Tag: rata somajului

  • Vreţi să emigraţi? Ocoliţi aceste ţări. Topul celor mai nefericite naţii

    Este dificil să fii fericit când când preţurile cresc şi nu ai un loc de muncă. Statisticienii au inventat ceea ce se numeşte Indexul Nefericirii, care reuneşte date referitoare la rata şomajului şi rata inflaţiei. Creat de economistul Arthur Okun, indexul era extrem de popular pe vremea mandatelor de preşidenţie ale lui Jimmz Carter şi a lui Ronald Reagan, relatează Business Insider. Indexul a fost contestat de-a lungul timpului, din pricină că o seamă de ţări recunoscute ca având oameni nefericiţi nu se regăsesc în topurile realizate ţinând cont de inflaţie ăi şomaj.

    Câteva dintre cele mai nefericite ţări din lume sunt:

    FINLANDA. Scorul nefericirii: 11,8%. Rata inflaţiei: 0,3%; Rata şomajului: 11,5%

    CHILE. Scorul nefericirii: 11,8%. Rata inflaţiei: 0,3%; Rata şomajului: 11,5%

    BRAZILIA. Scorul nefericirii: 11,4%. Rata inflaţiei: 6,5%; Rata şomajului: 4,9%

    POLONIA. Scorul nefericirii: 11,8%. Rata inflaţiei: 0,3%; Rata şomajului: 11,5%

    IRLANDA. Scorul nefericirii: 11,8%. Rata inflaţiei: 0,3%; Rata şomajului: 11,5%

    FILIPINE. Scorul nefericirii: 11,9%. Rata inflaţiei: 4,9%; Rata şomajului: 7%

    RUSIA. Scorul nefericirii: 12,4%. Rata inflaţiei: 7,5%; Rata şomajului: 4,9%

    SLOVACIA. Scorul nefericirii: 12,57%. Rata inflaţiei: -0,1%; Rata şomajului: 12,7%

    ITALIA. Scorul nefericirii: 12,8%. Rata inflaţiei: 0,1%; Rata şomajului: 12,7%

    SLOVENIA. Scorul nefericirii: 13,03%. Rata inflaţiei: -0,9%; Rata şomajului: 13,9%

    PORTUGALIA. Scorul nefericirii: 13,03%. Rata inflaţiei: -0,9%; Rata şomajului: 13,9%

    COLUMBIA. Scorul nefericirii: 13,54%. Rata inflaţiei: 2,9%; Rata şomajului: 10,7%

    UCRAINA. Scorul nefericirii: 14,20%. Rata inflaţiei: 12,6%; Rata şomajului: 1,6% (indexul n-a luat ân considerare războiul, totuşi).

    URUGUAI. Scorul nefericirii: 15,96%. Rata inflaţiei: 9,1%; Rata şomajului: 6,9%

    CROAŢIA. Scorul nefericirii: 17,7%. Rata inflaţiei: -0,1%; Rata şomajului: 17,8%

    TURCIA. Scorul nefericirii: 18,12%. Rata inflaţiei: 9,3%; Rata şomajului: 8,8%

    EGIPT. Scorul nefericirii: 23,9%. Rata inflaţiei: 10,6%; Rata şomajului: 13,3%

    SPANIA. Scorul nefericirii: 24,17%. Rata inflaţiei: -0,3%; Rata şomajului: 24,5%

    GRECIA. Scorul nefericirii: 27,1%. Rata inflaţiei: -0,7%; Rata şomajului: 27,8%

    AFRICA DE SUD. Scorul nefericirii: 31,8%. Rata inflaţiei: 6,3%; Rata şomajului: 25,5%

    VENEZUELA. Scorul nefericirii: 59,8%. Rata inflaţiei: 52,7%; Rata şomajului: 7,1%

  • Vreţi să emigraţi? Ocoliţi aceste ţări. Topul celor mai nefericite naţii

    Este dificil să fii fericit când când preţurile cresc şi nu ai un loc de muncă. Statisticienii au inventat ceea ce se numeşte Indexul Nefericirii, care reuneşte date referitoare la rata şomajului şi rata inflaţiei. Creat de economistul Arthur Okun, indexul era extrem de popular pe vremea mandatelor de preşidenţie ale lui Jimmz Carter şi a lui Ronald Reagan, relatează Business Insider. Indexul a fost contestat de-a lungul timpului, din pricină că o seamă de ţări recunoscute ca având oameni nefericiţi nu se regăsesc în topurile realizate ţinând cont de inflaţie ăi şomaj.

