BusinessMagazin

Tag: rasism

  • Răspunsul genial al unui bărbat de culoare la un comentariu rasist

    Emmit Walker, un bărbat de culoare din Statele Unite, a avut răspunsul perfect atunci când un alt pasager din avionul în care se pregătea să urce a făcut un comentariu rasist.

    Emmit, director la o companie din SUA, a relatat pe Twitter dialogul avut cu femeia:

    “Faceţi loc, acest rând e pentru îmbarcare prioritară”, i-ar fi spus ea.
    “E rândul pentru business class, aşa-i? Sunt pe rândul corect, doamnă, aşteptaţi să vă vină rândul”, i-a răspuns Emmit.
    “Probabil că eşti din armată sau servicii, dar ar trebui oricum să ne laşi să trecem.”
    “Nici vorbă. Sunt doar un negru cu bani” a răspuns bărbatul, moment în care cei prezenţi au început să îl aplaude.

  • Internetul celor care urăsc restul lumii: unde se ascund rasiştii şi naziştii zilelor noastre

    Reţeaua socială Gab.ai a pornit în august 2016, cu trei luni înainte de alegerile din Statele Unite, iar momentul nu a fost ales întâmplător. Fondată în San Mateo, California, de un fost antreprenor pe nume Andrew Torba, care îl susţinea pe Donald Trump, reţeaua a fost iniţial gândită pentru doar patru oameni. Torba, care la un anumit punct a fost dat afară de la acceleratorul Y Combinator pentru nerespectarea politicilor interne, a devenit frustrat de ceea ce descria drept „monopolul social al celor de stânga“; acest monopol ar fi decis care ştiri merită promovate şi ce poate fi definit ca hărţuire pe internet.

    Un an mai târziu, reţeaua socială Gab.ai are peste 240.000 de utilizatori şi a strâns mai mult de 1 milion de dolari prin crowdfunding. Având ca logo faţa lui Pepe, broasca antropomorfică ce a devenit emblematică pentru mişcarea de extremă dreapta, Gab reprezintă un teren de joacă pentru nazişti, susţinători ai supremaţiei albilor, antifeminişti sau homofobi; chiar şi notificările folosesc un sunet produs parcă de o broască. Dacă o remarcă antisemită, rasistă sau sexistă nu e primul lucru cu care te întâlneşti pe Gab.ai, cu siguranţă va fi al doilea sau al treilea. E un spaţiu sigur pentru oamenii de care noi, ceilalţi, încercăm în mod constant să ne ferim, scriu cei de la Slate.com într-un amplu material dedicat fenomenului.

    Incidentul Charlottesville

    La jumătatea lunii august, oficialităţile statului Virginia au declarat ilegală demonstraţia naţionaliştilor albi Unite the Right (Uniţi dreapta), după ce în urma violenţelor din oraşul Charlottesville cel puţin două persoane au fost rănite. Ulterior, autorităţile din Charlottesville au declarat starea de urgenţă după ciocnirile violente dintre naţionalişti şi manifestanţii antirasism ce au avut loc în cadrul unui marş privind înlăturarea unui monument al unui general din Războiul Civil american din oraşul Charlottesville. O femeie de 32 de ani a murit în timpul evenimentelor violente, după ce un simpatizant naţionalist a intrat intenţionat cu maşina în mulţime, iar doi ofiţeri de poliţie au murit după ce elicopterul în care se aflau s-a prăbuşit la 11 kilometri de Charlottesville.

    Extremiştii au iniţiat acest marş fiind nemulţumiţi de un plan ce priveşte înlăturarea unei statui a generalului Robert Lee din Charlottesville, cel care a fost comandantul forţelor prosclavie din sudul american, în timpul Războiul Civil. Donald Trump a declarat că sunt de condamnat ambele tabere ale protestelor violente din Virginia, ce au lăsat în urmă un mort şi mai mulţi răniţi, afirmând că s-a greşit de ambele părţi; declaraţia sa a stârnit numeroase controverse, fiind acuzat atât de republicani cât şi de democraţi că favorizează grupuri ce ar trebui condamnate fără reţinere.

