Tag: redeschidere

  • Muzeul Zoologic din Cluj, cu fluturi şi păianjeni vechi de o sută de ani, redeschis

    Rectorul UBB, Ioan Aurel Pop, a declarat la ceremonia de redeschidere a Muzeului Zoologic că acesta este al doilea astfel de muzeu din România, după ”Grigore Antipa” din Bucureşti ca bogăţie a colecţiilor.

    ”Muzeul Zoologic al UBB, pe care l-am redeschis după lucrări de reabilitare care au durat doi ani şi jumătate, este, în primul rând, un muzeu de cercetare şi un muzeu didactic pentru noi, dar este şi o emblemă a acestui oraş, a Transilvaniei, a României, al doilea muzeu zoologic după muzeul Grigore Antipa din Bucureşti, ca bogăţie a colecţiilor, acesta nu este puţin lucru”, a spus Pop.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Instanţa supremă a respins cererea DNA de redeschiderea a anchetei în cazul lui Paul Stănescu

    Respinge cererea de confirmare a redeschiderii urmăririi penale, formulată de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcţia Naţională Anticorupţie, în dosarul penal 82/P/2012 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcţia Naţională Anticorupţie-Serviciul Teritorial Craiova, privind pe numiţii Stănescu Paul, Briceag Belu Marian, Cotoşman Florin şi Manolache Remulus, se arată în decizia instanţei supreme.

    Este vorba despre un dosar deschis pentru presupuse fapte din 2010, de pe vremea când Paul Stănescu era preşedinte al Consiliului Judeţean Olt. La acea vreme, procurorii DNA Craiova au investigat modul de finanţare al echipei de fotbal FC Aluminiu ALRO Slatina, fiind suspectată modalitatea prin care instituţia publică a susţinut financiar echipa de fotbal.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • România va avea un nou AEROPORT. Şantierul va fi redeschis după o pauză de cinci ani

    Consiliul Judeţean Braşov este în curs de atribuire a licitaţiei pentru reluarea lucrărilor la Aeroportul Internaţional Braşov-Ghimbav, iar o primă etapă de lucrări va presupune cinci obiective noi, iar lucrările vor începe la sfârşitul lunii aprilie şi vor dura patru luni.

    Primul este calea de rulare Alfa, care va face legătura între pistă şi parcarea avioanelor, cu o lungime de 200 de metri şi o lăţime de 23 de metri, plus acostamente. Aceasta va fi construită din dale de ciment cu o grosime de 41 de centimetri, ca de altfel şi parcarea, care va avea o dimensiune de 135 de metri pe 145 de metri. Aici vor putea staţiona trei aeronave categoria C, cu anvergura aripilor de 36 de metri.

    Totodată, un al treilea element din acest proiect este sistemul de canalizare complex, care va asigura atât preluarea apelor de pe pistă, cât şi de pe calea de rulare şi parcare.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Primul ministru din Guvernul Dăncilă care stă cu demisia pe masă. Decizia de care depinde mandatul său

    “În 2010, Curtea de Conturi a făcut verificări de fond, a spus că totul e în regula. După aceea, un cetăţean a cărui identitate, spune DNA, nu a fost găsită, a făcut o sesuzare in dos cu finantarea echipei de fotbal Alro Slatina şi au început cercetările. DNA Craiova a avut un expert, au verificat dacă există prejudiciu, DNA Craiova a zis că nu exista prejudiciu şi în baza constatărilor au dat neînceperea urmăririi penale. Pe 17 ianuarie 2018 DNA cere redeschiderea din nou a acestui dosar. Nu ştiu care e cauza. Mai sunt de la Curtea de Conturi trei auditori citaţi în acest dosar şi s-a amânat. În momentul în care voi deveni inculpat în acest dosar, eu, Paul Stănescu, îmi voi pune imediat demisia pe masa primului ministru. (..) Eu cred ca totul a fost legal”, a declarat, pe 25 ianuarie, Paul Stănescu la instanţa supremă.

    Cererea DNA de redeschidere a unui dosar pe numele vicepremierului Paul Stănescu vizează fapte din 2010, cauza fiind anchetată anterior de DNA Craiova şi închisă în 2013.