    Câteva dintre cele mai nefericite ţări din lume sunt:

    FINLANDA. Scorul nefericirii: 11,8%. Rata inflaţiei: 0,3%; Rata şomajului: 11,5%

    CHILE. Scorul nefericirii: 11,8%. Rata inflaţiei: 0,3%; Rata şomajului: 11,5%

    BRAZILIA. Scorul nefericirii: 11,4%. Rata inflaţiei: 6,5%; Rata şomajului: 4,9%

    POLONIA. Scorul nefericirii: 11,8%. Rata inflaţiei: 0,3%; Rata şomajului: 11,5%

    IRLANDA. Scorul nefericirii: 11,8%. Rata inflaţiei: 0,3%; Rata şomajului: 11,5%

    FILIPINE. Scorul nefericirii: 11,9%. Rata inflaţiei: 4,9%; Rata şomajului: 7%

    RUSIA. Scorul nefericirii: 12,4%. Rata inflaţiei: 7,5%; Rata şomajului: 4,9%

    SLOVACIA. Scorul nefericirii: 12,57%. Rata inflaţiei: -0,1%; Rata şomajului: 12,7%

    ITALIA. Scorul nefericirii: 12,8%. Rata inflaţiei: 0,1%; Rata şomajului: 12,7%

    SLOVENIA. Scorul nefericirii: 13,03%. Rata inflaţiei: -0,9%; Rata şomajului: 13,9%

    PORTUGALIA. Scorul nefericirii: 13,03%. Rata inflaţiei: -0,9%; Rata şomajului: 13,9%

    COLUMBIA. Scorul nefericirii: 13,54%. Rata inflaţiei: 2,9%; Rata şomajului: 10,7%

    UCRAINA. Scorul nefericirii: 14,20%. Rata inflaţiei: 12,6%; Rata şomajului: 1,6% (indexul n-a luat ân considerare războiul, totuşi).

    URUGUAI. Scorul nefericirii: 15,96%. Rata inflaţiei: 9,1%; Rata şomajului: 6,9%

    CROAŢIA. Scorul nefericirii: 17,7%. Rata inflaţiei: -0,1%; Rata şomajului: 17,8%

    TURCIA. Scorul nefericirii: 18,12%. Rata inflaţiei: 9,3%; Rata şomajului: 8,8%

    EGIPT. Scorul nefericirii: 23,9%. Rata inflaţiei: 10,6%; Rata şomajului: 13,3%

    SPANIA. Scorul nefericirii: 24,17%. Rata inflaţiei: -0,3%; Rata şomajului: 24,5%

    GRECIA. Scorul nefericirii: 27,1%. Rata inflaţiei: -0,7%; Rata şomajului: 27,8%

    AFRICA DE SUD. Scorul nefericirii: 31,8%. Rata inflaţiei: 6,3%; Rata şomajului: 25,5%

    VENEZUELA. Scorul nefericirii: 59,8%. Rata inflaţiei: 52,7%; Rata şomajului: 7,1%

  • Rata şomajului în zona euro a scăzut la cel mai redus nivel din ultimii 8 ani şi jumătate

    Şomajul a scăzut în toate cele 19 state din zona euro, cu excepţia Estoniei. Cele mai mici rate ale şomajului au fost înregistrate în Germania (3,8%) şi Malta (4,1%).

    Grecia are cea mai mare rată a şomajului în zona euro, de 21,7%, deşi aceste cifre se referă la luna aprilie. Spania este ţara cu a doua cea mai mare rată a şomajului, aceasta scăzând de la 19,9% în iunie 2016 la 17,1%, luna trecută.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Suprarealism în România: primeşti bonus pentru a veni la muncă

    În alte zone din ţară sunt companii care dau bonus 1.000-1.300 de lei celor care recomandă sau aduc oameni care pot fi angajaţi.

    Oana Botolan Datki, SEE managing partner la Consulteam, spune că firmele au ajuns să aplice politica de recrutare: Îi angajez pe toţi cei care vor să lucreze la mine. Adică nu mai contează ce ştiu, ce pot face, ci doar să vină să lucreze.

    Piaţa muncii din România a dat atât de mult în clocot încât riscă să se evapore de tot în timp: şomajul a coborât la cel mai redus nivel din ultimii 10 ani, 4,7%. Pur şi simplu nu mai ai de unde să atragi oameni din intern.

    Conform ultimelor date Eurostat, pe medie, un tânăr din România se mută de la părinţi la 27,9 ani faţă de 26,1 ani cât este media Uniunii Europene.

