BusinessMagazin

Tag: rating

  • Întrebarea de la care porneşte orice buget în 2023: cum va evolua economia României în 2023

    Guvernul şi-a construit bugetul pe un avans real al economiei de 2,8%, până la un PIB de 1.550 mld. lei. Prognoza nu este cea mai prudentă, dar nici cea mai optimistă: FMI, în ultima prognoză publicată, spune că economia României va creşte cu 3,1% în 2023, iar agenţia de rating Standard & Poorís spune că avansul va fi de 3%. La polul opus, Comisia Europeană crede că econo­mia României va avansa cu numai 1,8%, iar agenţia de rating Fitch crede că avansul va fi şi mai mic, de 1,6%.

    Fondurile europene sunt cheia creşterii economice în 2023, sunt de părere analiştii financiari.

    „Şansa României este Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă şi fondurile europene alocate României pentru următorii ani, care nu trebuie ratată cu niciun chip. Implementarea Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă, ce pune accentul pe digitalizare şi tranziţia verde, ar aduce schimbările structurale necesare pentru creşterea potenţialului de dezvoltare şi grăbirea procesului de convergenţă“, sunt de părere economiştii Alpha Bank.

    Chiar dacă prognozele analiştilor sunt prudente, în 2023 nimeni nu vede recesiune în România, în scenariul de bază. O frână puternică va fi, arată prognozele, de la creştere economică de 5%, la poate mai puţin de 2%. Acesta este scenariul de bază şi, aşa cum au arătat prognozele când s-au lovit de realitate, surprizele, plăcute sau neplăcute, nu pot fi excluse.

     

  • ​Întrebarea săptămânii: ​Tu ce rating ai da vieţii tale de până acum?

    Fără a vă dezvălui prea multe din cuprinsul ediţiei din acest an a catalogului 100 Tineri manageri de top, pe care îl vom lansa în zilele ce urmează, vă pot spune că una dintre întrebările la care tinerii reprezentanţi ai companiilor din România au răspuns a fost: Dacă ar fi să oferi un rating vieţii tale de până acum, între 1 şi 10, care ar fi acesta? Am făcut şi o medie, pe care o veţi regăsi, de asemenea, în paginile anuarului. Să ne uităm însă puţin cum stă situaţia cu fericirea la nivel naţional. Deşi încă purtam pe umeri povara unei pandemii ce părea să nu aibă sfârşit, anul trecut, ultimul pentru care există statistici relevante disponibile, noi, românii, am atins cel mai mare nivel de fericire din perioada 2013-2021, cu un scor de 6,48 de puncte, raportat la o medie de 5,57 de puncte făcută în dreptul celor 141 de ţări din clasament, şi în urcare de la 6,14%, punctaj obţinut în primul an de criză sanitară, arată datele publicate de The Global Economy.

    Andra Stroe, redactor, Business MAGAZIN

    Aşteptăm să ne spuneţi de ce credeţi că am devenit mai fericiţi ca naţie, în ciuda crizei pe care am traversat-o, dar şi să ne oferiţi propriul rating al vieţii pe care aţi trăit-o până acum, pe andra. stroe@businessmagazin.ro.

  • Pe 30 martie 2022 UiPath publică rezultatele trimestrului IV încheiat la ianuarie. La 11 luni de la listare, acţiunile companiei au minus 60%

    ♦ Insiderii au vândut acţiuni de 8,1 mil. dolari în T4/2021 ♦ Investitorii instituţionali şi fondurile de hedging au intrat la cumpărare.

    UiPath (simbol bursier PATH), cel mai mare start-up de IT pornit din România şi primul unicorn românesc ajuns pe Wall Street, urmează să publice rezultatele financiare aferente trimestrului patru al anului financiar 2021, încheiat la 31 ianuarie 2022, după închiderea şedinţei din 30 martie.

    Analiştii se aşteaptă ca producătorul de software de automatizare cu 15,8 mld. dolari capitalizare să raporteze un câştig de 0,02 dolari pe acţiune pentru lunile noiembrie şi decembrie 2021 şi ianuarie 2022 (T4), scrie MarketBeat.com. Pentru T I, T II şi T III, UiPath a raportat pierderi de 463 mil. dolari şi venituri de 603 mil. dolari. În aceeaşi perioadă din 2020 pierderile au fost de 119 mil. dolari la venituri de 400 mil. dolari. Acţiunile PATH înregistrează o scădere de 60% de la listarea din aprilie 2021 încoace, la circa 30 de dolari pe unitate.

    Exceptând prima sesiune în calitate de companie publică, acţiunile PATH se tranzacţionează astăzi în scădere cu 46,4% faţă de preţul de 56 lei la care au fost vândute în Oferta Publică Iniţială (IPO), arată calculele realizate de ZF.

    În ultimele 52 de săptămâni, UiPath s-a tranzacţionat în intervalul 23,93 de lei şi 90 de lei pe acţiune, conform datelor de la Investing.com. În ultimul trimestru, insiderii au vândut 206.730 de acţiuni PATH în valoare de circa 8,1 mil. dolari. Aproximativ 28,6% din numărul total de acţiuni este deţinut în prezent de persoane din cadrul companiei, iar investitorii instituţionali şi fondurile de hedging au 51,8% din acţiuni.

    Şi investitorii instituţionali au vândut şi cumpărat acţiuni recent. Invesco Ltd. a achiziţionat acţiuni PATH de 871.000 de dolari în T4/2021, iar State Street Corp a majorat ponderea în portofoliu până la 36,9% (48,9 mil. dolari) după ce a cumpărat aproape un sfert din deţinere în T4/2021.

    De asemenea, în ultimele luni ale anului financiar Alliancebernstein L.P. a cumpărat acţiuni PATH de 307.000 de dolari, Guggenheim Capital LLC a făcut achiziţii de circa 575.000 de dolari, iar MML Investors Services LLC şi-a majorat deţinerea la aproape 57% din portofoliu (764.000 de dolari).

    Din perspectiva analiştilor, lucrurile se văd pozitiv. Deşi KeyCorp a redus ţinta de preţ de la 86 de dolari la 69 de dolari pe acţiune, a oferit ratingul “overweight” pentru UiPath, adică se aşteaptă ca acţiunile să supraperformeze industria în piaţă.

    De asemenea, Morgan Stanley a ridicat ratingul de la “equal weight” la “overweight” şi a setat un target de preţ de 74 de dolari, în timp ce Berenberg Bank a upgradat recomandarea de la “menţinere” la “cumpărare” şi a oferit un preţ ţintă de 64 de dolari.

    Şi Weels Fargo & Company a coborât ţinta de preţ, de la 60 la 40 de dolari pe acţiune, şi a oferit un rating de “overweight”, iar Oppenheimer a indicat un preţ ţintă de 56 de dolari şi a ridicat recomandarea de investiţie de la “market perform” (sau “sell”) la “outperform” (cunoscută şi sub numele de “moderate buy”, “accumulate” sau “overweight”).

    Un număr de trei analişti de investiţii au evaluat compania cu un rating de vânzare, alţi şase au menţinut recomandarea de menţinere a investiţiei şi 14 au atribuit un rating de cumpărare pentru acţiunile PATH. Potrivit MarketBeat.com, acţiunile au o recomandare unanimă de “hold” (menţinere) şi un preţ mediu ţintă de 65,95 de dolari.

  • Fitch a retrogradat marţi ratingul suveran al Rusiei cu şase trepte, de la “B” la “C”. ”Intrarea în incapacitate de plată este iminentă”

    Fitch a retrogradat marţi ratingul suveran al Rusiei cu şase trepte, de la “B” la “C”, spunând că o intrare în incapacitate de plată este iminentă, după sancţiuni şi restricţiile comerciale.

    Pieţele financiare ale ţării au fost aruncate în aer de sancţiunile occidentale după ce a invadat Ucraina, ceea ce a generat îngrijorări semnificative cu privire la capacitatea şi dorinţa sa de a asigura serviciul datoriei.

    Firma de rating a indicat decretul prezidenţial, care ar putea forţa potenţial o redenominare a plăţilor datoriei suverane în valută în monedă locală pentru creditorii din anumite ţări.

    “Intensificarea în continuare a sancţiunilor şi propunerile care ar putea limita comerţul cu energie cresc probabilitatea unui răspuns politic al Rusiei care să includă cel puţin neplata selectivă a obligaţiilor sale de plată a datoriei suverane”, a precizat agenţia de rating într-un comunicat.

    Pe 16 martie, Rusia trebuie să plătească cupoane de 107 milioane de dolari pentru două obligaţiuni, deşi are la dispoziţie o perioadă de graţie de 30 de zile pentru a face plăţile.

    Ratingul ‘C’ din evaluarea Fitch este cu doar o treaptă peste incapacitatea de plată, ceea ce îl aduce în linie cu scorul echivalent actual al Moody’s.

  • BCR, unul dintre cei mai activi emitenţi de la BVB, listează listează marţi, 14 decembrie, bonduri de 600 mil. lei, cu o dobândă de 5,98% pe an

    Banca Comercială Română (BCR) va lista marţi, 14 decembrie, pe Piaţa Reglementată a Bursei de Valori Bucureşti o nouă emisiune de obligaţiuni de 600 de milioane de lei, care urmează să fie tranzacţionate sub simbolul BCR28B, conform unui comunicat al BVB.

    Evenimentul marchează a treia emisiune de obligaţiuni derulată de BCR în 2021.

    BCR a emis şi a vândut un număr de 1.200 de obligaţiuni corporative la o valoare nominală de 500.000 de lei, cu scadenţă la 9 decembrie 2028. Rata dobânzii este fixă, de 5,98% pe an.

    BCR se aliniază astfel la reglementările UE privind capacitatea pe care trebuie să o aibă băncile pentru a absorbi pierderi, cerinţă minimă de fonduri proprii şi datorii eligibile (MREL) şi linii directoare MREL bazate pe strategia de rezoluţie pe care o urmăreşte.

    Subscrierile au fost distribuite în mod egal între fonduri de pensii, administratori de active, companii de asigurări, instituţii de credit, atrăgând participarea Băncii Europene pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) şi a International Finance Corporation (IFC). Agenţia de rating urmează să acorde noii emisiuni un rating pe termen lung BBB plus.

    În ultimii doi ani, banca a lansat emisiuni de obligaţiuni în valoare totală de 2,7 miliarde de lei, fiind unul dintre cei mai activi emitenţi de la BVB.

     

  • Agenţia de rating Fitch avertizează România: Căderea coaliţiei de guvenare va avea efecte asupra finanţelor publice, iar reducerea deficitului bugetar ar fi pusă sub semnul întrebării. De asemenea, programul PNRR ar putea fi afectat

    Agenţia de rating Fitch a avertizat marţi seară că o cădere a coaliţiei de guvernare ar afecta finanţele publice ale României şi ar pune în pericol programul PNRR.

    Fitch reaminteşte că ţinerea sub control a finanţelor publice şi a deficitului bugetar reprezintă o condiţie esenţială în menţinerea ratingului României.

    Agenţia de rating face o trecere în revistă a crizei actuale, aducând în discuţie anumite scenarii.

    Două încercări eşuate de a forma un guvern ar declanşa alegeri anticipate, ceea ce ar readuce PSD la putere.

    Un guvern minoritar PNL nu ar avea suficientă putere pentru a promova reforme sensibile în domeniile sănătăţii, justiţiei, pensiilor şi salariilor.

    Criza politică de la Bucureşti ar putea întârzia aprobarea de către Comisia Europeană a PNRR, programul de 29 de miliarde de euro prin care guvernul speră să finanţeze mai multe sectoare economice.

    Guvernul trebuie să reducă deficitul bugetar până la 3% în 2024, faţă de 7% acum, un proces destul de greu de realizat în actualele condiţii. Pentru a îndeplini acest criteriu, veniturile trebuie să crească mai mult decât cheltuielile, ceea ce ar limita creşterea salariilor bugetarilor, creşterea pensiilor şi susţinerea programelor de investiţii.

    De o săptămână, coaliţia de guvernare, formată din PNL, USR/PLUS şi UDMR, se confruntă cu o problemă majoră prin ieşirea de la guvernare a USR/PLUS.

    Acest lucru a început să pună presiune pe cursul valutar leu/euro, chiar dacă premierul Florin Cîţu susţine că această creştere nu are legătură cu criza politică.

    România sstă foarte prost din punct de vedere al ratingului, fiind la un pas de poziţia “junk”, cee ace ar însemna o scădere sub pragul recomandat investiţiilor.

  • Agenţia de rating Fitch avertizează România: Căderea coaliţiei de guvenare va avea efecte asupra finanţelor publice, iar reducerea deficitului bugetar ar fi pusă sub semnul întrebării. De asemenea, programul PNRR ar putea fi afectat

    Agenţia de rating Fitch a avertizat marţi seară că o cădere a coaliţiei de guvernare ar afecta finanţele publice ale României şi ar pune în pericol programul PNRR.

    Fitch reaminteşte că ţinerea sub control a finanţelor publice şi a deficitului bugetar reprezintă o condiţie esenţială în menţinerea ratingului României.

    Agenţia de rating face o trecere în revistă a crizei actuale, aducând în discuţie anumite scenarii.

    Două încercări eşuate de a forma un guvern ar declanşa alegeri anticipate, ceea ce ar readuce PSD la putere.

    Un guvern minoritar PNL nu ar avea suficientă putere pentru a promova reforme sensibile în domeniile sănătăţii, justiţiei, pensiilor şi salariilor.

    Criza politică de la Bucureşti ar putea întârzia aprobarea de către Comisia Europeană a PNRR, programul de 29 de miliarde de euro prin care guvernul speră să finanţeze mai multe sectoare economice.

    Guvernul trebuie să reducă deficitul bugetar până la 3% în 2024, faţă de 7% acum, un proces destul de greu de realizat în actualele condiţii. Pentru a îndeplini acest criteriu, veniturile trebuie să crească mai mult decât cheltuielile, ceea ce ar limita creşterea salariilor bugetarilor, creşterea pensiilor şi susţinerea programelor de investiţii.

    De o săptămână, coaliţia de guvernare, formată din PNL, USR/PLUS şi UDMR, se confruntă cu o problemă majoră prin ieşirea de la guvernare a USR/PLUS.

    Acest lucru a început să pună presiune pe cursul valutar leu/euro, chiar dacă premierul Florin Cîţu susţine că această creştere nu are legătură cu criza politică.

    România sstă foarte prost din punct de vedere al ratingului, fiind la un pas de poziţia “junk”, cee ace ar însemna o scădere sub pragul recomandat investiţiilor.

  • Cea mai mare companie alimentară din lume face un anunţ incredibil: mai mult de jumătate dintre alimentele pe care le vând sunt periculoase pentru oameni

    Cea mai mare companie alimentară din lume, Nestlé, a recunoscut că peste 60% din principalele sale produse şi băuturi nu se încadrează în „definiţiile recunoscute ale sănătăţii”, iar unele dintre aceste produse nu „vor fi niciodată sănătoase, indiferent de ritmul în care le îmbunătăţim”, transmite Financial Times.

    O prezentare care a circulat anul acesta în rândurile executivilor de top ai Nestlé, analizată de FT, arată că doar 37% din produsele firmei, excluzând mâncarea de animale şi alimentele medicale, reuşesc să atingă un rating de peste 3,5 stele în cadrul sistemului de sănătate din Australia.

    Sistemul plasează produsele într-un clasament de unu până la cinci stele şi este folosit în cercetare de grupuri internaţionale precum Access to Nutrition Foundation (ATNF), fondat în Olanda. Nestlé, producătorul KitKat, Maggi şi Nescafé, descrie pragul de 3,5 stele drept o „definiţie recunoscută a sănătăţii”.

    Din întregul portofoliu de mâncăruri şi băuturi al Nestlé, circa 70% din produsele alimentare nu au reuşit să întâlnească acest rating, alături de 96% din băuturi, excluzând cafeaua pură, şi 99% din portofoliul de îngheţate şi produse de cofetărie.

    Între timp, apele îmbuteliate şi produsele lactate se încadrează în proporţie de 82% şi, respectiv, 60% în rating-ul stabilit de ATNF.

    Informaţiile regăsite în document exclud produsele pentru bebeluşi, mâncarea pentru animale, cafeaua şi divizia de ştiinţe ale sănătăţii, ceea ce înseamnă că datele reprezintă circa o jumătate din totalul veniturilor anuale ale gigantului elveţian – 84,3 miliarde de franci elveţiei.

    De asemenea, documentul a apărut într-un moment în care unele dintre cele mai mari companii alimentare încearcă să combată obezitatea şi să promoveze modele mai sănătoase de alimentaţie. În prezent, executivii Nestlé încearcă să stabilească o serie de obiective privind calitatea nutriţiei, planurile urmând să fie dezvăluite anul acesta.

     

  • Fitch a reconfirmat ratingul de ţară al României şi a menţinut perspectiva negativă

    Agenţia de rating Fitch a publicat vineri anunţul de reconfirmare a rating-ului aferent datoriei guvernamentale a României pentru datoria pe termen lung şi scurt în valută, precum şi a perspectivei negative, a anunţat Ministerul Finanţelor.

    „Decizia de a reconfirma poziţia României în categoria ţărilor cu risc scăzut pentru investiţii (investment grade) este susţinută atât de nivelul moderat al datoriei publice, cât şi de evoluţia pozitivă a PIB-ului pe cap de locuitor şi a indicatorilor de guvernanţă şi dezvoltare umană, care se situează la niveluri superioare faţă de ţările comparabile”, se arată într-un comunicat al Ministerului Finanţelor.

    Conform acestuia, în evaluarea realizată, Fitch menţionează atenuarea riscurilor pe termen scurt prin iniţiativele guvernului referitoare la salarizarea personalului din sectorul public şi la modificarea legii pensiilor şi „recunoaşte eforturile de consolidare fiscală şi planurile guvernului de implementare a reformelor”. „Totodată, apreciază că România se bucură de un management solid al datoriei publice”, au mai transmis reprezentanţii ministerului.

    Aceştia mai susţine că, în opinia agenţiei, economia României va înregistra o creştere medie de 5,8% în perioada 2021-2022, peste media ţărilor din aceeaşi categorie de risc, datorită impulsului puternic al investiţiilor şi a redresării treptate a exporturilor şi a consumului privat.

    „Principalii factori care ar putea conduce individual sau colectiv la îmbunătăţirea ratingului de ţară sunt stabilizarea ponderii datoriei publice în PIB pe termen mediu, ca urmare a implementării eficiente a unor reforme în domeniul cheltuielilor publice şi a unor planuri credibile de creştere a veniturilor, precum şi îmbunătăţirea susţinută a nivelului datoriei externe”, se mai arată în comunicat.

  • Senatorul Ştefan Radu Oprea, după ce Cîţu s-a lăudat cu ratingul S&P: A reuşit să aducă ratingul acolo unde îl lăsase PSD

    Senatorul Ştefan Radu Oprea, purtătorul de cuvânt al PSD, spune că, sâmbătă, premierul Florin Cîţu a ieşit doar să se laude cu decizia Agenţiei Standard & Poor’s, deşi „nu merită felicitat”.

    „Premierul Cîţu a ieşit astăzi să se laude. Dar nu merită felicitat chiar dacă Standard & Poor’s a schimbat perspectiva de ţară la negativ la stabil. Ce uită să spună Florin Cîţu: că a reuşit să aducă ratingul acolo unde îl lăsase PSD, adică la stabil. Vă readuc aminte că S&P modificase perspectiva în decembrie 2019. Cîţu, ministrul Finanţelor Publice, a dus deficitul bugetar la un record istoric în acea perioadă, ceea ce a generat decizia S&P de scădere a perspectivei la negativ”, spune Oprea.

    Acesta este de acord, însă, cu premierul Cîţu, în privinţa nominalizării antreprenorilor ca fiind „adevăraţii eroi”.

    „Dacă au reuşit să supravieţuiască este numai meritul lor. Guvernul PNL şi apoi cel al coaliţiei de dreapta au <reuşit performanţa> de a acorda cel mai mic sprijin direct mediului de afaceri. Doar 2,4% ca pondere din PIB conform FMI. (Suntem lângă ţările din Africa, nu lângă Statele Membre UE). S&P justifică decizia de acum prin perspectiva absorbţiei fondurilor europene din PNRR. Dar în generarea programului Next Generation EU, Florin Cîţu nu a avut niciun merit. De ce ar trebui felicitat? Deocamdată PNRR-ul propus de PNL a primit nota 4 la Bruxelles. Şi nici cel propus de USR nu are perspective mai bune”, mai spune Oprea.

    Acesta are două întrebări pentru Florin Cîţu:
    „1. Oare merită preţul plătit? Adică acela al sărăcirii populaţiei!
    2. Dacă Florin Cîţu ştia că perspectiva se va îmbunătăţii, ceea ce ar trebui să ducă la scăderea dobânzilor cu care te împrumuţi, atunci de ce am împrumutat săptămâna trecută 3,5 miliarde euro cu o dobândă monstruoasă, de 14 ori mai mare ca a statelor vecine?”.

    Ştefan Radu Oprea comentează că stabilitatea ţării nu se obţine prin declanşarea crizelor politice şi îi transmite lui Florin Cîţu să nu se mai laude atunci când nu are motive.

    Premierul Florin Cîţu a comentat decizia Agenţiei Standard & Poor’s care a îmbunătăţit ratingul României pentru prima dată în ultimii opt ani spunând că antreprenorii sunt eroii acestei reuşite. Realizarea a apărut în condiţiile unei bune guvernări, a mai spus Cîţu.