    Pentru Trump, aceste lucruri nu reprezintă însă nimic nou: în timpul campaniei, el s-a delimitat greu de susţinerea primită din partea lui David Duke, fost lider al grupării Ku Klux Klan şi unul dintre cei mai vocali susţinători ai supremaţiei albilor. „Cred că s-a greşit de ambele părţi“, a afirmat Trump. „Când fac o declaraţie, îmi place să fiu corect. Vreau faptele. Evenimentele tocmai avuseseră loc“, a continuat preşedintele SUA, explicând motivul pentru care a aşteptat două zile pentru a condamna violenţele rasiste din Virginia. „Am urmărit foarte atent evenimentele, mai atent decât mulţi oameni. Aveţi de o parte un grup agresiv şi, de cealaltă parte, tot un grup foarte violent. Nimeni nu a vrut să spună asta”, a continuat preşedintele american. „Cei care răspândesc violenţele în numele bigotismului lovesc în inima Americii. Toţi cei care au acţionat în mod ilegal în Charlottesville şi care au comis violenţe rasiste vor fi traşi la răspundere“, a afirmat Donald Trump, la Casa Albă, citat de Associated Press. Pe 17 august, în săptămâna ce a urmat incidentelor de la Charlottesville, Virginia, Google a exclus Gab.ai de pe lista aplicaţiilor disponibile pe PlayStore.

    Internetul urii
    Gab.ai este însă doar unul dintre refugiile pe care americanii plini de ură le folosesc pentru a-şi împărtăşi crezurile. Aflându-se în pericol de a fi excluşi de pe internet, pe care îl folosiseră ani de zile pentru a se organiza, adepţii supremaţiei albilor şi neonaziştii se îndreaptă acum către dark web, acea parte a internetului pe care majoritatea dintre noi nu o putem accesa sau pur şi simplu nu vrem să o vedem. Limitarea accesului acestor grupuri nu a început însă după evenimentele din Charlottesville: companii precum Airbnb sau Facebook anulau deja evenimente ale unor utilizatori încă de la începutul anului. După ce imaginile din timpul marşului au devenit virale, tot mai multe companii au început să se dezică de mişcările de extremă dreapta.

  • Internetul celor care urăsc restul lumii: unde se ascund rasiştii şi naziştii zilelor noastre

    Reţeaua socială Gab.ai a pornit în august 2016, cu trei luni înainte de alegerile din Statele Unite, iar momentul nu a fost ales întâmplător. Fondată în San Mateo, California, de un fost antreprenor pe nume Andrew Torba, care îl susţinea pe Donald Trump, reţeaua a fost iniţial gândită pentru doar patru oameni. Torba, care la un anumit punct a fost dat afară de la acceleratorul Y Combinator pentru nerespectarea politicilor interne, a devenit frustrat de ceea ce descria drept „monopolul social al celor de stânga“; acest monopol ar fi decis care ştiri merită promovate şi ce poate fi definit ca hărţuire pe internet.

    Un an mai târziu, reţeaua socială Gab.ai are peste 240.000 de utilizatori şi a strâns mai mult de 1 milion de dolari prin crowdfunding. Având ca logo faţa lui Pepe, broasca antropomorfică ce a devenit emblematică pentru mişcarea de extremă dreapta, Gab reprezintă un teren de joacă pentru nazişti, susţinători ai supremaţiei albilor, antifeminişti sau homofobi; chiar şi notificările folosesc un sunet produs parcă de o broască. Dacă o remarcă antisemită, rasistă sau sexistă nu e primul lucru cu care te întâlneşti pe Gab.ai, cu siguranţă va fi al doilea sau al treilea. E un spaţiu sigur pentru oamenii de care noi, ceilalţi, încercăm în mod constant să ne ferim, scriu cei de la Slate.com într-un amplu material dedicat fenomenului.

    Incidentul Charlottesville

    La jumătatea lunii august, oficialităţile statului Virginia au declarat ilegală demonstraţia naţionaliştilor albi Unite the Right (Uniţi dreapta), după ce în urma violenţelor din oraşul Charlottesville cel puţin două persoane au fost rănite. Ulterior, autorităţile din Charlottesville au declarat starea de urgenţă după ciocnirile violente dintre naţionalişti şi manifestanţii antirasism ce au avut loc în cadrul unui marş privind înlăturarea unui monument al unui general din Războiul Civil american din oraşul Charlottesville. O femeie de 32 de ani a murit în timpul evenimentelor violente, după ce un simpatizant naţionalist a intrat intenţionat cu maşina în mulţime, iar doi ofiţeri de poliţie au murit după ce elicopterul în care se aflau s-a prăbuşit la 11 kilometri de Charlottesville.