    O schimbare de trend în România: fetele pleacă de acasă la 25,6 de ani, o vârstă în scădere, în timp ce băieţii pleacă la 30 de ani, o vârstă în creştere. Confortul de acasă de la mama pentru băieţi este destul de greu de înlocuit, având în vedere că fetele vor să aibă cariera lor, iar casa trece pe locul trei. Vacanţele sunt pe locul doi.

    În Europa, în medie, fetele pleacă de la părinţi la 25,1 ani, în timp ce băieţii la 26,1 ani.

    În Italia, băieţii pleacă de acasă la 31,3 ani, iar fetele la 29 de ani. În Suedia, băieţii pleacă la 19,7 ani, iar fetele la 19,6 ani.

    Când pleci de acasă este de presupus că ai un job sau că eşti în căutarea unuia. România începe puţin să se schimbe în sensul că noua generaţie, având confortul de acasă, aşa cum este el, nu se grăbeşte să-şi caute un loc de muncă, preferând spre exemplu, să-şi continue studiile cu un master. Va vedea el mai încolo ce va face cu acest lucru.

    Dacă au nevoie de bani se angajează în retail, în call-centere, în cafenele, de unde pot să plece şi mâine, dacă nu au chef să mai dea telefoane sau să vorbească cu clienţii. De multe ori nici nu mai anunţă că nu mai vin la muncă, iar companiile se trezesc fără om la job. De unde să găsească altul în 10 minute?

    Pe de altă parte, sindicatele, ce-i drept, au o voce mai scăzută în zilele noastre, încearcă să obţină tot timpul bani mai mulţi pentru membrii lor. Până acum nu am auzit să aibă politici în care să ţină oamenii în firmă, să ajute într-un fel sau altul angajatorul să aibă o fluctuaţie mai redusă de personal, sau chiar să găsească angajaţi pentru companii.

    Poate sindicatele ar trebui să-şi facă firme de personal, ca Adecco, de exemplu, ca să susţină companiile şi până la urmă să ţină joburile aici, în oraşul lor sau în România. Dar mai mult decât atât, să ţină într-un fel sau altul oamenii la job. Pe vremea lui Ceauşescu se dădeau case prin intermediul sindicatelor. Dacă atunci a fost un lucru bun, ce a permis o urbanizare accelerată a României, poate ar trebui să se scoată din istorie aceste modele de atragere şi ţinere a forţei de muncă. Dar poate nu e treaba lor, deşi ar trebui să fie.

    România este într-un moment favorabil pentru piaţa forţei de muncă, având în vedere că acum cererea este mai mare decât oferta. Ce-i drept poate să fie o cerere înşelătoare, respectiv să fie doar din câteva sectoare unde se înregistrează creşteri susţinute: automotive, retail, industria hotelieră şi de restaurante, unde salariile sunt mai mici, şi IT, service-centere, unde salariile sunt mai mari.

    La polul opus, din perspectiva ofertei, oamenii sunt total bulversaţi întrucât nu ştiu încotro să se ducă. Dacă ai început într-o industrie, într-un anumit sector, este destul de greu să schimbi domeniul de activitate. Este greu să treci din retail sau cafenea în industria pură, chiar şi la bandă.

    De asemenea, planurile de carieră există, mai cu seamă în planurile celor de la HR, care trebuie să facă unui candidat capul calendar, în încercarea de a convinge că la ei este cel mai bun loc pe care poate să-l găsească un angajat. Şi pentru companii este greu să mute un om de la o secţie la alta şi atunci uită de acest plan de carieră sau îl aplică doar când pleacă cineva şi trebuie înlocuit peste noapte.

    Indiferent cum este acum situaţia, piaţa muncii, angajatori şi angajaţi deopotrivă trebuie să se bucure, fiecare în felul lui, de acest tablou suprarealist din România: primeşti bonus dacă te prezinţi la muncă.

  • Când a venit la acest interviu, nu avea nicio aşteptare, nu ştia nimic şi era CONVINSĂ că o să pice. HR-ista i-a pus o singură întrebare, după care i-a spus direct SALARIUL pe care îl va câştiga. Ce s-a întâmplat mai departe a fost SURPRIZA vieţii ei

    „Recrutarea a devenit misiune imposi­bilă, am observat că nici candidaţii nu prea mai vin la interviuri. Am avut un client pe care l-am întrebat ce criterii de selecţie are, ce tip de candidaţi să caut, iar răspunsul pe care l-am primit exprimă exact ce se întâmplă în prezent pe piaţa muncii: «Îi angajez pe toţi cei care vor să lucreze la mine!»”, a spus a spus Oana Botolan Datki, South East Europe managing partner în cadrul firmei cu activităţi în domeniul resurselor umane Consulteam.

    Când a venit la acest interviu, nu avea nicio aşteptare, nu ştia nimic şi era CONVINSĂ că o să pice. HR-ista i-a pus o singură întrebare, după care i-a spus direct SALARIUL pe care îl va câştiga. Ce s-a întâmplat mai departe a fost SURPRIZA vieţii ei

  • Premierul Sorin Grindeanu: Excedent bugetar pe primele trei luni este de 1,64 miliarde de lei, în timp ce rata somajului este la un minim istoric

    “În primele trei luni ale anului am împrumutuat cam un sfert din ce a împrumutat guvernul Cioloş. Împrumuturile de acum s-au făcut pe termen lung, la costuri reduse, la cel mai bun randament istoric pentru România. Sumele vor fi folosite pentru dezvoltare. Este o zi proastă pentru toţi apostolii austerităţii. În primele trei luni avem excedent bugetar. Vom înregistra un excedent bugetar de 1,64 miliarde de lei, adică 0,2 % din PIB. Veniturile totale la bugetul general consolidat vor fi cu patru miliarde mai mari decât în trimestul I 2016”, a declarat premierul Sorin Grindeanu, la începutul şedinţei de guvern de joi.

    Citiţi continuarea pe www.zf.ro

  • Miza pe tineri

    Şomajul este un factor economic crucial pentru orice ţară din lume şi toţi liderii politici promit crearea de noi slujbe şi reducerea ratei şomajului. Acest lucru se dovedeşte a fi însă un lucru extrem de greu de realizat, iar rata şomajului este încă destul de ridicată în majoritatea statelor UE. Un element special este şomajul în rândul tinerilor (15-24 de ani) – mult mai mare decât cel în alte grupuri de vârstă. La terminarea studiilor, cei mai mulţi tineri se confruntă cu dificultăţi majore în a-şi găsi un loc de muncă, mai cu seamă în ţări cu un climat economic dificil. În plus, şomajul în rândul tinerilor din ţările emergente tinde să fie mai mare decât în ţările industrializate. Atât autorităţile, cât şi companiile trebuie să se implice pentru a rezolva această problemă, este de părere CEO-ul Nestlé România.

    Grupul de origine elveţiană derulează, la nivel internaţional, un program numit Alliance for YOUth prin care-şi propune să reducă şomajul în rândul tinerilor sub 30 de ani din Uniunea Europeană. Pe bătrânul continent, şomajul a crescut dramatic de la declanşarea crizei economice; multe persoane şi-au pierdut slujbele – muncitori experimentaţi întâmpină dificultăţi în găsirea de joburi noi, iar absolvenţii de facultate nu găsesc slujbe pentru că nu au experienţă de muncă.

    Nici viitorul nu arată foarte bine din acest punct de vedere şi se estimează că rata şomajului va creşte din cauza faptului industrializarea şi automatizarea joacă un rol din ce în ce mai important în societatea modernă.

    Pentru a combate această problemă, Nestlé a dezvoltat un program. „Pornind de la iniţiativa pentru ocuparea forţei de muncă Nestlé Needs YOUth, am dezvoltat Alliance for YOUth, o extensie a iniţiativei originale, un proiect mai elaborat, implicându-i şi pe partenerii noştri de afaceri. La finalul anului 2016 ne-am angajat să creăm până în 2020 35.000 de noi oportunităţi de muncă pentru tinerii din Europa, Orientul Mijlociu şi Africa de Nord”, spune şeful Nestlé România. În cei doi ani de la lansarea în România,  „Alliance for YOUth le-a facilitat tinerilor români accesul la 15.558 joburi permanente, 644 de stagii de practică plătită cu durata cuprinsă între 3 şi 12 luni şi 227 de evenimente de dezvoltare la nivel naţional”.

    În prezent, în Grecia şomajul este de 23%, iar în rândul tinerilor această rată ajunge chiar la 44,2%, potrivit datelor din decembrie 2016 ale Eurostat. În Spania şi Italia procentajele sunt asemănătoare: 42,9% şi, respectiv, 40,1%. Rata şomajului în rândul tinerilor români este de 20,3%, iar media la nivelul Uniunii Europene este la 18,6%. Situaţia este mai puţin gravă în unele ţări europene: în Germania, rata şomajului în rândul tinerilor este de doar 6,5%, iar în Olanda şi Austria de 10,2% şi respectiv 10,5%. Unul dintre motivele pentru care rata şomajului din România este atât de mare se leagă de faptul că tot mai mulţi tineri aleg să studieze în străinătate.

    Potrivit unui studiu realizat de Tjobs, companie care oferă soluţii pentru persoanele care îşi caută un loc de muncă peste hotare, peste 90.000 de tineri (25-35 de ani) au aplicat pentru locuri de muncă în străinătate în perioada aprilie-iunie 2016. Comparativ cu statele membre ale Uniunii Europene, România are printre cele mai mici salarii medii pe economie – de numai 464 de euro pe lună, pe când salariul mediu la nivelul ţărilor membre UE este de peste 2.300 de euro net pe lună, adică de cinci ori mai mult decât în România, ceea ce face ca tot mai multe persoane să plece în căutarea unui trai mai bun.

    Acest fapt este semnalat şi de De Froment, care spune că din ce în ce mai mulţi tineri români frecventează instituţii de învăţământ în străinătate, plângându-se că le este greu să găsească un loc de muncă în România. „Mulţi dintre tineri aleg să părăsească ţara, sperând că le va fi mai uşor să găsească locuri de muncă în străinătate, cu salarii mai bune decât în România. Din păcate, pierdem tineri valoroşi care pot avea o contribuţie esenţială aici, schimbând lucrurile în bine”, este de părere Hervé de Froment.

    Potrivit şefului Nestlé, principalul scop al proiectului este de a reduce şomajul în rândul tinerilor, prin intermediul cursurilor referitoare la dezvoltare personală, dezvoltarea carierei şi dezvoltare profesională, cu sesiuni precum inteligenţa emoţională, leadership, gestionarea timpului şi consiliere personală; programul cuprinde şi workshopuri de dezvoltarea carierei, de la „cum să cauţi un loc de muncă” la „interviul şi evaluarea”, şi dezvoltare profesională, cu cursuri în domenii precum marketing, finanţe, resurse umane. Potrivit oficialului de la Nestlé, peste 50% din stagiari sunt angajaţi la finalul perioadei de practică. „Anul acesta am făcut angajări într-un ritm susţinut, atât pentru înlocuiri, cât şi pentru poziţii noi.” Condiţiile pentru participare în cadrul programului sunt legate strict de vârstă: sub 30 de ani, „studenţi sau tineri absolvenţi care sunt dornici să muncească, să înveţe şi să se dezvolte profesional”.

  • Comisia Naţională de Prognoză: Rata şomajului va scădea, în 2017, la 4,6%. Tendinţa se va menţine şi în următorii ani

    Rata şomajului va coborâ, în 2017, la 4,6% faţă de 4,8% cât se estimează că se va atinge până la sfârşitul acestui an, se arată în raportul publicat joi de Comisia Naţională de Prognoză (CNP).

    Cea mai mare rată a şomajul se estimează că va fi cea din Regiunea Sud-Vest Oltenia, care va scădea de la 7,8% în 2016, la 7,7% în 2017. La polul opus se va situa Bucureşti-Ilfov unde rata şomajului va coborâ de la 1,7% în 2016, la 1,6% în anul care vine.

    Tendinţa de scădere a ratei şomajului va continua şi în următorii ani, astfel încât în 2018 aceasta va atinge, pe total economie, 4,4%, iar în 2019 va ajunge la 4,3%.

  • Eurostat: Rata şomajului în zona euro este sub 10% pentru prima dată din 2011

    Rata şomajului a Germaniei este de 4,1%, în timp ce în Portugalia este de 10,8%. În Grecia, cele mai recente date, din august, indică o rată a şomajului de 23,4%.

    Aproape 16 milioane de oameni din 19 state caută un loc de muncă, potrivit datelor Eurostat, cu 178.000 mai puţini decât în septembrie şi cu 1,12 milioane mai puţin decât în 2015.

    Banca Centrală Europeană (BCE) a încercat să stimuleze economia blocului european. În martie, instituţia a eliminat rata dobânzii şi a scăzut rata depozitelor bancare de la -0,3% la -0,4%.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Veşti bune de la INS: Rata somajului a coborât în iunie la 6,6%

    Rata şomajului a scăzut în iunie cu 0,2 puncte procentuale faţă de luna precedentă, la 6,6%, pe categoria de vârstă 25-74 ani, procentul fiind de 5,4%, potrivit Institutului Naţional de Statistică.

    Ajustată sezonier, rata a fost de 6,4%.

    În cazul bărbaţilor, rata şomajului a fost cu 2 puncte procentuale mai mare decât la femei, respectiv 7,3% vs. 5,3%.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro