BusinessMagazin

Tag: reactoare

  • Oferte pentru reactoarele 3 şi 4 de la Cernavodă

    În cadrul aceluiaşi eveniment, Niţă a declarat că proiectul de transport al gazelor AGRI (Azerbaidjan-Georgia-România Interconnector) stagnează în această perioadă din cauza partenerului din Azerbaidjan. Investiţia în proiectul AGRI este estimată între 1,2 miliarde euro şi 4,5 miliarde euro, în funcţie de capacitatea de transport.

    Reprezentanţii Enel au declarat că Guvernul trebuie să ia în acest an o decizie privind continuarea proiectului de construcţie a reactoarelor 3 şi 4 de la Cernavodă, grupul italian urmând să hotărască ulterior dacă rămâne implicat în proiect sau nu. “Proiectul este cu semnul întrebării. (…) Le-am spus oamenilor noştri că, în condiţiile în care cel mai mare acţionar vrea să vândă jumătate din proiect, jumătate de participaţie, şi nu a găsit deocamdată cumpărător, nu este clar dacă proiectul va continua. Dacă nu continuă, vom pleca”, a declarat Luca D’Agnese, CEO al Enel România. El a adăugat că Guvernul va trebui să decidă în acest an dacă păstrează proiectul sau nu, grupul italian de utilităţi urmând să decidă ulterior dacă rămâne implicat.

    Reprezentantul Enel afirmă că în prezent există un risc semnificativ ca proiectul să nu găsească investitori. Proiectul, evaluat la 4 miliarde de euro, a fost iniţiat în 2007, iar lucrările erau planificate să înceapă în 2010. Din compania de proiect au făcut parte iniţial Enel (Italia), ArcelorMittal România, Nuclearelectrica, CEZ (Cehia), RWE (Germania), Iberdrola (Spania) şi GDF Suez (grup franco-belgian). “Noi am fost hotărîţi să rămânem, în acest timp Guvernul nu a găsit înlocuitori pentru investitorii care au plecat.”

  • Probabilitatea ca reactoarele 3 şi 4 să fie construite cu firme asiatice este foarte mare

    Potrivit acestuia, România îndeplineşte în acest moment toate cerinţele investitorilor privind predictibilitatea derulării proiectelor, întrucât Guvernul de la Bucureşti a adoptat toate reglementările legislative cerute de Comisia Europeană. “România a adoptat pachetul trei pe energie, care transpune directivele europene. Asta face ca orice investiţie în România să fie la fel de predictibilă ca în orice altă ţară europeană. Între timp s-a întâmplat ceva în bine. Eu cred că investitorii străini mai au încrede în acest proiect pentru că s-au schimbat condiţiile. Un investitor nu vine pe încredere, ci pe baza unui «business plan». Dacă legislaţia este unică, europeană, condiţiile de aici sunt absolut identice cu cele din alte ţări”, a spus Traicu.

    Mai multe pe zf.ro

  • Oficial: Probabilitatea ca reactoarele 3 şi 4 să fie construite cu companii asiatice este foarte mare

    “Probabilitatea (construcţiei celor două reactoare cu parteneri din Asia – n.r.) este foarte mare”, a declarat Traicu pentru MEDIAFAX.

    Potrivit acestuia, România îndeplineşte în acest moment toate cerinţele cerute de investitori privind predictibilitatea derulării proiectelor, întrucât Guvernul de la Bucureşti a adoptat toate reglementările legislative cerute de Comisia Europeană.

    “România a adoptat pachetul trei pe energie, care transpune directivele europene. Asta face ca orice investiţie în România să fie la fel de predictibilă ca în orice altă ţară europeană. Între timp s-a întâmplt ceva în bine. Eu cred că investitorii străini mai au încrede în acest proiect pentru că s-au schimbat condiţiile. Un investitor nu vine pe încredere, ci pe baza unui «business plan». Dacă legislaţia este unică, europeană, condiţiile de aici sunt absolut identice cu cele din alte ţări”, a spus Traicu.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Centralele solare vor ajunge în 2016 peste puterea centralei nucleare de la Cernavodă

    Potrivit estimărilor Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei, la finele acestui an puterea instalată în panouri solare va fi de 50-100 MW, anul viitor capacitatea acestora ar putea ajunge la 500-1.000 MW, pentru ca în 2016 să atingă nivelul de 1.500 MW, a declarat luni într-o conferinţă de presă Zoltan Nagy, directorul departamentului de eficienţă energetică din ANRE. Fiecare din cele două reactoare nucleare de la Cernavodă are o putere de circa 700 MW. Statul încearcă de şase ani să construiască ale două unităţi nucleare, dar nu găseşte investitori, după ce companiile care în 2007 au intrat în acest proiect au renunţat la el la finele anului 2010, din cauza incertitudinilor privind investiţia.

    Mai multe pe mediafax.ro

  • Băsescu: Cetăţenii trebuie să-şi recapete încrederea în energia nucleară

    “Atâta timp cât marele dezastru nuclear a fost legat de Cernobâl, toţi am spus că este o chestiune de tehnologie, dar iată că a apărut şi dezastrul echivalent de la Fukushima, ceea ce ne arată că nimeni nu este scutit de dezastre atâta timp cât nu se pot impune sau atâta timp cât nu se vor impune nişte standarde tehnice şi de securitate a instalaţiilor nucleare extrem de ridicate”, a spus Băsescu, cu ocazia plecării la Summitul pentru Securitate Nucleară, ce se va desfăşura pe 26 şi 27 martie la Seul.

    Summitul are ca scop consolidarea securităţii nucleare, în special cu referire la Iran şi Coreea de Nord, precum şi a siguranţei în gestionarea materialelor radioactive. Participă 57 de delegaţii naţionale şi ale unor instituţii globale sau regionale, între care Uniunea Europeană şi Agenţia Internaţională pentru Energie Atomică. Din Uniunea Europeană au fost invitate la summit 15 state, printre care şi România, ţară care face parte din clubul celor 30 de state care deţin tehnologia întregului ciclu al combustibilului – de la extragere din mină, procesare pentru a deveni combustibil nuclear, arderea combustibilului nuclear în reactor şi depozitarea reziduurilor.

    De asemenea, reuniunea are loc în condiţii de lipsă a consensului la nivel global privind întărirea regimului de neproliferare, a spus preşedintele. Sunt încă foarte multe state care nu au ratificat Acordul de neproliferare a armamentelor nucleare şi nu s-au realizat condiţiile de intrare în vigoare a Tratatului de interzicere totală a testelor nucleare, deşi actul a fost discutat şi semnat de foarte multe state deţinătoare de armament nuclear şi de capacităţi nucleare.

    Un alt obiectiv al summitului, potrivit lui Traian Băsescu, este convenirea unor modalităţi de abordare a ameninţărilor terorismului nuclear. “Va trebui să găsim nişte proceduri prin care să avem grijă ca reziduurile rezultate în urma proceselor nucleare din instalaţiile de producere a energiei să nu ajungă în mâna unor grupări teroriste, permiţându-le astfel realizarea de armament nuclear”, a explicat preşedintele, adăugând că pe teritoriul a 25 de state se află câteva mii de tone de reziduuri nucleare radioactive, gestionate în cea mai mare parte a statelor de firme private, “ceea ce măreşte riscul ca astfel de materiale radioactive rezultate din procesele din centralele nucleare să ajungă în mâna teroriştilor”.

  • Rezervele de uraniu sunt insuficiente pentru reactoarele 3 şi 4. România caută soluţii în Kazahstan

    “Încercăm să intrăm în ţări în care producătorul francez de uraniu Areva este mai puţin implicat. Pentru durata de viaţă a reactoarele nucleare 1 şi 2, de circa 40-50 de ani, uraniul este suficient. Pentru funcţionarea reactoarelor 3 şi 4 căutăm fel de fel de demersuri (precum cumpărarea de la furnizori sau exploatarea de zăcăminte în alte state – n.r.)”, a declarat joi Sorin Găman, director în Ministerul Economiei.

    Potrivit lui Găman, la sfârşitul acestei luni sau la începutul lunii octombrie la Bucureşti va avea loc o întâlnire mixtă româno-kazahă în care se va discuta posibilitatea ca România să achiziţioneze urnaiu din ţara caspică.

    “Problema identificării de noi resurse de uraniu pentru a asigura funcţionarea reactoarele 3 şi 4 este destul de apăsătoare”, a afirmat diretorul general Companiei Naţionale a Uraniului (CNU), Nicu Popa.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • China Nuclear Power Engineering ar fi interesata sa investeasca in reactoarele 3 si 4 de la Cernavoda

    “(…) compania chineza si-a exprimat interesul pentru proiectul nostru de la Cernavoda. In acest sens, am convenit ca, in urmatoarea perioada, discutiile tehnice sa continue, astfel incat, in luna octombrie, sa se semneze acordul de confidentialitate, care va permite continuarea negocierilor si intrarea in proiect a companiei China Nuclear Power Engineering, alaturi de ceilalti parteneri, Arcelor Mittal, Enel si Nuclearelectrica”, a aratat Ariton. Ministrul Economiei s-a intalnit, la Shenzen, in cadrul vizitei de lucru pe care o efectueaza in China, cu conducerea grupului Guangdong Nuclear Power, din care face parte CNPEC.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Germania renunta oficial la energia nucleara

    Un numar de 513 deputati a aprobat textul care prevede ca
    ultimul dintre cele 17 reactoare nucleare ale tarii sa fie oprit
    cel mai tarziu la 31 decembrie 2022. Alti 79 au votat impotriva,
    iar opt s-au abtinut.

    in 2000, cand se aflau la putere, social-democratii si Verzii au
    hotarat, deja, abandonarea energiei nucleare, dar calendarul lor a
    fost abandonat de cancelarul Angela Merkel, sub presiunea
    actiunilor de lobby din domeniul nuclear si in pofida unei opinii
    publice germane profund ostila energiei nucleare civile.