    Extremiştii au iniţiat acest marş fiind nemulţumiţi de un plan ce priveşte înlăturarea unei statui a generalului Robert Lee din Charlottesville, cel care a fost comandantul forţelor prosclavie din sudul american, în timpul Războiul Civil. Donald Trump a declarat că sunt de condamnat ambele tabere ale protestelor violente din Virginia, ce au lăsat în urmă un mort şi mai mulţi răniţi, afirmând că s-a greşit de ambele părţi; declaraţia sa a stârnit numeroase controverse, fiind acuzat atât de republicani cât şi de democraţi că favorizează grupuri ce ar trebui condamnate fără reţinere.

    Pentru Trump, aceste lucruri nu reprezintă însă nimic nou: în timpul campaniei, el s-a delimitat greu de susţinerea primită din partea lui David Duke, fost lider al grupării Ku Klux Klan şi unul dintre cei mai vocali susţinători ai supremaţiei albilor. „Cred că s-a greşit de ambele părţi“, a afirmat Trump. „Când fac o declaraţie, îmi place să fiu corect. Vreau faptele. Evenimentele tocmai avuseseră loc“, a continuat preşedintele SUA, explicând motivul pentru care a aşteptat două zile pentru a condamna violenţele rasiste din Virginia. „Am urmărit foarte atent evenimentele, mai atent decât mulţi oameni. Aveţi de o parte un grup agresiv şi, de cealaltă parte, tot un grup foarte violent. Nimeni nu a vrut să spună asta”, a continuat preşedintele american. „Cei care răspândesc violenţele în numele bigotismului lovesc în inima Americii. Toţi cei care au acţionat în mod ilegal în Charlottesville şi care au comis violenţe rasiste vor fi traşi la răspundere“, a afirmat Donald Trump, la Casa Albă, citat de Associated Press. Pe 17 august, în săptămâna ce a urmat incidentelor de la Charlottesville, Virginia, Google a exclus Gab.ai de pe lista aplicaţiilor disponibile pe PlayStore.

    Internetul urii
    Gab.ai este însă doar unul dintre refugiile pe care americanii plini de ură le folosesc pentru a-şi împărtăşi crezurile. Aflându-se în pericol de a fi excluşi de pe internet, pe care îl folosiseră ani de zile pentru a se organiza, adepţii supremaţiei albilor şi neonaziştii se îndreaptă acum către dark web, acea parte a internetului pe care majoritatea dintre noi nu o putem accesa sau pur şi simplu nu vrem să o vedem. Limitarea accesului acestor grupuri nu a început însă după evenimentele din Charlottesville: companii precum Airbnb sau Facebook anulau deja evenimente ale unor utilizatori încă de la începutul anului. După ce imaginile din timpul marşului au devenit virale, tot mai multe companii au început să se dezică de mişcările de extremă dreapta.

  • Gafă a companiei Dove după o campanie publicitară pe Facebook. Brandul a fost forţat să-şi ceară scuze

    Brandul de îngrijire personală Dove a fost forţat să-şi ceară scuze după ce a lansat o serie de imagini în care o femeie de culoare se transformă într-una “albă” după ce foloseşte săpunul Dove.
     
    Campania “profund ignorantă”, cum a numit-o presa, arată o femeie de culoare care îşi dă jos tricoul pentru a scoate la iveală o femeie albă, apoi o femeie albă care se dezbracă pentru a descoperi o alta asiatică. 
     
    Dove, compania deţinută de gigantul Unilever, a scris pe Twitter: În imaginea pe care am postat-o recent pe Facebook am omis ceea ce reprezintă eufemistic culoarea pielii. Regretăm profund ofensa pe care am cauzat-o”.

    Este neclar ce tip de public a dorit să ţintească campania publicitară, dar makeup artistul Naythemua, prima care a postat imaginile pe Facebook, a susţinut că femeile de culoare au fost “surde” la remarca legată de culoarea pielii. 

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

     

  • Confesiunile unei stewardese: Povesteşte cum i-a fost aruncată mâncare în faţă şi cum a avut grijă de un pasager după ce acesta a suferit un infarct

    Potenţiali terorişti la bord, pasageri rasişti sau incapacitatea pilotului de a acţiona sunt doar câteva dintre provocările pe care le pot întâlni stewardesele la fiecare zbor.

    Mandy Smith, o stewardesă care a lucrat timp de 12 ani pentru Virgin Atlantic, povesteşte cum i-a fost aruncată mâncare în faţă şi cum a avut grijă de un pasager după ce acesta a suferit un infarct, toate acestea în timp ce trebuia să-şi păstreze calmul şi conduita profesională.

    În cartea “Cabin fever: The sizzling secrets of a Virgin air hostess” (“secretele uluitoare ale unei stewardeze Virgin” – n.red.), Mandy Smith prezintă cele mai bizare şi periculoase situaţii în care s-a aflat de-a lungul anilor petrecuţi în aer.

    “În timpul cursurilor de pregătire, suntem învăţate lucruri precum părăsirea avionului în caz de urgenţă, cum să reacţionăm în cazul unui incendiu sau chiar cum să ajutăm femeile să nască”, povesteşte Smith. “Pe lângă toate acestea, primim lecţii de bază de supravieţuire în cazul unei aterizări forţate în junglă sau deşert.”

    Deşi a fost stewardesă de sute de ori, Mandy Smith spune că cea mai ciudată experienţă a avut-o atunci când a trebuit să lucreze cu pasageri având diferite culturi sau religii. “Anumite persoane nu vor să fie servite de femei aflate într-o anumită perioadă a lunii; mi s-a întâmplat de mai multe ori să fiu întrebată acest lucru de către pasageri, iar în acest caz suntem instruite să rugăm colegii să îi servească.”

    Stewardesa spune însă că după ani de experienţă, nimic nu i se mai părea ieşit din comun. Membri echipajului se confruntă deseori cu situaţii de potenţial pericol, iar acest lucru îi ajută, în mod ironic, să nu îşi piardă calmul în astfel de situaţii.

  • Un celebru actor laudă Brexitul: “Mai bine un patron sărac decât un servitor bogat”

    Actorul a spus că procesul se va termina cu bine, spunând că ar prefera să fie “un patron sărac” decât un “servitor cu bani”.

    “Am votat în favoarea Brexit, pentru că nu a fost despre rasism, imigrare sau alte subiecte similare; a fost despre libertate”, a declarat actorul celor de la Daily Mail. “În politică vei merge întotdeauna în zone în care nu ai mai fost, prin urmare te vei rătăci şi te vei lupta să-ţi găseşti drumul, dar în cele din urmă va fi bine.”

    Ieşirea Marii Britanii din Uniunea Europeană reprezintă cea mai mare pierdere de control asupra suveranităţii, afirmă preşedintele Germaniei, Frank-Walter Steinmeier, avertizând că britanicii au fost induşi în eroare de politicienii naţionalişti şi pledând pentru consolidarea solidarităţii în UE.

    “Este o concepţie greşită să se creadă că ieşirea Marii Britanii din UE va conduce la restabilirea completă a controlului asupra suveranităţii”, a declarat Steinmeier în Parlamentul European, afirmând că cetăţenii britanici au fost induşi în eroare de mişcările naţionaliste.


    Parlamentul European a stabilit deja, prin vot majoritar, principalele linii de negociere privind ieşirea Marii Britanii din UE, refuzând ca un acord privind viitoarea relaţie cu această ţară, în special una comercială, să poată fi încheiat înainte ca Londra să se retragă din Bloc.

    Reuniţi în şedinţă plenară la Strasbourg, eurodeputaţii au adoptat, cu 516 voturi pentru şi 133 împotrivă, o rezoluţie care stabileşte mai multe “linii roşii” care trebuie urmărite în cadrul negocierilor privind Brexit, scrie Le Figaro.

  • Recep Erdogan, preşedintele Turciei: Olanda practică “terorismul de stat”. Ţări europene sunt “OSTATICE” ale “rasismului şi fascismului”/ Răspunsul Olandei şi Germaniei

    “Olanda practică terorismul de stat, care provoacă daunele cele mai grave Europei şi Uniunii Europene. Astfel, Uniunea Europeană nu mai este simbolul dreptăţii, libertăţii şi drepturilor omului. Unele ţări europene au devenit ostatice ale exponenţilor rasismului şi fascismului”, a afirmat Recep Erdogan.

    “Nu se deschide focul asupra Crucii Roşii nici măcar în război, dar Olanda este capabilă chiar şi de acest lucru. Îi ştim pe olandezi din vremea masacrului de la Srebrenica. Am văzut atunci firea lor şi caracterul, când au lăsat să fie masacraţi 8.000 de musulmani bosniaci fără a mişca un deget”, a adăugat liderul Turciei.

    Iar cancelarul german, Angela “Merkel nu este diferită de Olanda”, a subliniat Erdogan.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Recep Erdogan, preşedintele Turciei: Olanda practică “terorismul de stat”. Ţări europene sunt “OSTATICE” ale “rasismului şi fascismului”/ Răspunsul Olandei şi Germaniei

    “Olanda practică terorismul de stat, care provoacă daunele cele mai grave Europei şi Uniunii Europene. Astfel, Uniunea Europeană nu mai este simbolul dreptăţii, libertăţii şi drepturilor omului. Unele ţări europene au devenit ostatice ale exponenţilor rasismului şi fascismului”, a afirmat Recep Erdogan.

    “Nu se deschide focul asupra Crucii Roşii nici măcar în război, dar Olanda este capabilă chiar şi de acest lucru. Îi ştim pe olandezi din vremea masacrului de la Srebrenica. Am văzut atunci firea lor şi caracterul, când au lăsat să fie masacraţi 8.000 de musulmani bosniaci fără a mişca un deget”, a adăugat liderul Turciei.

    Iar cancelarul german, Angela “Merkel nu este diferită de Olanda”, a subliniat Erdogan.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • România, vinovată pentru Brexit. Declaraţia unui fost lider britanic sparge toate tiparele

    Nigel Farage, fostul lider al partidului britanic UKIP, a fost acuzat de rasism după ce a spus că României nu i-ar fi trebuit permis accesul în Uniunea Europeană niciodată, potrivit Mirror.co.uk.
     
    În timpul unei dezbateri în cadrului show-ului radio LBC, fostul lider al partidului UKIP s-a confruntat telefonic cu un ascultător care s-a simţit ofensat de comentariile lui.

     

  • Una dintre cele mai sângeroase organizaţii care provoacă teroare de 150 de ani

    La 24 decembrie 1865 a fost fondată organizaţia rasistă Ku-Klux-Klan – Societatea “cagulelor albe” – şi în prezent, una dintre societăţile secrete cele mai blamate din lume.

    Ku Klux Klan a apărut după Războiul Civil American, în 1865, în statul Tennessee. Sub această denumire activează mai multe organizaţii rasiste extremiste, ai căror membrii susţin superioritatea rasei albe şi sunt adesea violenţi.

    Denumirea vine probabil din cuvântul grecesc kyklos, însemnând cerc, şi cuvântul clan, potrivit Wikipedia.



    Scopurile iniţiale ale organizaţiei erau aparent nobile: “protejarea celor nevinovaţi şi neajutoraţi” şi “ajutorarea celor oprimaţi”. Două elemente au fost încă de la început îngrijorătoare: organizaţia se autointitula “Statul Invizibil”, Klanul îi considera pe albi superiori populaţiei de culoare. Din cauza acestei adversităţi faţa de negri, organizaţia nu s-a putut împăca cu faptul că după Războiul de Secesiune, foştii sclavi obţinuseră drepturi egale cu populaţia albă. Prin urmare membrii Ku Klux Klan-ului au trecut la invadarea satelor şi oraşelor, torturând şi ucigând fără a suferi vreo pedeapsă. Oficial organizaţia s-a dizolvat în 1869, dar diferite grupări locale au continuat să terorizeze populaţia de culoare.

    Cititi mai multe pe www.descopera.ro