cinci sau şase ani; în alte ţări nu există însă reglementări de genul ăsta. În Regatul Unit a fost chiar un exemplu în acest sens: un angajat al unei firme de pensii private a pierdut un stick de memorie care avea datele a 40.000 de clienţi. Cineva a găsit stickul, datele au ajuns publice, iar autorităţile s-au sesizat. A urmat apoi un proces soldat cu o amendă de 5 milioane de lire sterline; se întâmpla acum trei ani.”

    Părerea sa este că implementarea unor măsuri de securitate trebuie să se producă de sus în jos: în primul rând, tot managementul trebuie să fie la zi cu prevederile acestei directive şi să stabilească politici de securitate şi de gestionare şi transfer al datelor în interiorul companiei, să stabilească cine are acces la ce date şi să informeze apoi toţi angajaţii. „Momentan, cred că sunt protejate doar acele companii în care protecţia este obligatorie. Nu neapărat din punctul de vedere al directivei europene, cât mai ales din punctul de vedere al sensibilităţii datelor. Vorbim despre companii care utilizează deja stickuri cu criptare, pentru că ori au secrete industriale, ori informaţii de altă natură care nu trebuie să ajungă publice; nu vorbim neapărat de date personale ale clienţilor”, spune Gîdea.

    Mai mult de jumătate (54%) dintre companii nu au un angajat sau un departament care să se ocupe de tehnologiile emergente şi de impactul acestora, arată studiul Global Information Security Survey 2015, realizat de EY despre securitatea cibernetică. Studiul arată că majoritatea companiilor nu sunt mulţumite de felul în care sunt protejate de atacurile cibernetice. 88% dintre respondenţi cred că securitatea informaţională nu satisface pe deplin nevoile organizaţiilor pentru care lucrează, în vreme ce 36% dintre ei spun că e foarte puţin probabil să detecteze un atac cibernetic sofisticat.

    Din punctul de vedere al transferului de date pe mediu extern, companiile au două modalităţi de a se proteja: una ar fi să blocheze toate porturile USB din firmă, şi în momentul acela totul se transferă prin cloud sau pe serverul companiei, a doua ar fi să folosească stickuri criptate. „Sunt domenii – şi vor exista mereu – unde cloudul nu este suficient; va trebui să tranferi informaţia, la un moment dat, pe un mediu extern. Şi, sigur, criptarea e cea mai sigură metodă de protecţie în acest caz, pentru că vorbim de flexibilitatea pe care ţi-o dă folosirea unui stick de memorie criptat”, crede Gabriel Gîdea.

    Kingston Digital a achiziţionat în luna februarie compania IronKey, cunoscută pentru sistemele avansate de criptare. Astfel, clienţii IronKey vor avea acces la serviciile vânzări şi de suport tehnic puse la dispoziţie de Kingston. IronKey EMS, sistemul de management al USB-urilor, este o soluţie flexibilă care poate fi implementată atât în cloud, cât şi on premise. Impune folosirea unor politici specifice de securitate, cum ar fi parole puternice şi o limită de încercări, şi le permite administratorilor de sistem să dezactiveze de la distanţă unităţile pierdute sau furate. Kingston şi DataLocker au colaborat îndeaproape pentru dezvoltarea acestor soluţii avansate de criptare cu sistem de management.

    O altă mişcare importantă a celor de la Kingston a fost separarea diviziei de produse destinate gamingului, adică brandul HyperX. „Am început procesul acesta în momentul în care am înţeles că HyperX, ca brand de sine stătător, a devenit un nume puternic”, spune Gabriel Gâdea. „Ideea iniţială a HyperX a fost de performanţă, după care ne-am dus din ce în ce mai mult spre gaming. Kingston a rămas cu produsele de consumer şi corporate; din punctul meu de vedere, a fost lucrul corect. Acum, dacă mergi la un eveniment de gaming şi întrebi un participant de Kingston, nu o să ştie despre ce companie e vorba, dar cu siguranţă a auzit de HyperX.“

    Sportul electronic devine din ce în ce mai vizibil, pentru că participă din ce în ce mai mulţi jucători şi spectatori, dar şi o oportunitate de business. Recent Alibaba, gigantul chinez, a anunţat o investiţie de 150 milioane de dolari în eSports. Ramura Alisports a companiei va găzdui turneul de eSports World Electronic Sports Games, care are un fond de premiere de 5,5 milioane de dolari. Anul trecut, în competiţiile de DOTA 2 s-au oferit peste 31 de milioane de dolari, în cadrul League of Legends peste 7 milioane de dolari, Conter-Strike: Global Offensive peste 6 milioane de dolari.

    Un alt exemplu este The International 2016, cea de-a şasea ediţie a celei mai mari competiţii de DOTA 2, joc video, din lume. Fondul de premiere al turneului s-a ridicat la 18,5 milioane de dolari, fiind în continuă creştere an după an, deoarece fanii pot contribui la fond achiziţionând diferite produse virtuale. 17 milioane din cele 18,5 provin din contribuţiile fanilor, care au cheltuit 68 de milioane de dolari pe obiecte virtuale, iar 25% din aceşti bani s-au dus către fondul de premiere.

  • Decenii de relaţii

    A fost şi este o vreme a fierberii în Republica Moldova, iar acordul privind asistenţa financiară rambursabilă între România şi Republica Moldova, semnat la Chişinău, la 7 octombrie 2015, în valoare de 60 de milioane de euro, va trece, desigur, rapid prin maşina de vot a Casei Poporului. Şi, dincolo de nevoia de reforme cerută de români şi de europeni, cei mai nevoiaşi cetăţeni ai Republicii Moldova vor primi un ajutor de urgenţă care i-ar putea ajuta să iasă cu bine din iarnă. În continuare?

    Să ne întoarcem un pic în timp, în anul 2005; premierul Vasile Tarlev vizitează Bucureştiul, vizită privită drept o încercare de apropiere a autorităţilor moldovene de România şi o distanţare faţă de Moscova. Dar Republica Moldova era în situaţia de a face faţă unei crize energetice, în condiţiile în care Centrala Electrică de la Cuciurgan, situată în Transnistria, sistase livrările de energie către republică. Centrala se afla în proprietatea gigantului energetic rus RAO EAS Rossii şi asigura mai mult de jumătate din necesităţile de energie electrică ale republicii.

    Centrala de la Cuciurgan a oprit livrarea curentului pe motiv că distribuţia de electricitate, deţinută de grupul Union Fenosa, refuzase majorarea tarifului de la 3,05 la 4,08 cenţi pentru un kilowatt-oră. Decizia furnizorului poate fi interpretată ca fiind una de natură economică, dat fiind refuzul Chişinăului de a accepta majorarea preţului. Dar mulţi au spus că decizia avea şi o pronunţată încărcătură politică în contextul relaţiilor dintre Moldova şi Rusia, nu tocmai prieteneşti atunci. La mijloc, România. Oficialii români au invocat la întâlnirile cu Tarlev o datorie de 30 de milioane de dolari, care data din perioada 1998 – 1999, când republica s-a confruntat cu o situaţie asemănătoare, oprirea livrărilor de la Cuciurgan.

    În mai 1999 Moldova datora CONEL, compania de electricitate de atunci, aproape 9 milioane de dolari. Datoria urma să se compenseze prin participarea unui consorţiu românesc alcătuit din SNP Petrom şi un grup de firme private la privatizarea distribuitorului moldovean de produse petroliere Tirex Petrol. Un şir lung de negocieri fără finalitate şi viziunile diferite ale celor două părţi asupra preţului tranzacţiei au făcut ca afacerea să cadă. Tirex a fost preluată de o companie germană, care a oferit 500.000 de dolari pentru 82% din acţiuni şi s-a angajat să investească 5 milioane de dolari în infrastructură. La începutul anului 2000 datoria moldovenilor pentru electricitate crescuse la 22 de milioane de dolari, la acea dată echivalentul facturii pentru gazele naturale necesare României pentru o lună de zile.

    Situaţia este discutată la o întâlnire a premierilor de atunci, Mugur Isărescu şi Dumitru Braghiş, în ianuarie 2000, dar fără nicio finalitate. În martie, CONEL avertiza Moldtranselectro că va opri livrările, dacă nu îşi primeşte banii, iar la începutul lui aprilie vine propunerea guvernului Republicii Moldova: plata în bani şi produse agricole, pentru început seminţe de porumb în valoare de 2 milioane de dolari (datoria era deja de 28 de milioane de dolari).

    Porumbul provenea din confiscări de la diverşi agenţi economici şi a fost refuzat de CONEL. Alegerile şi schimbarea politică din anul 2000 au făcut ca problema datoriei să treacă în planuri secunde, în România. Abia în august 2001 Adrian Năstase, în calitate de premier, mai făcea referire, nemulţumit, la problema datoriei, dar în alt context: datoriile Republicii Moldova faţă de Ucraina au fost transformate, prin intermediul unei societăţi private, în acţiuni la reţelele de electricitate, ceea a determinat anularea licitaţiei lansate pentru aceste reţele, la care participau şi societăţi româneşti. Şi apoi nimic, timp de patru ani. A mai fost pomenită la vizita lui Tarlev şi pe urmă becul s-a stins, figurat vorbind. 

    Este doar un episod din istoria alambicată a relaţiilor dintre România şi Republica Moldoba, bazate pe o frăţie oportunistă. Am citit analize care vorbesc despre o Moldovă menită să rămână veşnic un stat asistat, care şi-a epuizat opţiunile de politică externă, adică apropierea de Rusia sau de Europa. Proeuropenismul de acum mi se pare a fi din nou o soluţie dictată de aceleaşi raţiuni oportuniste. Iar nemulţumirea moldoveanului din stradă nu are de-a face cu Rusia sau Europa, ci cu corupţia, cu sărăcia, cu nivelul de trai scăzut. În rest, opţiunile pentru România sunt destul de reduse, deşi spaţiu de manevră ar fi. Putem impune condiţii (asta dacă nu va apărea o mână prietenească de ajutor pentru Chişinău din partea Moscovei), putem investi, putem primi şi şcoli tineri, putem oferi în continuare ajutor populaţiei.

    Există un semn de întrebare, dacă România va putea face asta în anul electoral 2016, cu propria populaţie destul de nemulţumită şi cu o clasă politică descalificată.