    Cauza a fost înregistrată la instanţa supremă în 17 ianuarie 2018.

    În dosar mai sunt vizate şi alte trei persoane: Marian Belu Briceag, Florin Cotoşman (fost şef în cadrul Gărzii de Mediu ) şi Remulus Manolache.

    Ar fi vorba despre un dosar deschis pentru presupuse fapte din 2010, de pe vremea când Paul Stănescu era preşedinte al Consiliului Judeţean Olt. La acea vreme, procurorii DNA Craiova au investigat modul de finanţare al echipei de fotbal FC Aluminiu ALRO Slatina, fiind suspectată modalitatea prin care instituţia publică a susţinut financiar echipa de fotbal.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Decizia care poate provoca PRIMA DEMISIE din Guvernul Dăncilă

    “În 2010, Curtea de Conturi a făcut verificări de fond, a spus că totul e în regula. După aceea, un cetăţean a cărui identitate, spune DNA, nu a fost găsită, a făcut o sesuzare in dos cu finantarea echipei de fotbal Alro Slatina şi au început cercetările. DNA Craiova a avut un expert, au verificat dacă există prejudiciu, DNA Craiova a zis că nu exista prejudiciu şi în baza constatărilor au dat neînceperea urmăririi penale. Pe 17 ianuarie 2018 DNA cere redeschiderea din nou a acestui dosar. Nu ştiu care e cauza. Mai sunt de la Curtea de Conturi trei auditori citaţi în acest dosar şi s-a amânat. În momentul în care voi deveni inculpat în acest dosar, eu, Paul Stănescu, îmi voi pune imediat demisia pe masa primului ministru. (..) Eu cred ca totul a fost legal”, a declarat, pe 25 ianuarie, Paul Stănescu la instanţa supremă.

    Instanţa supremă a amânat, joi, cererea DNA de redeschidere a unui dosar pe numele vicepremierului Paul Stănescu, care vizează fapte din 2010, cauza fiind anchetată anterior de DNA Craiova şi închisă în 2013.

    Cauza a fost înregistrată la instanţa supremă în 17 ianuarie 2018.

    În dosar mai sunt vizate şi alte trei persoane: Marian Belu Briceag, Florin Cotoşman (fost şef în cadrul Gărzii de Mediu ) şi Remulus Manolache.

    Citeşte continuarea pe www.gandul.info

  • După 35 de ani, cinematografele din Arabia Saudită au fost redeschise

    Autorităţile din regat, care trece prin schimbări profunde de când a preluat puterea Mohammed bin Salman, au făcut acest anunţ luni.

    “Comisia Generală pentru Audiovizual a început procesul de acordare a licenţelor cinematografelor din regat”, a anunţat ministrul Culturii, Awwad bin Saleh Alawwad, într-un comunicat. “Ne aşteptăm ca primele cinematografe să se deschidă în martie 2018”, a adăugat acesta.

    Specialişti din industrie care lucrează în Arabia Saudită au declarat pentru The Hollywood Reporter că această mişcare era aşteptată de mult timp, iar unii investitori au construit deja cinematografe, anticipând anunţul oficial.

    Citiţi mai multe pe www.descopera.ro

  • Saint-Gobain a anunţat redeschiderea unei linii de producţie de vată minerală

    “Odată cu reînceperea activităţii la linia de producţie de la fabrica Isover, Grupul Saint-Gobain îşi adaptează capacitatea de livrare a vatei minerale din fibră de sticlă la cererea pieţei din regiune, dat fiind faptul că piaţa din România este cea mai mare din regiunea de Sud-Est a Europei. Decizia noastră a fost generată de tendinţa pozitivă înregistrată de piaţa construcţiilor din ultimul an, tendinţă estimată să continue şi în următoarea perioadă“, a declarat Ovidiu Păscuţiu, Director General Saint-Gobain Construction Products România – Rigips şi Isover.

    În plus, Grupul Saint-Gobain îşi anunţă angajamentul de a moderniza linia de producţie de vată bazaltică de la fabrica din Ploieşti pe parcursul anului 2018, cu obiectivul de a avea o capacitate de producţie mărită cu până la 30 000 tone în 2019.

    Potrivit reprezentanţilor companiei, fabrica Isover din Ploieşti va fi una dintre puţinele fabrici din lume care va produce atât vată de sticlă cât şi vată bazaltică, permiţând astfel Grupului Saint-Gobain să îşi extindă şi armonizeze gama de produse oferită în regiunea de Sud-Est a Europei. Aceasta va furniza produse şi soluţii atât către România, cât şi către ţări vecine precum Moldova, Bulgaria, Ungaria, Serbia, Croaţia, Bosnia, Macedonia, Kosovo şi Albania. După investiţii considerabile realizate în România în ultimii 12 ani, prin aceste investiţii Saint-Gobain îşi întăreşte angajamentul faţă de piaţa locală şi regională. Saint-Gobain Isover estimează că va ajunge în 2019 la un total de 170 de angajaţi în departamente precum producţie, vânzări, logistică, financiar şi resurse Umane.

     

  • Căi rutiere REDESCHISE, după ce vremea severă a afectat 40 de localităţi din 17 judeţe/ UPDATE: Nou bilanţ MAI cu drumurile rămase blocate

    UPDATE 11:59

    Circulaţia pe două drumuri naţionale din Harghita, oprită de duminică, a fost redeschisă

    Circulaţia pe două drumuri naţionale din judeţul Harghita, oprită de duminică din cauza copacilor căzuţi de carosabil, a fost redeschisă.

    Potrivit IGPR, în judeţul Harghita, circulaţia rutieră a fost reluată pe cele două drumuri naţionale unde pe parcursul nopţii a fost oprită din cauza copacilor căzuţi pe carosabil, respectiv DN12C Gheorghieni – Lacu Roşu şi DN13B Praid – Joseni.

    Traficul rutier a fost reluat, dar se circulă în condiţii de iarnă, precizează IGPR.

    Duminică, efecte ale ninsorilor şi viscolului au fost înregistrate în 12 localităţi din şase judeţe, fiind vorba de probleme la alimentarea cu energie electrică sau de căi rutiere blocate sau închise, au transmis reprezentanţii Ministerului Afacerilor Interne. În judeţul Harghita a fost închis un segment de drum între Lacul Roşu şi Gheorghieni (27 de km de pe DN12C) din cauza copacilor căzuţi, iar în localitatea Joseni a fost închis un segment pe DN13B care făcea legătura cu localitatea Praid.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Povestea tinerilor români care au început afacerea într-un garaj iar acum au în plan să-şi deschidă mai multe magazine

    Ideea a apărut în urmă cu şapte ani, pornind de la observaţia că la vremea respectivă bucureştenii nu mai aveau acces la o pâine de calitate, aşa cum exista în străinătate. Iar cum cei doi făceau de ani de zile pâine în casă, deja acumulaseră cele 10.000 de ore proverbiale, necesare excelenţei în orice domeniu. ”Întrebarea «ce ar fi dacă…» a venit natural şi într-o zi ne-am hotărât să încercăm să facem un business din asta, iar Tartelier 1.0 a început în 2011, într-un garaj. Glumeam cu partenerii că multe companii mari au pornit dintr-un garaj, iar dacă facem şi noi la fel, sigur o să avem succes“, declară Irina Gheorghiu, care deţine împreună cu soţul său afacerea Tartelier. După doi ani au decis să se mute într-un loc mai vizibil, dar din cauza dificultăţilor de a închiria un spaţiu în condiţii acceptabile au fost nevoiţi să-şi întrerupă activitatea.

    Printr-un concurs de împrejurări, Tartelierul a renăscut în varianta 2.0 în primăvara lui 2017, cu noi investitori şi o nouă locaţie. În prezent, Tartelier are cinci acţionari – Irina şi Ştefan Gheorghiu, Andrei Pitiş, un antreprenor foarte cunoscut în domeniul tech, Julien Ducarroz, fost director de marketing al Orange România şi în prezent CEO al Orange Moldova, şi Răzvan Popescu, unul dintre fondatorii Dental Med. Ştefan Gheorghiu are background în ştiinţe – fizică, chimie industrială, inginerie – şi a lucrat 10 ani în cercetare în universităţi de prestigiu din SUA şi Europa, iar soţia sa este de profesie jurnalist, cu experienţă de lucru şi management în presa publică şi privată.

    Iniţial, Tartelierul a pornit din pasiunea cuplului pentru gastronomie, acesta fiind încă motorul activităţii lor. În anii petrecuţi în străinătate, cei doi au explorat cultura şi tradiţiile culinare ale Europei, mai ales partea de brutărie şi patiserie şi cofetărie; au cunoscut morari şi brutari de la care, spun antreprenorii, au învăţat foarte mult despre producţie şi business, iar cu unii colaborează şi în prezent. După ce s-au întors în ţară, după fiecare concediu petrecut în Franţa, aduceau câte un sac de făină în portbagajul maşinii, povesteşte Irina Gheorghiu, iar timp de câţiva ani au făcut pâine în cuptorul de acasă, experimentând metode tradiţionale de fermentaţie, diverse combinaţii de făinuri şi seminţe şi diverse metode ce coacere pe vatră. ”Din cele două pâini care ieşeau din cuptor, pe una o mâncam, iar pe cealaltă o dăruiam. În acest fel ne-am făcut mulţi prieteni şi am descoperit că pâinea are proprietatea magică de a aduce oamenii la un loc“, spune Irina Gheorghiu. Investiţia iniţială s-a desfăşurat în mai multe etape şi este greu de estimat cu exactitate, dar fondatorii spun că se plasează în jurul a 100.000 de euro.

    Principalele categorii produse şi comercializate de Tartelier sunt pâinea, tartele dulci şi sărate, patiseria pe stil francez (croissants, financieri) şi oferta de prânz (sandvişuri, quiche, salate etc.). După cum arată şi numele, Tartelierul este în primul rând un atelier de tarte, deci tartele sunt mediul în care cei doi îşi exprimă cel mai bine talentul şi creativitatea. Astfel, Irina şi Ştefan Gheorghiu au ambiţia şi de a arăta bucureştenilor că tarta poate fi mult mai mult decât prăjitura banală din cofetăriile tradiţionale româneşti. ”Noi interpretăm în mod original reţetele clasice, dar creăm în permanenţă şi altele noi“, spune antreprenoarea. Tartelierul se poziţionează pe segmentul premium, oferind produse care punctează la calitate prin materiile prime din ingrediente bio.

    Categoriile de public ţintă includ ”young professionals“, acei oameni interesaţi de gastronomie sau de mâncare sănătoasă, oameni care cred în bio, susţin agricultura şi un stil de viaţă sustenabil. În Tartelier nu se folosesc aditivi, coloranţi alimentari sau conservanţi, ci totul este produs pe loc, în ziua vânzării. De asemenea, afacerea se adresează comunităţii de expaţi europeni care caută în Bucureşti o calitate a produselor comparabilă cu cea de acasă. În linii mari, valoarea bonului mediu este în jur de 30 de lei.

    Pe de altă parte, piaţa în care activează este din ce în ce mai competitivă, iar dacă în 2011 în tot Bucureştiul existau doar două, trei afaceri cu pâine şi patiserie de calitate, în ultimii ani au apărut multe firme mici care produc marfă bună, afirmă antreprenorii. ”Noi vedem asta ca un semn bun, care arată că piaţa se maturizează şi cererea de produse de calitate creşte. Tartelierul se diferenţiază de concurenţă mai ales prin direcţia bio pe care a ales-o“, explică Irina Gheorghiu. Deşi spune că este prea devreme să vorbească despre datele financiare, ţinând cont că au redeschis businessul de circa jumătate de an, fondatoarea precizează că în momentul de faţă încă mai investesc în schimbări şi amenajări în magazin. Recunoaşte că deocamdată nu se gândesc la extinderea businessului, dar e posibil ca în viitor să îşi deschidă mai multe puncte de vânzare. ”Ne dorim că Tartelierul să devină o destinaţie pentru cei interesaţi de mâncarea bună şi un loc plăcut de întâlnire pentru business sau prieteni“, adaugă antreprenoarea. Pe de altă parte, completează tot ea, Tartelierul nu a fost gândit pentru francizare, deoarece principalul motor al interesului pentru produsele lor este reprezentat de creativitatea echipei de producţie. ”În plus, nivelul de calitate este greu de reprodus în mai multe locaţii“, completează ea.

    Cel mai dificil moment de la lansarea afacerii a fost, conform antreprenorilor, găsirea unui spaţiu corespunzător pentru desfăşurarea afacerii. În primul rând, chiriile foarte mari fac foarte dificilă găsirea unui spaţiu care să permită producţia şi vânzarea în acelaşi loc. Pe de altă parte, infrastructura spaţiilor comerciale este foarte precară – de exemplu, puţine spaţii comerciale au curent trifazic şi o capacitate suficientă pentru instalarea unui cuptor, iar instalarea acestora implică cheltuieli substanţiale care cad de obicei în sarcina chiriaşului, spune Irina Gheorghiu.

    ”Însă un  antreprenor trebuie să aibă curajul să-şi ia viaţa în propriile mâini. În primul rând, trebuie să fie dedicat şi să aibă motivaţia să-şi urmărească scopul şi ideile şi trebuie să fie tolerant la risc. Nu e nevoie să aibă mulţi bani, mai ales că bani pentru afaceri se găsesc din ce în ce mai uşor în ultima vreme“, sunt sfaturile sale pentru cei care vor să ia calea antreprenoriatului. Indiferent în ce domeniu activează cineva, nu poate să obţină acest echilibru decât dacă îi place ceea ce face, pasiunea fiind una din căile sănătoase spre succes, completează antreprenoarea. ”Tinerii sunt mai buni la antreprenoriat decât cei din generaţia noastră. Ei au crescut deja într-o cultură în care totul e posibil şi în care cunoaşterea nu se mai limitează la un manual. Trebuie să aibă curaj să încerce, să nu se teamă de eşec şi să înveţe din el. Tinerii care vor să înceapă o afacere trebuie să înţeleagă cât mai repede că antreprenoriatul nu se potriveşte oricui. Unele lucruri se pot învăţa, altele ţin de personalitatea fiecăruia“, conchide fondatoarea Tartelier.

    Sectorul de morărit şi panificaţie, unde activează peste 6.000 de companii, ajunge anual la circa 10 miliarde de lei, fiind una dintre cele mai importante categorii din industria alimentară, o piaţă de peste 40 miliarde de lei, conform calculelor ZF. În total, primii zece jucători din industrie au împreună afaceri de peste 2 miliarde de lei, deci şi-au adjudecat 20% din piaţă. În industria de panificaţie cele mai multe companii sunt deţinute de români, iar în clasamentul celor mai mari zece jucători domină tot antreprenorii locali.

  • Paul Stănescu, noul ministru al Dezvoltării, vizat într-o anchetă a DNA. Cercetările, in rem

    Surse judiciare au declarat pentru MEDIAFAX că cercetările sunt în curs în acest dosar, fiind o cauză redeschisă de Tribunalul Olt în septembrie 2015, la cererea DNA. Cauza este investigată de Secţia 1 a DNA.

    “Admite cererea formulată de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie Bucureşti – Direcţia Naţională Anticorupţie, având ca obiect confirmarea redeschiderii urmăririi penale privind pe suspecţii Vîlcov Darius Bogdan, Stănescu Paul, Prina Minel Florin, Langa Bogdan Graţian, Tomescu Constantin Cristian, Şerban Laurenţiu Adrian, Ramba Andrei Ovidiu, Bărbulescu Andra şi Oprescu Marius. În baza art. 335 alin.4 C. proc. pen. constată legalitatea şi temeinicia ordonanţei nr.223/C2/2015 din 15.07.2015, emisă de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie Bucureşti – Direcţia Naţională Anticorupţie prin care s-a dispus infirmarea rezoluţiei nr.271/P/2012 din data de 05.07.2013 a Direcţiei Naţionale Anticorupţie -Serviciului Teritorial Craiova şi confirmă redeschiderea urmăririi penale în dosarul nr.271/P/2012”, este decizia Tribunalului Olt din 2015.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro