Tag: recurs

  • Zeci de deţinuţi au ieşit din Penitenciarul Iaşi: ”Era să fac infarct, şi acum am temperatură. Mă simt de parcă m-am născut a 15-a oară”

    La ieşirea din Penitenciarul de Maximă Siguranţă Iaşi, toţi cei 37 de deţinuţi au reclamat condiţiile din închisoare şi au vorbit despre supraaglomerare.

    Robert Banu a fost închis pentru trafic de droguri şi avea de ispăşit 5 ani şi jumătate. A executat 5 ani din pedeapsă, pentru că prevederile legii 169/2017 i-au tăiat aproape 6 luni din pedeapsă.

    „Am ieşit acum de pe poarta puşcăriei, cum se numeşte asta, Penitenciarul Iaşi. Condiţiile sunt inumane. Anul trecut, cu revolta, ne-au bătut, ne-au aruncat în ţară fără bagaje fără nimic, ploşnite în cameră, mucegai, igrasie, gândaci, saltele rupte, câte 2-3 inşi în pat, e grozav ce e în penitenciare. E jale ce e aici. Cadrele se comportă rău cu deţinuţii, înjură, normal că ne luăm şi noi în gură cu ei şi ni se fac rapoarte. De vreo un an şi patru luni trebuia să ies afară şi mi s-au dat patru amânări. Azi dimineaţă (joi – n.r.) de la şeful de secţie am aflat că ies. Foarte bine m-am simţit. Doamne, uite acum mi-a venit şi mie ziua ca să ma eliberez”, a declarat Robert Banu la ieşirea din Penitenciarul de Maximă Siguranţă Iaşi.

    citeste continuarea pe www.gandul.info

  • Cluj: Tribunalul îl obligă pe primarul Emil Boc să amplaseze plăcuţe în limba maghiară

    Purtătorul de cuvânt al Tribunalului Cluj, Simona Trestian, a declarat, marţi, corespondentului MEDIAFAX, că magistraţii au admis o cerere de amplasare a plăcuţelor bilingve formulată de Asociaţia Minority Rights.

    ”Tribunalul Cluj a admis cererea de chemare în judecată formulată de reclamanta Asociaţia Minority Rights în contradictoriu cu primarul municipiului Cluj-Napoca având ca obiect obligaţia de a face. Obligă pârâtul (primarul municipiului Cluj-Napoca – n.r.) la inscripţionarea pe aceleaşi tăbliţe indicatoare a denumirii localităţii Cluj-Napoca şi în limba maternă a minorităţii etnice maghiare. Cu drept de recurs în 15 zile la Curtea de Apel Cluj”, a spus Simona Trestian.

    Purtătorul de cuvânt al Primăriei Cluj-Napoca, Oana Buzatu, a declarat, corespondentului MEDIAFAX, că municipalitatea va face recurs la Curtea de Apel Cluj.

    Asociaţia Minority Rights Cluj-Napoca a început în 2015 procesul prin care a cerut Tribunalulul Cluj să îl oblige pe primarul Enil Boc să amplaseze inscripţii şi în limba maghiară la intrările în municipiu.

  • GDF Suez va primi de la statul român o despăgubire de aproape 300 de milioane de lei

    “Prin senţinţa civilă 1173/24.04.2015, pronunţată în dosarul 3874/2/2011, Curtea de Apel Bucureşti a dispus următoarele: Respinge capetele de cerere privind obligarea ANRE la publicarea valorii actualizate a sumei fixe unitare pentru acoperirea costurilor de achiziţie a gazelor naturale şi obligarea ANRE la emiterea unui ordin pentru aprobarea preţurilor finale reglementate aplicabile de către G.S.E.R., pentru furnizarea reglementată de gaz natural, ca fiind rămase fără obiect. Admite în parte acţiunea. Obligă pârâta la plata către reclamantă a sumei de 291.39 mil. lei, reprezentând contravaloarea prejudiciului cauzat acesteia până la data de 31.12.2010”, a anunţat ANRE.

    Sentinţa nu a fost încă redactată, astfel că ANRE nu cunoaşte considerentele pentru care instanţa de judecată, deşi a respins capetele principale de cerere ca fiind rămase fără obiect, a decis plata despăgubirilor, potrivit comunicatului.

