BusinessMagazin

Tag: Real

  • One United Smart Home Application

    Elementul de noutate:
    One United Smart Home este singura aplicaţie din România dedicată plăţii întreţinerii şi utilităţilor, precum şi vizualizării consumurilor de utilităţi în timp real, fiind folosită direct de către proprietarii sau chiriaşii locuinţelor. În viitor, aplicaţia va dispune de module de control acces şi managementul temperaturii la nivel de apartament şi la nivel de cameră.

    Descrierea inovaţiei:
    Aplicaţia fost realizată de către Pulsar Innovation (Emilian Bouroş), în beneficiul locatarilor imobilelor ridicate de One United Properties.
    Aplicaţia permite acestora să plătească întreţinerea, să primească notificări de la administratori, să vizualizeze documente emise de asociaţiile de proprietari, să vizualizeze în timp real consumurile de energie electrică, apă rece, agent termic. De asemenea, utilizatorii beneficiază de un modul de minimalizare a daunelor provocate de scurgerile de apă sau agent termic accidentale prin notificarea proprietarului dacă acesta nu este acasă. În meniul aplicaţiei se află şi o listă a persoanelor de contact care să fie apelate în diverse scopuri: administrator, pază, electrician, instalator etc. Fiecare proprietar primeşte un mail ce cuprinde numele de utilizator, parola temporara precum linkuri de acces către Play Store sau Apple Store. După descărcarea aplicaţiei, proprietarul regăseşte deja lista proprietăţilor sale şi poate cu uşurinţă să vizualizeze detaliile pentru fiecare în parte, fapt ce îi uşurează plata cu cardul pentru întreţinere şi utilităţi. 
    One United Properties este un dezvoltator imobiliar specializat pe proprietăţi rezidenţiale exclusiviste, dar şi pe clădiri office din Bucureşti, România. One United are mai multe proiecte rezidenţiale finalizate (376 de apartamente), în construcţie (387 de apartamente) şi care urmează să fie începute în următorii ani (peste 500 de apartamente). Printre proiectele companiei se numără One Herăstrău Park, One Herăstrău Plaza şi One Charles de Gaulle. Divizia Office a companiei se axează pe dezvoltarea clădirilor office sustenabile, eficiente şi amplasate în zone centrale. One United Properties deţine North Gate, un complex office în zona de nord a Capitalei, cu 23.000 mp şi 500 de locuri de parcare, în vreme ce One Tower, localizat în zona centrală a Bucureştiului, se află în prezent în construcţie. One Herăstrău Park este primul complex rezidenţial din Capitală certificat Green Homes, nivelul Excelent, de Romania Green Building Council şi totodată proiectul rezidenţial al anului 2017 în România.

    Efectele inovaţiei:
    Gestionarea de către proprietar a cheltuielilor aferente funcţionării normale a unei locuinţe într-un mediu centralizat pentru una sau mai multe proprietăţi din acelaşi ansamblu imobiliar sau din ansambluri imobiliare diferite. Controlul deţinut de proprietar asupra statusului plăţilor efectuate de către chiriaş. Notificarea în timp real a pierderilor accidentale de apă rece sau agent termic în perioadele în care locuinţa rămâne vacantă, precum şi o listă utilă de contacte în caz de avarii sau defecţiuni urgente.

  • Dispozitivul care analizează modul în care conduci pentru a-ţi genera cea mai bună ofertă de CASCO

    Elementul de noutate:
    Groupama Asigurări este, potrivit reprezentanţilor, prima companie de asigurări din piaţa din România care foloseşte tehnologia telematică. Elementul inovator adus de această tehnologie constă în posibilitatea colectării cu o frecvenţă mai ridicată a poziţiilor vehiculelor în trafic şi procesarea lor pentru un rating actualizat în timp real şi disponibil clientului şi asigurătorului. Clientul are un control direct asupra preţului poliţei, pe care îl poate ajusta prin îmbunătăţirea comportamentului său în trafic.

    Descrierea inovaţiei:
    Procesul de punere în practică a inovaţiei a fost îndelungat: s-a integrat tehnologia într-un produs de asigurare, s-a calibrat scorul, s-au identificat parametrii corecţi, s-au stabilit criterii de eligibilitate a clienţilor şi s-a conceput designul produsului, ca, în final, acesta să fie implementat, astfel încât totul să fie funcţional şi cât mai intuitiv. Groupama Asigurări a lansat proiectul pilot în noiembrie 2017 la agenţiile dintr-un număr limitat de oraşe. În urma feedbackului primit, compania a lansat clauza Autocontrol la nivel naţional în martie 2018.
    Inovaţia produce efecte atât pentru clienţi, cât şi pentru asigurător; clienţii au control direct asupra preţului poliţei CASCO, conştientizează elementele care le afectează ratingul şi beneficiază de predictibilitatea primei de asigurare în timp. De cealaltă parte, compania identifică mai bine nivelurile de risc în trafic şi îşi poate adapta produsele din viitor în funcţie de acestea.

    Efectele inovaţiei:
    Clauza Autocontrol, ataşată poliţei CASCO, foloseşte un dispozitiv telematic amplasat pe autovehiculul clientului pentru a înregistra date privind stilul de condus al acestuia, evenimentele în trafic şi alte informaţii relevante, pe baza căruia se construieşte un rating individualizat. Cu ajutorul unei aplicaţii pe telefonul mobil, clientul îşi poate verifica în timp real ratingul, pe care şi-l poate îmbunătăţi dacă îşi ajustează comportamentul în trafic. În funcţie de acest rating, clientul poate beneficia de o reducere de până la 40% a preţului poliţei CASCO.

  • Tranzacţie GIGANT în Capitală. Unul dintre cele mai mari mall-uri a fost cumpărat la pachet cu un celebru hotel

    Immofinanz devine, în urma acestei tranzacţii,  al treilea jucător din România din real-estate, după fondurile de investiţii NEPI Rockcastle şi Globalworth, cu un portofoliu imobiliar care va trece de 1 miliard de euro. 

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Pe ce îşi cheltuiesc românii salariile toamna. Rechizitele nu se află pe primul loc

    Suma destinată murăturilor este de 261 de lei, pentru haine şi pantofi, 685 de lei şi pentru dulceţuri şi compot, 202 lei. În acelaşi timp, în satele şi comunele din ţară, românii pun pe primul loc casa – aproape un sfert din cei care au răpuns spun că au în plan să renoveze o cameră sau întregul imobil, iar 12% se gândesc la confort şi optează pentru toate cele necesare încălzirii pe timp de iarnă. Pentru unul din zece respondenţi, tot este important să aibă ceva dulce la îndemână, aşa că banii merg, din nou, pe gemuri şi compoturi. 

    Ca valoare cheltuită, cei mai mulţi bani se duc, în mediul urban, către city break-uri – 1.454 de lei. Pe locul doi, şi foarte aproape ca valoare, sunt sumele cheltuite pentru diverse evenimente, cum ar fi nunţi, botezuri şi aniversări – 1.424 de lei, iar lista este completată de noile modele de telefoane – 1.412 lei.

    Dacă, în mediul urban, oamenii ar aloca aproape 1.200 de lei pentru renovarea unei camere sau a locuinţei, în rural casa primează, din nou, iar suma ce urmează a fi cheltuită este de peste 2.300 de lei, adică aproape dublă.

    Începutul de an şcolar scoate din buzunarele orăşenilor, în medie, 567 de lei, însă doar 30% din respondenţi au în minte această cheltuială. Pe de altă parte, în mediul rural, deşi pregătirile pentru un nou an şcolar sunt mai sus în lista de cheltuieli, doar 8% dintre respondenţi s-au gândit că vor cheltui bani pentru asta.

    4 din 10 români din mediul urban s-au gândit deja că vor cheltui bani pentru cauciucurile de iarnă. Pentru un set de anvelope şi manopera aferentă, respondenţii sunt gata să aloce, în medie, 854 de lei.

    Black Friday – locul 4 în top şi 44% din respondenţi din mediul urban – scoate din buzunarele românilor pasionaţi de reduceri, peste 900 de lei. Tot pentru reduceri, de data aceasta pentru articolele de vară, 37% din respondenţi plănuiesc să cheltuiască peste 500 de lei.
    Întrebaţi dacă şi au resursele financiare necesare pentru a îşi face cumpărăturile de toamnă, 45% din respondenţii din mediul urban spun că va trebui să renunţe la alte cheltuieli, 44% au deja banii necesari, iar 11% vor lua în calcul o sursă de finanţare.

    În mediul rural, pe de altă parte, 61% vor renunţa la alte cumpărături pentru a putea acomoda lista toamnei, 18% au deja banii necesari, iar 20% vor contracta o finanţare.
     

  • Cine a fost spionul real, dependent de femei sexy, jocuri de noroc şi alcool, care l-a inspirat pe James Bond

    Astfel, spionul spionilor a fost inspirat de un agent dublu al Serviciilor Secrete Britanice şi… Germane! Deşi pare paradoxal, individul în cauză a jucat la două capete cu aceşti doi inamici ireconciliabili în timpul celui de-al doilea război mondial şi a câştigat! Fleming l-a cunoscut personal, folosindu-l drept model pentru fenomenalul personaj de roman şi ulterior de film pe care avea să-l creeze! Pentru început a avut grijă să-i schimbe numele, şi bine a făcut! Imaginează-ţi numai cum ar fi sunat numele original rostit de vocea inconfundabilă a lui Sean Connery: “POPOV. DUSKO POPOV!”

    De origine din fosta Iugoslavie, acest Dusko Popov (sau Duşan Popov) nu numai că a fentat de zeci de ori moartea, dar a dus o viaţă de huzur după război până în 1981, dedicându-se cu voluptate celorlalte două pasiuni ale sale, dincolo de spionajul dublu, şi anume femeile şi alcoolul!

    Potrivit lui Fleming, Popov era de o carismă deopotrivă fascinantă şi diabolică, reuşind să le câştige încrederea totală atât englezilor, cât şi nemţilor!
    În 1941, pe când era asistentul special al Directorului Serviciilor Secrete Navale, soarta i l-a scos în cale lui Ian Fleming pe însuşi Dusko Popov!

    Născut într-o familie bogată, tânărul Fleming experimentase mai multe profesii fără să bănuiască vreodată că după război va deveni scriitor! Însă întâlnirea cu misteriosul spion dublu iugoslav avea să-l determine să-şi găsească adevărata sa chemare. Iar în anul de graţie 1941, viitorul autor al celor mai tari best-seller-uri de spionaj din toate timpurile şi-a găsit scânteia care i-a aprins peste ani focul creaţiei! Totul s-a întâmplat la Casino Estoril din Portugalia, episod care l-a inspirat pe Fleming să scrie mai târziu ”Casino Royale”.

    Cititi mai multe pe www.descopera.ro

  • “Cât dai ca să te duc la aeroport?” O nouă companie de taxi care ameninţă Uber îşi lasă clienţii să folosească o metodă revoluţionară de plată

    Un start-up din Rusia ameninţă supremaţia Uber pe piaţa de profil, propunând un sistem inedit: clienţii pot negocia tariful cursei în timp real.

    În vreme ce Uber, Lyft şi celelalte companii de ride-sharing folosesc algoritmi care iau în calcul traficul sau ora la care s-a făcut comanda pentru a calcula costul unei curse, InDriver permite clienţilor să ofere un preţ; dacă şoferul e de-acord, el poate accepta cursa, în caz contrar având posibilitatea de a negocia.

    InDriver a intermediat deja peste un milion de curse în Siberia şi America Latină, prima piaţă internaţională pe care start-up-ul a intrat. Compania a obţinut de curând finanţare în valoare de 10 milioane de dolari cu care vrea să intre pe piaţa din America de Nord.

    InDriver s-a lansat în 2012 în Yakutsk, un oraş siberian unde temperatura medie anuală e de sub 0 grade. Mai multe companii de taxi s-au înţeles pentru a dubla tarifele, iar localnicii au reacţionat prin crearea unui grup online în care pasagerii introduceau o destinaţie şi o sumă pe care erau dispuşi să o plătească. Un antreprenor IT a înţeles potenţialul ideii şi a fondat InDriver.

  • PwC: Tehnologia nu este o prioritate pentru executivii din sectorul imobiliar

    Doar 17% dintre executivii din domeniul imobiliar consideră ameninţările cibernetice drept un real pericol pentru perspectivele de creştere ale afacerilor, comparativ cu 40% din totalul celor intervievaţi din toate sectoarele economice. Chiar şi mai puţini dintre decidenţii acestui sector (10%) văd în rapiditatea cu care evoluează tehnologia o ameninţare la adresa propriilor organizaţii, comparativ cu 38% din totalul executivilor care au luat parte la acest sondaj.

    Dacă vorbim despre oportunităţi, doar 20% dintre directorii generali din imobiliare spun că au înţeles pe deplin cum robotica şi inteligenţa artificială pot îmbunătăţi serviciile pentru clienţi, comparativ cu 47% dintre executivii activi în toate sectoarele.

    Sectorul imobiliar pare a fi în urmă şi atunci când vine vorba despre atragerea forţei de muncă cu abilităţi digitale. Raportul arată că doar 43% dintre executivii din sectorul imobiliar, comparativ cu 60% per total, şi-au redefinit strategia de resurse umane astfel încât să poată angaja astfel de talente.

    „Sectorul imobiliar, caracterizat de o utilizare intensivă a capitalului, este, în mod tradiţional, unul în care deciziile se iau mai greu şi poate fi câteodată marcat de conservatorism. Tehnologia, noile tendinţe în materie de urbanism şi schimbările la nivel social pe care le traversăm sunt elemente ce trebuie luate în calcul de către executivii din domeniu, astfel încât să se poată adapta noilor cerinţe venite din partea pieţei. Un prim pas în adresarea acestor noi tendinţe trebuie să fie axat pe recuperarea decalajului faţă de alte industrii în adoptarea tehnologiilor digitale. Din punctul nostru de vedere, acest proces ar trebui să înceapă prin construirea unui grup mai divers de specialişti cu abilităţi digitale, inclusiv prin angajarea de experţi în psihologia comportamentală şi în analiza datelor, iar aceştia să lucreze alături de talentele deja existente în sectorul imobiliar. Acesta este un pas important spre îmbinarea abilităţilor tehnice cu cele specifice industriei”, spune Francesca Postolache, Partener Audit, Coordonatorul echipei de servicii pentru sectorul imobiliar, PwC România.  
     

  • OFICIAL | Cristiano Ronaldo a semnat cu Juventus. Anunţul făcut de Real Madrid

    Telenovela plecării lui Ronaldo de la Real a început după finala Ligii Campionilor. “Galacticii” au învins Liverpool cu scorul de 3-1 la Kiev, dar Cristiano a avut o declaraţie surprinzătoare după fluierul final:”A fost foarte frumos să joc pentru Real Madrid. Nu am dubii, sunt decis. Vă voi spune mai multe pe viitor. Le voi oferi un răspuns clar suporterilor, aceştia au fost mereu lângă mine.”

    Unul dintre principalele motive pentru care Ronaldo a ales să plece de la Real Madrid în reprezintă conflictul cu fiscul spaniol. Autorităţile au cerut închisoare cu executare pentru starul portughez, care însă a ajuns la un acord cu reprezentanţii statului şi va plăti 18.8 milioane de euro pentru a rămâne în libertate. Ronaldo e acuzat că a fraudat statul spaniol cu 14.7 milioane de euro.

    La Juventus, Cristiano Ronaldo va purta numărul 7, care a fost eliberat de fostul purtător, Juan Cuadrado. CR7 va avea un salariu anual de 30 de milioane de euro la Torino, după ce a semnat un contract valabil până în 2021. În 438 de meciuri jucate pentru Real Madrid, Cristiano Ronaldo a marcat de 450 de ori şi a pasat decisiv în 131 de rânduri.

    Cititi mai multe pe www.prospor.ro

  • Sky is the limit – Birouri cu vedere spre miliarde de euro

     Sunt nume grele în real estate-ul local, cu proiecte de zeci şi sute de mii de metri pătraţi, dar şi oameni care şi-au clădit afaceri în alte domenii, imobiliarele fiind doar o preocupare secundară în portofoliul lor de businessuri. Capitala României rămâne un „teren de joacă” atractiv pentru investitori, mai ales că, pentru bucureşteni şi nu numai, clădirile moderne de sticlă rămân o aspiraţie fascinantă.

    Legea nescrisă” a pieţei de birouri din România spune că un angajat ar trebui să aibă alocaţi, în medie, între opt şi zece metri pătraţi la birou. La o suprafaţă de 2 milioane de metri pătraţi, un calcul simplu arată că cei 50 care ţin în mâini sectorul office găzduiesc în clădirile lor peste 200.000 de angajaţi.

    La o valoare medie a chiriei de 15 euro pe metru pătrat (în condiţiile în care în zona de nord chiria poate ajunge la 22 de euro/mp, iar în altele se situează la 8-10 euro/mp), înseamnă că cei 50 obţin din chirii venituri de aproximativ 360 de milioane de euro pe an. Portofoliile lor reprezintă peste 70% din stocul total de birouri din Bucureşti, care se îndreaptă spre 3 milioane de metri pătraţi. Şi povestea merge mai departe, cum spune reclama.

    „Dacă ne uităm la cifrele comparative din ţări precum Polonia sau Cehia, vedem că mai există loc pentru noi birouri în Bucureşti. Problema este însă unde le construim. În Pipera s-au construit multe clădiri moderne şi frumoase de birouri, dar acolo există o singură staţie de metrou”, spunea recent Mihai Rohan, preşedintele patronatului din industria cimentului, CIROM.

    El adaugă, de asemenea, că birourile, alături de segmentul rezidenţial, atrag cele mai mari cereri de ciment, susţinând astfel piaţa, într-un context în care investiţiile publice dau înapoi.

    Doar primii cinci proprietari de clădiri – Globalworth, Immofinanz, Genesis Property, CA Immo şi Atenor – au portofolii cumulate care depăşesc 3 miliarde de euro. Patru din cinci sunt străini şi, în acelaşi timp, veterani pe piaţa locală de birouri, România fiind o ţară-cheie în portofoliile lor. Ioannis Papalekas, omul de afaceri grec acţionar în Globalworth, şi-a clădit în România fundaţia pentru primul loc în topul proprietarilor de birouri. Portofoliul lui a atins, la finalul anului trecut, valoarea de 1,8 mili­arde de euro, iar veniturile din chirii au fost în 2017 de aproape 116 milioane de euro, mai mult decât dublu faţă de anul anterior.

    Imediat după Globalworth, în clasament urmează austriecii de la Immofinanz, al căror portofoliu s-a extins şi în retail, aceştia fiind de asemenea proprietarii unor centre comerciale în ţară. Birourile rămân însă segmentul lor principal de business, fiind spaţii de muncă pentru mai mult de 20.000 de angajaţi.

    În top trei şi-a făcut loc şi o companie românească, fondată şi condusă de Liviu Tudor. În cele două proiecte de birouri ale sale – Novo Parc şi West Gate – românul poate găzdui peste 15.000 de salariaţi. Printre chiriaşii celor două proiecte se numără companii precum Renault, Ericsson, Siemens, Alpha Bank sau Hewlett-Packard Enterprise.

    Între cei 50 se regăsesc şi alţi mari dezvoltatori, majoritatea străini, care au făcut din imobiliare principala lor activitate de business. Austrieci, israelieni, sud-africani, germani, belgieni, suedezi, cehi, turci – toţi fac parte din clubul investitorilor care vor să ducă România la acelaşi nivel cu statele dezvoltate ale Europei în materie de stoc de birouri.

    Imobiliarii din umbră
    Surprizele vin însă de la oameni de afaceri şi companii care s-au făcut cunoscute în business prin alte domenii de activitate. Augustin Oancea, omul care a dus traderul de energie Tinmar la afaceri de peste 650 de milioane de euro anul trecut, sau Romeo Pomponiu, cel care a dezvoltat businessul Steilmann din domeniul modei, sunt două dintre exemple.
    Lor li se adaugă Hili Properties, divizia imobiliară a grupului maltez Hili Ventures, care deţine în România circa 70 de restaurante McDonald’s. Hili Properties are în Bucureşti clădirea Art Business Center, pe care a cumpărat-o cu 30 de milioane de euro de la antreprenorul român Ion Chirescu.
    Petr Kellner, omul de afaceri ceh, fondator al fondului de investiţii PPF, a bifat şi el sectorul local de real estate, după ce se concentrase mai mult timp pe domeniul energiei. Între timp, a renunţat la sectorul energetic din România, însă businessul din imobiliare încă îi aparţine.
    Investiţiile celor mari, dar şi ale celor mici contribuie la creşterea numărului de angajaţi în clădirile moderne de birouri, un număr care a atins borna de 250.000 la sfârşitul anului trecut. Ţinând cont de proiectele de birouri a căror livrare este anunţată în 2018, precum şi de planurile de recrutare anunţate în special de companiile internaţionale prezente pe piaţa locală, numărul de angajaţi din clădirile moderne de birouri din Bucureşti (încadrate în clasele A şi B, în funcţie de confort şi de facilităţile oferite) ar putea urca spre 280.000 de persoane până la sfârşitul acestui an, după cum arată datele companiei de consultanţă imobiliară Cushman & Wakefield Echinox.
    Cei mai mulţi se găsesc în zona Pipera, care a devenit sinonimă cu aglomeraţia şi traficul sufocant, odată cu expansiunea birourilor. Cea mai aerisită din punctul de vedere al stocului de birouri este zona de sud, o destinaţie aleasă în special de companiile care oferă servicii de outsourcing.Imobiliarele, un business adiacent

    Petr Kellner, fondatorul fondului de investiţii PPF, este cel mai bogat om din Cehia, cu o avere de circa 16 mld. dolari. El şi-a făcut intrarea pe piaţa imobiliară din România în 2016, după ce a preluat clădirea de birouri Metropolis Center, din apropiere de Piaţa Victoriei, într-o tranzacţie de 50 mil. euro. PPF a fost anterior activ şi pe piaţa distribuţiei de gaze în România, controlând compania Gaz Sud. Ulterior, aceasta a fost cedată unui alt fond de investiţii ceh, Emma Capital, controlat de Jiri Smejc, un fost asociat al lui Kellner.

    Romeo Pomponiu, antreprenorul care a extins pe plan local businessul Steilmann din domeniul modei, a dezvoltat imobilul de birouri River Plaza prin reamenajarea unei clădiri industriale, construite la începutul anilor ’70. Imobilul este amplasat la câteva minute de Piaţa Unirii şi de Bulevardul Unirii. Potrivit datelor ZF, Romeo Pomponiu este cel care a adus şi grupul german de modă s.Oliver în România, în sistem de franciză, primul magazin fiind deschis în AFI Cotroceni în primăvara acestui an.

    Augustin Oancea, omul din spatele grupului energetic Tinmar, este unul dintre cei mai discreţi oameni de afaceri locali. Compania şi-a început activitatea în 2011 cu tradingul cu produse petroliere şi a ajuns, de-a lungul timpului, să alimenteze cu energie businessuri precum Lukoil, Lidl, Arctic sau Carrefour. În domeniul imobiliar, Augustin Oancea deţine două clădiri de birouri în zona Pieţei Victoriei.

  • ICEE.fest 2018: marii jucători din internet şi tehnologiei vin la Bucureşti

    Aşadar, 200 de experţi şi speakeri internaţionali din domeniul internet, digital şi tehnologie vor veni la Bucureşti pe 14 şi 15 iunie la Interactive Central and Eastern Europe Festival.

    În ediţia din 2018 vor fi nu mai puţin de nouă linii de conţinut şi şapte scene (1 Main, 4 Focus, 2 VIP); aşa cum spun organizatorii, este vorba de o cantitate uriaşă de know-how concentrat în doar două zile. Pentru ca cei prezenţi să poată decide care sunt zonele de interes şi pentru o cât mai bună organizare a timpului, organizatorii au lansat şi aplicaţia ICEE.fest. Ediţia de anul trecut a evenimentului a adunat aproape 4.000 de participanţi – profesionişti, antreprenori şi investitori din 15 ţări. Peste o treime din cei prezenţi au venit din afara României.

    Anul acesta vor fi prezenţi reprezentanţi din partea tuturor marilor companii din digital şi tehnologie, începând cu jucători precum Google, Facebook, Netflix sau Apple, continuând cu branduri majore din tehnologie ca Shazam, Instagram, YouTube, playeri globali din media – CNN, Financial Times, The New York Times, El Mundo – dar şi agenţii de media, creaţie, virtual reality, la care se adaugă futurişti, speakeri cunoscuţi şi experţi.

    Printre invitaţii de seamă de la ICEE.fest 2018 se numără Gerd Leonhard, fost musician, futurolog, autor de cărţi, David Scheider, co-autor al comediei „The Death of Stalin”, Grant Sabatier, milionar în bitcoin, specialist în metode neconvenţionale de îmbogăţire folosind digitalul, sau Brian Wong, autor de cărţi, celebru pentru că a fost cel mai tânăr antreprenor din istorie, care a reu;it să obţină o finanţare substanţială pentru start-up-ul său la doar 19 ani.

    Cele nouă linii de conţinut principale din cadrul festivalului sunt: Disruption by Technology – despre cum tehnologia schimbă modelele de business; VR/AR & Creativity – campanii virale spectaculoase şi proiecte VR/AR în experienţă de cinema; Advertising & Marcom – cele mai noi tendinţe în comunicarea comercială online; Digital Content & AdTechnology – provocările la care sunt supuşi producătorii de conţinut şi cum pot îşi pot monetiza traficul într-o industrie dominată de Google şi Facebook; eCommerce & Retail – linie dedicată celor care vând online produse şi servicii; Fintech, Blockchain & Cryptocurrencies – o scenă separată dedicată lumii financiar-bancare şi noilor tehnologii din domeniu; eHealth & MedTech – transformările aduse de digital în medicină şi relaţia cu pacienţii, în parteneriat cu prestigiosul program Stanford Medicine X; Tech & Democracy – despre impactul tehnologiei în comunicarea publică si politică, în parteneriat cu Majoritas; Startups & Investments – o scenă dedicată antreprenorilor, fondurilor de investiţii şi start-up-urilor.

    Cum arată programul ICEE.fest 2018?

    De-a lungul primei zile, scena principală, UPgrade, e dedicată principalilor jucători la nivel global şi tehnologiilor care schimbă regulile în business şi în comunicare. Focus 1 se axează pe fintech şi blockchain, cu o secţiune dedicată Facebook-ului, la finalul zilei, în vreme ce Focus 2 şi Focus 4 tratează zona e-health (scena 4 mai are şi o secţiune specială dedicată industriei de travel); Focus 3 analizează impactul tehnologiei în democraţie şi comunicare publică. Seara primei zile va găzdui concerte cu Arme, Şuie Paparude, The Monojacks şi spectacolul de standup comedy susţinut de actorul şi comediantul britanic Jeff Leach.

    În ziua a doua, scena UPgrade va fi dedicată speakerilor inspiraţionali şi independenţi, în prima parte a zilei. Va urma o secţiune dedicată Netflixului şi conţinutului video, iar după-amiaza campaniile creative spectaculoase, VR/AR, realitatea mixtă şi alte tehnologii noi de comunicare vor fi în prim-plan.

    Focus 1 va analiza conţinutul digital, ştirile, jurnalismul, dar şi adtech-ul şi metodele de monetizare a conţinutului de calitate, într-o piaţă dominată de Google şi Facebook. Focus 2 va fi scena specialiştilor în retail şi eCommerce, iar Focus 4 se va transforma în locul de întâlnire a start-up-urilor cu antreprenori de succes şi fonduri de investiţii.

    ICEE.fest este organizat în parteneriat cu Orange şi are printre susţinători BCR, Glo, Nissan, Kaufland, mPlatform, VTex, Enel, MedLife, Freewheel / Comcast, Nescafe Dolce Gusto, Coca-Cola şi alţi parteneri.

    Oameni de marketing, jurnalişti, publicitari, oameni de afaceri sau de comunicare au participat în 2017 la diverse prezentări în cele două zile la festival sperând să înveţe ceva punctual despre o anumită arie (fie comerţul online, fie publicitatea online) sau să primească o privire de ansamblu a ceea ce se întâmplă în lume sau să afle cum poate fi folosită tehnologia ca un motor de creştere pentru afaceri. Majoritatea prezentărilor au durat 15-20 de minute, dar au existat dezbateri de peste 60 de minute. Ediţia din acest an are ambiţii şi mai mari.

    Zece tendinţe despre care veţi afla mai multe la

    ICEE.fest 2018 şi tot atâtea studii de caz pe care le veţi descoperi pe 14-15 iunie:

    Graniţa dintre real şi virtual dispare: noile tehnologii permit ca un gamer să concureze, pe bune, cu un pilot de curse în timp real. Iată o nebunie tehnică şi creativă realizată de Unit 9.

    Experienţe interactive de gaming şi entertainment în AR, combinate şi cu televiziunea „tradiţională”: în curând vom putea privi show-uri şi competiţii sportive pe masa din sufragerie. Un proiect spectaculos al celor de la Rewind, pentru Red Bull.

    Realitatea mixată, cu elemente combinate de AR si VR: filmările volumetrice produc „magie multidimensională”. Vor fi disponibile câteva exemple, via Dimension Studio.

    Integrarea publicului în film: pentru realizarea „Ghost in the Shell”/ VR, Rewind a colaborat cu Oculus, Paramount şi Dreamworks. Rezultatul? Noţiunea de „spectator” se schimbă, iar publicul poate fi parte din acţiune.

    Arta tridimensională în realitate virtuală: Discovery şi artistul Wesley Allsbrook au combinat realitatea virtuală, arta şi ştiinţa pentru a descrie momentul în care cel mai important înotător al tuturor timpurilor, Michael Phelps, se confruntă cu cel mai puternic prădător al oceanelor.

    Producţii grandioase pentru captarea atenţiei consumatorilor: produsă de regizorul spaniol Pedro Martin-Calero, BBH London a creat o poveste care i-a adus alături pe Maradona, Cafu, Effenberg şi Vicente del Bosque. Toate acestea, în pregătirea Campionatului Mondial de Fotbal din Rusia.

    Experienţele „extreme” nu mai implică riscuri: The Shard este cea mai înaltă clădire din Marea Britanie, atrăgând vizitatori din întreaga lume. Happy Finnish a dorit să îmbunătăţească vederea deja spactaculoasă, adăugând elemente de realitate virtuală.

    Interacţiunea directă cu produsele, înainte de achiziţie, e posibilă acum prin tehnologiile AR: telefoanele smart şi tabletele pot funcţiona, prin realitate augumentată, ca o oglindă interactivă.

    Într-o lume dominată de social media, real-time marketingul e în creştere: cu un algoritm care monitorizează starea de spirit online, Hungerithm e o campanie care a avut rezultate remarcabile: 67% creştere a vânzărilor. O idee premiată cu Gold la Cannes Lions.
    Umorul şi curajul funcţionează în continuare: tehnologia nu oferă soluţii pentru orice. Uneori, sunt suficiente umorul şi curajul.

    Experienţe interactive de gaming şi entertainment în AR, combinate şi cu televiziunea „tradiţională”: în curând vom putea privi show-uri şi competiţii sportive pe masa din sufragerie. Un proiect spectaculos al celor de la Rewind, pentru Red Bull.

    Realitatea mixată, cu elemente combinate de AR si VR: filmările volumetrice produc „magie multidimensională”. Vor fi disponibile câteva exemple, via Dimension Studio.

    Integrarea publicului în film: pentru realizarea „Ghost in the Shell”/ VR, Rewind a colaborat cu Oculus, Paramount şi Dreamworks. Rezultatul? Noţiunea de „spectator” se schimbă, iar publicul poate fi parte din acţiune.

    Arta tridimensională în realitate virtuală: Discovery şi artistul Wesley Allsbrook au combinat realitatea virtuală, arta şi ştiinţa pentru a descrie momentul în care cel mai important înotător al tuturor timpurilor, Michael Phelps, se confruntă cu cel mai puternic prădător al oceanelor.

    Producţii grandioase pentru captarea atenţiei consumatorilor: produsă de regizorul spaniol Pedro Martin-Calero, BBH London a creat o poveste care i-a adus alături pe Maradona, Cafu, Effenberg şi Vicente del Bosque. Toate acestea, în pregătirea Campionatului Mondial de Fotbal din Rusia.

    Experienţele „extreme” nu mai implică riscuri: The Shard este cea mai înaltă clădire din Marea Britanie, atrăgând vizitatori din întreaga lume. Happy Finnish a dorit să îmbunătăţească vederea deja spactaculoasă, adăugând elemente de realitate virtuală.
    Interacţiunea directă cu produsele, înainte de achiziţie, e posibilă acum prin tehnologiile AR: telefoanele smart şi tabletele pot funcţiona, prin realitate augumentată, ca o oglindă interactivă.

    Într-o lume dominată de social media, real-time marketingul e în creştere: cu un algoritm care monitorizează starea de spirit online, Hungerithm e o campanie care a avut rezultate remarcabile: 67% creştere a vânzărilor. O idee premiată cu Gold la Cannes Lions.
    Umorul şi curajul funcţionează în continuare: tehnologia nu oferă soluţii pentru orice. Uneori, sunt suficiente umorul şi curajul.