    Mai mult pe www.mediafax.ro.

  • Puterile nucleare ale lumii – Harta celor 442 de reactoare de pe Glob

    Potrivit listei actualizate la incepului lui 2011 de catre
    Societatea Nucleara Europeana, Statele Unite ale Americii detin
    cele mai multe reactoare active dintre cele 30 de tari (luand in
    calcul i Taiwanul) in care se regasesc centrale nucleare
    functionale. Astfel, SUA au 104 reactoare, in vreme ce Armenia,
    Olanda si Slovenia detin cate unul, informeaza stirileprotv.ro.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Seful Enel Romania: Intai reformati sectorul energetic si pe urma investim la Cernavoda

    “Disponibilitatea noastra de a investi depinde decisiv de felul
    cum vor fi reformate reglementarile pietei de energie. Vrem sa
    vedem ce va face Guvernul pentru reforma sistemului de generare.
    Cred ca e un moment crucial de care depind deciziile
    investitorilor”, afirma Zito.

    Enel face parte din consortiul creat pentru constructia si operarea
    reactoarelor 4 si 5 ale centralei de la Cernavoda. Ceilalti
    parteneri sunt Electrabel – GDF Suez (Franta) si RWE AG (Germania)
    si CEZ (Cehia), care detin fiecare cate 9,15%, la fel ca Enel,
    respectiv ArcelorMittal si Iberdrola, cu cate 6,2%. Statul, prin
    Nuclearelectrica, detine 51% din proiect, insa a anuntat ca ar dori
    sa-si reduca participatia, din lipsa de bani. Recent, CEZ a anuntat
    ca se retrage din consortiu, ca sa se concentreze pe proiecte mai
    sigure si mai rentabile, iar cota sa de 9,12% ar urma sa fie
    vanduta.

    Enel, care are ar fi interesata “in principiu” sa preia o parte sau
    toata cota CEZ, insa din nou “trebuie sa vedem cum va fi reformata
    piata energiei”, insista Zito.

    Companiile investitoare in proiectul celor doua reactoare urmeaza
    sa decida pana la sfarsitul anului daca raman in consortiu sau
    renunta.

    Guvernul intentioneaza sa combine toate activele din energie unde
    este actionar, inclusiv productia de energie nucleara, in doua mari
    companii, Electra (complexurile Turceni, Craiova si Rovinari,
    Nuclearelectrica, Societatea Nationala a Lignitului, o serie de
    sucursale Hidroelectrica) si Hidroenergetica (o serie de sucursale
    Termoelectrica si Hidroelectrica si parti din Compania Nationala a
    Huilei). Planul a fost insa amanat pe parcursul acestui an, din
    cauza opozitiei sindicatelor si a unor actionari ai Fondului
    Proprietatea, care se opun constituirii celor doua companii prin
    combinarea unor active profitabile cu unele perdante, aflate chiar
    pe lista FMI cu companii monitorizate (Termoelectrica).

    Bloomberg noteaza ca proiectul crearii celor
    doi mamuti energetici a fost criticat si de seful E.ON Romania,
    Frank Hajdinjak, pe motiv ca pune in pericol noile investitii si ca
    “este un pas inapoi” pentru piata.

    Claudio Zito a adaugat, in schimb, ca Enel este interesata sa
    discute despre posibila cumparare a participatiilor minoritare ale
    statului la filialele locale ale Enel si E.ON, insa nu poate
    comenta cand ar putea sa aiba loc asemenea achizitii, avand in
    vedere recenta remaniere guvernamentala. “Noul ministru al
    economiei trebuie sa-si defineasca mai intai propria viziune si sa
    obtina toate informatiile necesare”, a comentat Zito, referindu-se
    la Ion Ariton, succesorul in functie al lui Adriean Videanu.

    In primavara, Enel a anuntat ca va investi in urmatorii cinci
    ani peste 700 de milioane de euro in dezvoltarea retelei electrice
    din Romania. Enel controleaza cele trei companii de distributie si
    furnizare de energie din Banat, Dobrogea si Muntenia Sud, foste
    filiale ale Electrica.

    Fostul ministru al economiei, Adriean Videanu, anuntase ca statul
    ar vrea sa vanda participatii de 17% la E.ON Gaz Romania si E.ON
    Gaz Distributie, precum si pachete de circa 15% la Enel Distributie
    Banat si Enel Distributie Dobrogea, respectiv 27% la Enel
    Energie.