    ANRE consideră că, prin Ordinele 31/2012 şi 22/2014 de aprobare a preţurilor reglementate prin care au fost majorate preţurile finale reglementate, GDF Suez şi-a recuperat costurile realizate şi neacoperite prin preţurile practicate şi la care se referă instanţa de judecată.

  • Comisia de Recurs a menţinut penalitatea de 33.750 de lei primită de FC Rapid

    “Comisia respinge recursul ca nefondat”, se menţionează în soluţia Comisiei de Recurs, publicată, vineri, pe site-ul oficial al Ligii Profesioniste de Fotbal.

    La 4 martie, gruparea FC Rapid fusese sancţionată de Comisia de Disciplină a Federaţiei Române de Fotbal cu 33.750 de lei penalitate sportivă, în urma incidentelor provocate de proprii suporteri prin introducerea şi aruncarea de materiale pirotehnice în incinta arenei la meciul cu FC Viitorul.

    Nemulţumită de sancţiune, conducerea clubului giuleştean atacase decizia Comisiei de Disciplină la Comisia de Recurs a FRF.

  • Mazăre va face recurs la decizia ICCJ de a fi cercetat în continuare sub control judiciar

    “Aşteptăm motivaţia judecătoarei, după care vom face recurs săptămâna viitoare, tot la Înalta Curte”, a spus Radu Mazăre.

    De asemenea, primarul a susţinut că, printr-o comisie rogatorie, România a cerut statului Liechtenstein să folosească documente dintr-un alt dosar al lui Elan Schwartzenberg decât cel în care Mazăre este acuzat că ar fi primit 175.000 de euro de la Avraham Morgenstern.

    ”În comisia rogatorie, România a fost solicitat statului Liechtenstein dreptul de a folosi documentele din dosarul pe care ei îl aveau al lui Elan Schwartzenberg care priveşte Realitatea şi transferul unor sume de bani dintr-o companie care era în Liechtenstein, dreptul de a-l folosi împotriva mea, a lui Mazăre Alexandru, a lui Elan Schwartzenberg şi al Lizetei Haralambie. De la Liechtenstein a venit un răspuns de la minister ca urmare a unei hotărâri de instanţă dată în camera din statul Vaduz de către judecătorul de acolo şi care spune că permite folosirea documentelor respective împotriva lui Radu Mazăre şi a lui Elan Schwartzenberg”, a afirmat primarul Constanţei.

    De asemenea, el a menţionat că documentele respective nu putea fi utilizate în cazul altor persoane sau dacă urmărirea penală ar fi fost extinsă.

    ”Dacă vreţi să extindeţi urmărirea penală în afara faptului pe care l-aţi solicitat, respectiv luarea de mită, trebuie să ne cereţi permisiunea iar printr-o comisie rogatorie. Dacă vreţi să faceţi împotriva altor persoane, trebuie să ne cereţi permisiunea, lucru pe care procurorii români nu l-au făcut, respectiv utilizând documentele împotriva lui Alexandru Mazăre, că spun că şi el este suspect, că a primit banii prin cont şi e acuzat împreună cu mine că e complice. Mie mi-au extins şi pentru fals în declaraţii folosindu-se de respectivele înscrisuri fără să respecte condiţia”, a afirmat primarul.

    El a precizat că avocatul său a sesizat autorităţile din Liechtenstein despre această situaţie, iar Ministerul Justiţiei din ţara respectivă a înaintat un protest oficial Ministerului Justiţiei din România în legătură cu această situaţie, aşteptând un răspuns în următoarele două luni.

    ”Judecătorul din Liechtenstein a luat cunoştinţă de această încălcare, a trimis un document în acest sens Ministerului de Justiţie din Liechtenstein, care a înaintat un protest oficial României. De ce au fost folosite datele din comisia rogatorie, date statului român sub condiţia precizată, împotriva altor persoane şi de ce s-a extins fără să li se ceară permisuiunea? Iar statul român trebuie să răspundă acestui protest oficial pentru că cei din Liechtenstein au dat un termen de două luni. Cu alte cuvinte, procurorii în acest caz în ceea ce mă priveşte pe mine, extinzând au comis un abuz pentru că nu le permitea comisia rogatorie acceptată de către cei din Liechtenstein”, a mai declarat Radu Mazăre.

    El a mai spus că intenţionează să dea în judecată statul român pentru că ar fi fost reţinut în baza unor probe nelegale, dar că va face acest lucru după răspunsul Ministerului de Justiţie din România către cel din Liechtenstein.

    “Am discutat cu avocaţii şi după ce va răspunde ministerul, după ce va face anchetă Ministerul de Justiţie, care trebuie să răspundă oficial Ministerului de Justiţie din Liechtenstein privitor la protest, ca să poată să răspundă va trebui să facă o anchetă, să vadă ce s-a întâmplat. După ce vor trimite răspunsul respectiv, atunci probabil că o să dau şi eu în judecată statul român. În mod categoric asta va face domnul Morgenstern, care nu a fost vizat în niciun fel de comisia rogatorie, nici măcar nu s-a cerut pentru el, nu că nu s-a obţinut”, a menţionat primarul Constanţei.

    ICCJ a respins, marţi, cererea primarului Radu Mazăre de ridicare a măsurii controlului judiciar în dosarul în care este acuzat că ar fi primit 175.000 de euro de la Avraham Morgenstern pentru ca acesta să câştige contractul privind construirea locuinţelor sociale din cartierul “Henri Coandă” din Constanţa.

    Radu Mazăre trebuie astfel să respecte în continuare toate obligaţiile care i-au fost impuse prin măsura controlului judiciar, respectiv: să se prezinte la procurori, la judecătorul de cameră preliminară sau la instanţă ori de câte ori este chemat; să anunţe dacă îşi schimbă locuinţa; să se prezinte la Poliţia Municipiului Constanţa în zilele stabilite în programul de supraveghere sau când este chemat; să nu părăsească ţara.

    Cererea lui Radu Mazăre trebuia să se judece luni, însă ICCJ a stabilit un nou termen pentru marţi, după ce magistratul Rodica Cosma, căreia îi fusese repartizat dosarul, s-a abţinut să judece, pe motiv că tot ea a respins anterior propunerea procurorilor DNA de arestare a primarului Constanţei, în dosarul în care este cercetat pentru luare de mită privind construirea locuinţelor sociale din cartierul “Henri Coandă”. Astfel, dosarul a fost repartizat aleatoriu unui alt judecător, care marţi a dat o decizie în această cauză.

    În dosarul locuinţelor sociale “Henri Coandă”, primarul Constanţei este acuzat de procurorii DNA că ar fi primit 175.000 de euro de la omul de afaceri Avraham Morgenstern pentru ca acesta să câştige contractul pentru construirea caselor. Mazăre mai este acuzat că nu a trecut în declaraţiile de avere din 2012 contul personal deschis la banca din Israel în care a primit, în septembrie 2011, 95.000 de euro de la Elan Schwartzenberg.

    Transferul banilor de la Morgenstern către fraţii Mazăre, în acest dosar fiind vizat şi Alexandru Mazăre, s-a făcut, în trei tranşe, printr-o firmă a lui Schwartzenberg, operaţiunile fiind justificate ca onorarii (fees), susţineau anchetatorii.

    Informaţiile legate de traseul banilor au rezultat din analiza documentelor bancare, a ordinelor de plată şi a extraselor aferente conturilor deţinute de Melici Management Inc, beneficiar real Elan Schwartzenberg, de la banca LGT Bank din Liechtenstein.

    “Aceste documente au fost obţinute într-o altă cauză aflată în instrumentarea Direcţiei Naţionale Anticorupţie, însă, în baza comisiei rogatorii cu autorităţile judiciare din Liechtenstein efectuate în prezenta cauză, s-a obţinut acordul de folosire a acestor documente”, afirmau procurorii DNA care instrumentează dosarul.

  • Preşedintele ASF, Dan Radu Ruşanu, ARESTAT PREVENTIV pentru 30 de zile

    CAB a admis astfel recursul procurorilor Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA), după ce propunerea acestora de arestare preventivă a lui Ruşanu a fost respinsă, pe 26 februarie, de Tribunalul Bucureşti.

    Decizia CAB este definitivă.

    Preşedintele Autorităţii de Supraveghere Financiară (ASF), Dan-Radu Ruşanu, a fost reţinut, pe 25 februarie, în dosarul “Carpatica”, după ce procurorii DNA au extins urmărirea penală în cazul său, pentru favorizare a infractorului şi influenţare a declaraţiilor.

    În săptămâna anterioară reţinerii, procurorii DNA au început urmărirea penală a lui Dan Radu Ruşanu, în acest dosar, pentru constituire a unui grup infracţional organizat şi complicitate la abuz în serviciu, fiind suspectat că a întocmit şi a avizat proiectul OUG privind ASF şi ar fi acceptat “protejarea frauduloasă” a intereselor SC Carpatica.

    Citeşte mai multe pe www.mediafax.ro

  • Hidroelectrica a reintrat în insolvenţă pentru că a pierdut procesele cu Alpiq, Energy Holding, EFT

     Astfel, Curtea de Apel a admis recursul formulat de Alpiq RomEnergie, Alpiq RomIndustries, Energy Holding, EFT AG, EFT România, Andritz Hydro şi Direcţia Venituri Buget Local Sector 2 împotriva sentinţei Tribunalui Bucureşti din 26 iunie 2013 prin care a fost închisă procedura de insolvenţă a Hidroelectrica şi a trimis cauza spre rejudecare, potrivit datelor Fondului Proprietatea, acţionar minoritar al producătorului de energie.

    Totodată, instanţa a admis şi recursul înaintat de Alpiq RomIndustries privind denunţarea unilaterală a contractului de vânzare – cumpărare energie.

    Alro Slatina, Elsid Titu şi Alpiq RomIndustries au câştigat recursul privind tabelul preliminar al creditorilor, astfel că Tribunalul Bucureşti va judeca şi această cauză.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Omul de afaceri Gruia Stoica rămâne în arest

     Instanţa supremă a dezbătut, marţi, recursul lui Gruia Stoica, proprietarul Grupului Feroviar Român (GFR), împotriva deciziei Curţii de Apel Bucureşti de arestare preventivă pentru 29 de zile, în dosarul în care omul de afaceri este acuzat de cumpărare de influenţă. Procurorii anticorupţie susţin că Stoica i-ar fi dat avocatului Doru Boştină trei milioane de euro pentru a afla preţul cerut de CFR Marfă la o licitaţie pentru transportarea cărbunelui, organizată de Complexul Energetic Oltenia (CEO), la care participa şi GFR.

    Avocaţii lui Gruia Stoica au invocat prevederi din noul Cod de procedură penală şi au arătat că faptele de care omul de afaceri este acuzat nu sunt dovedite cu probe şi că o bună parte dintre acestea ar fi obţinute ilegal de către procurorii DNA.

    Aceştia au arătat că procurorii anticorupţie ar fi făcut interceptări nelegale, iar alte interceptări făcute în baza legii siguranţei naţionale nu au fost obţinute legal, pentru că ele nu au fost făcute cu un mandat de la judecător.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Gigi Becali rămâne cu pedeapsa de trei ani şi şase luni de închisoare. Instanţa a respins recursul finanţatorului stelist

     Completul de la Curtea de Apel Bucureşti a decis, cu majoritate, ca Gigi Becali să rămână cu sporul de şase luni aplicat la pedepsele de trei ani de închisoare primite de finanţatorul FC Steaua în dosarul “Valiza” şi în cel privind schimbul de terenuri cu Ministerul Apărării Naţionale.

    Instanţa a respins astfel atât recursul formulat de Gigi Becali, cât şi pe cel al procurorilor Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) formulate împotriva deciziei din 27 iunie a Tribunalului Bucureşti, prin care s-a dispus, în cazul cererii de contopire a pedepselor finanţatorului FC Steaua, aplicarea unui spor de şase luni de închisoare la condamnarea de trei ani de închisoare cu executare.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Recursul în dosarul “Transformatorul”, în care Relu Fenechiu a fost condamnat la cinci ani de închisoare cu executare, amânat la primul termen

     Completul de cinci judecători al instanţei supreme trebuia să înceapă luni judecarea recursurilor formulate atât de Relu Fenechiu, Lucian Fenechiu, Mihai Bogdan Damian, Ioan Turbatu, Ion Mărghidan, Petru Andronache, cât şi de procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie împotriva condamnărilor la închisoare cu executare dispuse, în 12 iulie, în cazul celor şase inculpaţi.

    Unii dintre inculpaţii din dosar au cerut instanţei să amâne începerea discuţiilor în recurs, pentru a-şi putea pregăti apărarea.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro