BusinessMagazin

Tag: Rasdaq

  • Epitaf pentru RASDAQ

    Albalact Alba Iulia (ALBZ) sau Prospectiuni Bucuresti (PRSN), companii percepute in ultimul an ca vedete ale Bursei de Valori Bucuresti, fiind cautate inclusiv de catre investitorii straini, vor fi transferate potrivit deciziei CNVM pe un sistem de tranzactionare ale carui reguli si model de functionare nu sunt inca foarte clare. Cu alte cuvinte, decizia aduce un plus de incertitudine pe o piata de capital care nu reuseste sa iasa din criza care o macina de aproape un an.

    “Aceasta retrogradare aduce grave prejudicii investitorilor, Bursei de Valori Bucuresti, brokerilor, fondurilor de investitii si in general pietei de capital din Romania”, sustine Asociatia Brokerilor. O pozitie similara a fost exprimata si de Asociatia Investitorilor pe Piata de Capital, care considera ca “transformarea RASDAQ intr-un sistem alternativ de tranzactionare ar afecta puternic imaginea intregii piete de capital din Romania, fapt cu atat mai grav cu cat el s-ar produce in contextul crizei financiare mondiale”.

    Reprezentantii CNVM sustin insa ca decizia Comisiei nu schimba cu nimic situatia de pana acum. “Nu se intampla nimic in ceea ce priveste conditiile de transparenta sau cu regulile de delistare, care raman aceleasi ca si pana acum”, spune Radu Toia, director general al directiei de autorizare si reglementare din cadrul CNVM. Brokerii spun insa ca aceasta transformare ar crea confuzie, intrucat cei care au investit in actiuni “pe o piata organizata si reglementata” s-ar regasi in postura de actionari la societati de pe o piata nereglementata, ceea ce ar conduce la pierderea increderii in piata de capital romaneasca.

    “Nu exista prevederi in legea pietei de capital pentru sistemele alternative de tranzactionare in ceea ce priveste ofertele publice, obligatiile emitentilor (rapoarte periodice, rapoarte curente), obligatiile de raportare ale persoanelor ce detin anumite pozitii in cadrul societatii, alegerea membrilor consiliului de adminstratie prin metoda votului cumulativ sau raportari ale tranzactiilor realizate de persoane initiate”, sustin reprezentantii Asociatiei Brokerilor. In plus, organismele de plasament colectiv care detin actiuni ale societatilor de pe RASDAQ s-ar afla in situatia de a fi incalcat prevederile legii care restrictioneaza investitiile fondurilor exclusiv in valori mobiliare admise pe o piata reglementata, iar decizia acestora de a vinde actiunile ar exercita o mare presiune asupra preturilor de piata, conducand la prabusirea acestora, afectand emitentii si pe ceilalti actionari.

    Perceptia asupra acestei piete a fost inca de la inceput neclara, nefiind cert daca este vorba de o piata reglementata sau nu. Cu toate acestea, in primii ani de functionare, Bursa RASDAQ a fost chiar mai mare decat Bursa de Valori Bucuresti din punctul de vedere al valorii tranzactiilor, pe aceasta piata fiind listate companii importante la nivel national, cum ar fi combinatul siderurgic Sidex Galati (actualmenle Arcelor Mittal Galati) sau producatorii de ciment Lafarge Romcim si Romcif Fieni.

    Piata RASDAQ a fost lansata la 26 octombrie 1996, ca rezultat al necesitatii unui cadru institutional si tehnic pentru tranzactionarea tuturor actiunilor distribuite in cadrul Programului de Privatizare in Masa. Piata a fost creata dupa modelul celebrei Burse Electronice NASDAQ de la New York, in urma unui Memorandum semnat in 1994 de catre guvernele Romaniei si SUA. Acronimul RASDAQ provine de la: Romanian Association of Securities Dealers Automated Quotation.

    La inceput, Bursa Electronica RASDAQ nu a functionat ca o piata reglementata, cel putin dupa modul in care este defi nita in prezent o piata reglementata, fiind un sistem unde erau tranzactionate actiunile catorva mii de companii in cadrul carora Guvernul distribuise actiuni in cadrul Programului de Privatizare in Masa. Cea mai mare parte a acestor companii nu intrunesc nici acum criteriile de listare pe o piata reglementata. Pe parcurs, insa, Bursa RASDAQ si-a creat propriile reguli, iar companiile listate pe aceasta piata au inceput sa fie diferentiate, unele dintre ele ajungand sa respecte aceleasi reguli care se aplica si in cazul companiilor listate la Bursa de Valori.

    De exemplu, in octombrie 2002, au fost create primele categorii de excelenta (Categoria I si Categoria a II-a), unde companiile erau admise pe baza unor criterii legate de capital social, cifra de afaceri, profit si dispersia actionariatului. Cu toate acestea, statutul RASDAQ a ramas multa vreme neclar, unii numind-o piata extrabursiera, spre nemultumirea brokerilor si a reprezentantilor pietei. RASDAQ a ajuns chiar subiect de gluma dupa ce cantareata de muzica populara Irina Loghin, pe atunci deputat, intrebata ce parere are de fraudele de pe aceasta piata, a raspuns: “Daca a furat, sa mearga si RASDAQ la puscarie”.

    La 1 decembrie 2005, Bursa Electronica RASDAQ a fuzionat cu Bursa de Valori Bucuresti, devenind o componenta a BVB. Procesul de restructurare a pietei RASDAQ a continuat, companiile fiind impartite pe doua segmente: primul cuprinde companiile lichide, care au fost introduse la tranzactionare pe sistemul Bursei de Valori Bucuresti (RGBS) si care trebuie sa respecte reguli de raportare similare celor de pe Bursa, iar al doilea segment, similar unei piete nereglementate, cuprinde companiile nelichide, care se tranzactioneaza pe un sistem alternativ (XMBS).

    In momentul realizarii acestei delimitari, in 2006, reprezentantii Bursei de Valori Bucuresti sustineau ca acesta este un prim pas pentru promovarea celor mai importante companii de pe RASDAQ intr-o categorie a BVB, urmand ca restul de companii sa fie tranzactionate pe un sistem alternativ de tranzactionare (ATS) operat de BVB. In noiembrie 2007, Consiliul Bursei a inaintat catre CNVM un proiect prin care propunea aducerea la cota Bursei a circa 400 de companii listate pe RASDAQ.

    CNVM a ignorat insa propunerea BVB, hotarand ca toate companiile de pe RASDAQ sa fie transferate pe sistemul alternativ de tranzactionare. Din punct de vedere practic, insa, multe companii de pe RASDAQ au fost percepute in ultimii ani ca apartinand unei piete reglementate, respectand cerinte de raportare similare celor de la Bursa. In schimb, aceste companii s-au bucurat de o atentie ridicata din partea investitorilor, reusind sa atraga in actionariat fonduri de investitii puternice si sa obtina finatari importante prin intermediul majorarilor de capital.

    Retrogradarea lor in acest moment, chiar si formal, pe o piata nereglementata ar fi o lovitura de imagine. Cat de receptivi vor fi reprezentantii CNVM la protestele tuturor jucatorilor din piata pe care o supravegheaza ramane de vazut. Un lucru este cert: Comisia a reusit prin aceasta decizie controversata sa starneasca inca un scandal pe o piata care are nevoie de liniste si stiri pozitive ca sa iasa din criza.

  • BVB merge la brat cu yenul

    Toata lumea este de acord ca este vorba de o legenda urbana. Procentual insa, rezultatul finalei, cunoscuta ca Super Bowl, s-a potrivit cu tendinta bursei americane in proportie de 80%, iar nepotriviri au aparut de numai sapte ori in 36 de ani. Din aceasta cauza, legenda legata de unul dintre sporturile preferate ale americanilor continua sa-i influenteze pe superstitiosii bursei.

    Pentru ei, victoria unei echipe din asociatia National Football Conference (NFC) inseamna tendinta crescatoare la bursa, iar castigarea campionatului de catre o formatie provenita din American Football Conference (AFC) anunta un an de scadere a cotatiilor.

    Exista si pentru bursa romaneasca asemenea repere?

    Despre corelarea Bursei de Valori Bucuresti si pietele internationale s-a discutat foarte mult in ultimul timp, evident din cauza crizei prin care trec pietele de capital. Indicii de corelare au si fost calculati de catre brokeri si a rezultat o legatura relativ stransa intre evolutia BVB si trendul bursei din New York (NYSE – New York Stock Exchange).

    Analistilor de la Intercapital Invest le-a rezultat un grad de corelare de 0,52 intre indicele BET, care urmareste evolutia principalelor companii listate la BVB, si DJIA (Dow Jones Industrial Average), principalul indice american.

    Aceasta nu inseamna ca indicii au mers in tandem, dar tendinta a fost in cea mai mare parte aceeasi. Corelarea este pusa pe seama activitatii institutiilor de investitii. Daca fondurile mari, prezente peste tot in lume, vand in acelasi timp actiuni de pe NYSE si de la BVB, cele doua piete vor scadea la fel.

    Evident ca diferentele sunt date de marimea fiecarei burse in parte, amploarea scaderilor si a cresterilor fiind diferita. Mai curioasa pare insa corelarea dintre bursa de la Bucuresti si piata de capital din Japonia. Atentie, nu este vorba de bursa din Tokio, ci de piata valutara, mai exact de raportul dolar/yen. Posibilitatile de corelare ale acestor doua variabile par a fi la fel de intamplatoare ca acelea dintre Super Bowl si NYSE.
    Totusi, dupa cum o arata graficul alaturat, evolutia BET si a USD/JPY este izbitor de asemanatoare in ultimii trei ani.

    Corelarea BVB cu raportul dolar/yen

    Cum s-a ajuns la o astfel de apropiere? In primul rand trebuie sa ne intrebam cine s-a gandit sa faca legatura dintre o pereche valutara, tranzactionabila pe piata forex (piata internationala de schimb valutar) si evolutia celor mai importante societati listate la BVB, grupate in indicele BET.

    Graficul a fost prezentat ca o curiozitate de catre Emil Pop, freelancer in IT, pe forumul bursanoastra.ro, forum dedicat investitorilor de la BVB.

    “Acum zece ani am avut o slujba in cercetare la o universitate australiana, in domeniul retelelor neurale si al inteligentei artificiale. Pe vremea aceea cautam sa descoperim corelari intre diverse seturi de date aparent fara nici o legatura”, spune Emil Pop, investitor la BVB din 2004 si din 1998 la Nasdaq, echivalentul american al pietei Rasdaq.

    Ca sa putem intelege modalitatea de corelare sunt necesare cateva explicatii despre instrumentele financiare utilizate. Perechea USD/JPY este utilizata in carry trade – denumirea data operatiunii de imprumut intr-o valuta cu dobanzi mici si utilizarea banilor pentru a obtine randamente mai mari decat dobanda initiala.

    Yenul japonez este moneda clasica pentru carry trade, deoarece dobanda de referinta a Bancii Japoniei este apropiata de 0,75%, iar dobanzile percepute de bancile comerciale la creditare sunt mai mici de un procent.

    Speculatorii internationali se pot imprumuta in yeni, convertesc banii intr-o moneda in care dobanzile sunt mai mari (spre exemplu, lire sterline, unde dobanda de referinta este acum de 5,25%) si dupa o anumita perioada obtin profit din diferenta de randament.

    Principalul risc asociat este cel valutar, in cazul intaririi yenului fata de cealalta valuta, cu posibilitatea aparitiei de pierderi. In cazul carry trade este utilizat si efectul de levier, adica speculatorul multiplica de mai multe ori banii imprumutati pentru a maximiza profitul.

    Tranzactionarea in marja inseamna ca pot accesa o suma de bani depunand in cont doar 10% (sau cat permite societatea la care este deschis contul). Cel mai simplu exemplu este urmatorul: un trader imprumuta 1.000 de yeni de la o banca japoneza cu o dobanda mai mica de un procent, schimba banii in dolari si ii depune la o societate de brokeraj americana, prin care cumpara certificate de trezorerie purtatoare ale unei dobanzi de 4,5%.

    Traderul a achizitionat astfel certificate in valoare de 10.000 de yeni, deoarece are o marja de 10 la 1 de la societatea cu care lucreaza. Dupa un an, speculatorul inchide contul si returneaza banii, ramanand cu un profit de peste 40% dupa achitarea comisioanelor si dobanzilor.

    Bineinteles, profitul se pastreaza doar daca raportul dolar/yen ramane neschimbat. Daca yenul se intareste fata de dolar, traderul pierde, iar daca yenul se depreciaza fata de moneda americana, poate castiga chiar mai mult.

    Pericolul insa ramane, iar traderii, prin strategia de investitie, inchid imediat pozitiile si returneaza banii atunci cand observa ca directia pietei devine nefavorabila. Cu alte cuvinte, atunci cand dolarul merge mai putin bine, iar yenul se apreciaza, traderii vand dolarii ca sa poata returna creditele in moneda nipona.

    Yenul este astfel un activ speculativ, ca si leul romanesc. In perioade de incertitudine pe piata, aceste active sunt primele vandute, iar banii sunt redirectionati catre obligatiuni sau certificate de trezorerie, considerate plasamente sigure.

    Miscarea poate fi observata usor pe graficul USD/JPY. Cat timp economia SUA a mers bine, dolarul s-a intarit fata de yen, dar in momentul aparitiei problemelor, moneda americana a pierdut mult, in ciuda eforturilor Bancii Japoniei de a stabiliza cursul (un yen puternic este defavorabil exporturilor nipone, cu efecte negative in economie).

    Aprecierea yenului inseamna inchiderea pozitiilor cu active speculative si este relevanta pentru tendinta investitorilor, deoarece Japonia este una dintre superputerile economice ale lumii. Romania in schimb este o economie emergenta, cu o piata de capital pe masura. Investitorii mari au aproximativ aceleasi strategii, iar o situatie nefavorabila inseamna lichidarea sau reducerea expunerilor in instrumente cu risc crescut.

    “Corelarea dolar/yen si BET poate fi relevanta pentru investitorii de la BVB, deoarece poate functiona ca indicator in avans al momentului in care vor incepe scaderile sau vor fi reluate cresterile”, spune Emil Pop.

    Practic, miscarea inceputa in Japonia se va propaga mai mult ca sigur in pietele emergente, inclusiv in tara noastra. Urmarirea graficului zilnic USD/JPY ar putea ajuta la gasirea celor mai favorabile momente de marcare a profitului sau de deschidere a noilor pozitii.

    Legatura dintre cele doua evolutii nu este insa batuta in cuie. In primul rand trebuie precizat ca nu exista niciodata o certitudine privind mersul burselor, iar influentele macroeconomice pot distorsiona paralelismul celor doua active. De aceea este necesar ca un investitor sa urmareasca si informatiile din afara pietei de capital inainte de a lua o decizie pe baza raportului dolar/yen.

    “Graficul se potriveste la nivel de tendinte, insa corelarea ca timp este inexacta; pe un grafic realizat pe evolutia dintr-o ora, evolutia celor doi indicatori este diferita. Pe langa aceasta, trebuie luat in calcul si volumul de tranzactionare, care indica forta scaderilor sau a cresterilor”, explica Marius Ghisea, trader cu experienta pe piata forex.

    Ramane insa paralelismul in tendinta. “O strategie simplista ar putea fi deschiderea unor pozitii pe termen mediu sau lung la BVB, pe actiuni bune fundamental, atunci cand USD/JPY depaseste o anumita valoare, spre exemplu 105 yeni/dolari, si lichidarea pozitiilor daca raportul scade sub 100 yeni/dolar. Dar ar fi o strategie mult prea simplista si nu poate garanta randamente”, comenteaza Emil Pop.

    In plus, posibila recesiune a economiei SUA poate arunca dolarul chiar mai jos fata de cotatia din prezent, influentand decorelarea dintre evolutiile dolarului si ale celorlalte active. Un curs de 1,65 dolari/ euro, cat este estimat sa ajunga anul acesta, poate transforma moneda americana intr-o valuta in cadere libera.

    Ideea corelarii intre activele speculative ramane insa valabila, la nivel de tendinte. Dolarul poate fi inlocuit cu euro sau cu alta valuta stabila si lichida. Iar in aceeasi idee de estimare a trendului poate fi verificata si piata certificatelor de trezorerie.

    Cu cat sunt mai mult vandute, miscare vizibila prin volume si prin majorarea randamentului (yield – perioada in ani in care poate fi recuperata investitia), cu atat banii investitorilor institutionali intra in pietele cu risc crescut. Iar paralela intre bursa noastra mica si activele care au forta sa modifice tendinta la nivel global ramane intemeiata, pariul investitorului fiind de a le descoperi pe cele cu un grad mare de corelare.

  • Copos si grupul de la Cluj muta lupta pentru Hilton pe RASDAQ

    Firma Ana Imep, controlata de omul de afaceri George Copos, si Tehnofrig Cluj, societate controlata de Dorel Goia si Horia Ciorcila – presedintele Bancii Transilvania, au inceput o cursa a ofertelor pentru preluarea unui pachet semnificativ din societatea Athenee Palace (ATPA), care detine 36% din hotelul Hilton din Bucuresti.

    Amanunte pe www.zf.ro

  • Ponturi banoase de pe Rasdaq

    In ciuda scaderilor generalizate, exista si companii care au avut randamente pozitive in cele aproape trei luni scurse de la inceputul anului. Mai putin printre companiile tranzactionate pe piata principala a bursei, insa printre societatile de pe Rasdaq se afla si titluri cu randamente peste media pietei si cu perspective foarte bune pentru 2008.

    Din pacate, problema cu piata secundara este absenta informatiilor, mai ales a rezultatelor la zi. Fara toate datele financiare sau cele referitoare la actionariatul companiei, este dificil sa iei o decizie de investitie.

    Discutia despre piata Rasdaq – reglementata sau nu – este lunga si complicata.

    Nefiind prinsa in reglementarile Bursei de Valori atunci cand a avut loc fuziunea, Rasdaq are inca in vigoare regulamentul din 1998, in care sunt prevazute obligatii pentru emitentii de pe piata secundara. Nerespectarea acestora nu atrage insa penalizari, drept pentru care multe societati listate nu au prezentat date la zi. Din aceasta cauza, tranzactionarea pe Rasdaq este influentata puternic de zvonuri si de stirile aparute in presa.

    Dificultatile legate de reglementare afecteaza investitorii atunci cand se cauta informatii reale si verificate; tranzactionarea gen “cumpara pe zvon si vinde pe stire” este des utilizata in cazul “rasdacelor”, asa cum sunt denumite de brokeri si investitori societatile cotate.

    “Comorile” listate pe Rasdaq, adica actiunile care cresc mai mult de 100% intr-un an, au si deficiente la capitolul lichiditate, ceea ce inseamna ca investitorul poate avea surpriza de a nu gasi contrapartida atunci cand vrea sa marcheze profitul. Valoarea redusa de tranzactionare pentru o “rasdaca” nu inseamna cateva sute de mii de lei pe zi, ci cateva tranzactii pe luna.

    Iar transferarea unui pachet de cateva zeci de actiuni poate majora pretul unui titlu cu maximul permis (25%) intr-o singura sedinta. Din fericire, majoritatea investitorilor cunosc aceste neajunsuri, iar gasirea unor companii cu perspective sanatoase de crestere nu e imposibila.

    Vom incerca si noi sa vedem care sunt posibilele “vedete” de anul acesta de pe piata secundara. Un bun exemplu de emitent listat la Rasdaq, categoria a III-a, este Zarea Bucuresti (simbol ZARE), producator de vin.

    Contrar evolutiei bursei in general, actiunea a crescut de la inceputul anului cu nu mai putin de 45%, de la o cotatie de 1,54 lei la sfarsitul anului trecut pana la 2,24 lei la jumatatea lunii martie.

    Rezultatele preliminare pentru 2007 nu justifica ascensiunea, ba chiar dimpotriva. Un profit net de cateva sute de mii de lei, asortat cu datorii de 25,5 milioane de euro (suma mai mare decat cifra de afaceri) si creante de 16,3 milioane de euro.

    Adica fabricantul de vin din Bucuresti are de dat 9,2 milioane de euro, suma imensa comparativ cu profitul realizat. De ce a crescut ZARE cu aproape 50% chiar si dupa publicarea rezultatelor financiare? Raspunsul vine din sectorul imobiliar.

    Compania are sediul pe un teren din sectorul 1 al Capitalei, teren pe care a decis sa il vanda catre un dezvoltator imobiliar spaniol, cu suma de 40 de milioane de euro (47,6 milioane de euro cu TVA). Cu acesti bani, compania isi permite relocarea sediului social si a capacitatilor de productie, plus investitii si achitarea datoriilor.

    De ce nu recomanda brokerii astfel de actiuni? Din cauza riscului mare. Daca actionarii Zarea, spre exemplu, vor decide amanarea valorificarii terenului pana anul viitor, titlul se va deprecia la fel de repede, iar revenirea va fi amanata pana cand compania va decide vanzarea terenului.

    Un alt motiv pentru care brokerii evita recomandarea unor societati cu posibilitati mari de crestere este si pastrarea informatiilor pentru conturile discretionare, daca ofera acest produs. Conturile discretionare sunt detinute de investitorii care isi plaseaza economiile in actiuni listate, dar nu se pricep sau nu doresc sa se ocupe activ de investitie.

    Pentru acestia, care dau si comisioane mai ridicate decat cei ce aleg singuri cum sa tranzactioneze, casele de brokeraj pastreaza titluri pe care nu le recomanda decat atunci cand este necesar, cum ar fi cazul cand se doreste atragerea atentiei investitorilor asupra unei actiuni cu perspective pozitive, in scopul de a-i creste lichiditatea.

    O alta companie care a crescut in 2008 este Romaero Bucuresti, simbol RORX, listata pe piata alternativa XMBS a Rasdaq. Societatea, care se ocupa cu constructii si reparatii de aeronave si nave spatiale, are o capitalizare de aproximativ 75 de milioane de euro, dupa ce la maximele de anul trecut a avut o valoare de piata de 145 de milioane de euro, mult pentru o companie tranzactionabila doar pe piata secundara.

    Piata XMBS este caracterizata de negocierea extrabursiera a pretului, cu cotatii informative, adica executarea unui ordin afisat poate fi refuzata de catre broker.

  • Tranzactii speciale pe RASDAQ

    Cea mai imporanta vanzare a avut loc cu pachetul majoritar de actiuni de la Select Bucuresti, societate cu obiect de activitate fabricarea de articole de imbracaminte. Pachetul majoritar de actiuni s-a transferat cu circa 10,4 milioane euro, principalul vanzator fiind Confitalia SPA, care detinea 94,5% dintre actiuni, conform datelor Bursei de Valori. Select Bucuresti si-a stopat activitatea la sfarsitul anului trecut, dupa ce a inregistrat pierderi de jumatate de milion de lei, in urma unei cifre de afaceri de 1,4 milioane lei. Producatrul de textile detine in Bucuresti un teren de 8.400 metri patrati, neevaluat din 1992, aflat in litigiu cu fostii proprietari.

    O alta tranzactie semnificativa s-a realizat cu un pachet de 3,13% din actiunile Boromor Prod, valoarea tranzactiei fiind de aproape 1,5 milioane euro. Pretul de vanzare a fost cu 2,2% mai mic decat pretul mediu inregistrat in sedinta de luni.

  • Jumatatea mea de miliard

    Cel mai cunoscut om de afaceri din Medias nu ar fi ajuns in 2007 unul dintre cei mai vizibili actionari de pe bursa daca Dafora, compania sa fanion de pe Rasdaq, nu ar fi facut salturile care au dus-o in aprilie la o capitalizare de 300 de milioane de euro. Multe priviri au ramas atintite de atunci asupra evolutiei lui Gheorghe Calburean, omul de afaceri de la Medias (Sibiu) a carui companie ajunsese sa valoreze pe bursa de peste sase ori cifra sa de afaceri. Si Dafora ramane o actiune atent urmarita, chiar daca acum capitalizarea este undeva la doar de doua-trei ori cifra de afaceri.

    „Un actionar al Dafora mi-a scris cu ceva timp in urma pe e-mail ca si-a dat seama ca Dafora exista cu adevarat atunci cand a vazut prin Bucuresti o masina cu o albinuta pe ea (albinuta este simbolul vizual al companiei Dafora Medias – n. red.)“, spune Gheorghe Calburean, directorul general si actionarul majoritar al Dafora, una dintre companiile de pe bursa Rasdaq pentru care 2006 si prima parte a anului 2007 au adus cresteri mari si foarte mari.

    Omul de afaceri crede ca expeditorul mesajului electronic era unul dintre acei actionari care acuza faptul ca Dafora a fost si inca mai este o companie „inchisa“, de unde au iesit de-a lungul timpului foarte putine informatii. Acesta este, spune Gheorghe Calburean, si unul dintre motivele pentru care vrea sa transfere cat de curand compania de pe bursa electronica Rasdaq la Bursa de Valori Bucuresti, acolo unde incepand din vara se tranzactioneaza cealalta mare companie controlata de el, Condmag. Practic, omul de afaceri spune ca vrea ca din aceasta mutare (estimata pentru mijlocul lunii decembrie, dat fiind ca saptamana trecuta Dafora tocmai a primit acordul CNVM pentru transferul pe BVB) actionarii sa obtina mai multa transparenta si sa capete mai multa incredere in companie: „Eu as vrea ca venirea noastra la BVB sa transmita actionarilor sau potentialilor actionari ca noi intr-adevar suntem ceea ce apare in hartii, iar noua structura la care ne obliga BVB – conducere prin consiliu de administratie – va permite un acces mai mare la date“.

    Un acces mai mare la date ar duce, dupa cum spune omul de afaceri, la o revenire a capitalizarii bursiere a Dafora. Poate ca, spune omul de afaceri, o intelegere mai buna a activitatii companiei ar face-o pe aceasta mai putin sensibila la scaderile pietei, desi, pe de alta parte, este de parere ca lucrurile care s-au intamplat in aceasta toamna la bursa si mai ales companiilor sale sunt „anormale“: „Nu stiu daca o explicatie pentru aceste urcusuri si coborasuri trebuie sa o cautam in potentialul firmei, deoarece este paradoxal sa ai o firma care merge prost si creste de trei ori, cum a fost anul trecut, iar cand merge bine, scade, cum este situatia de acum“.

    Cifra de afaceri a Dafora la noua luni in 2006 a fost de 95 de milioane de lei (27 de milioane de euro), iar la noua luni in 2007 a fost de 178 de milioane de lei (51 de milioane de euro); in 2006, capitalizarea la care a ajuns compania a fost de 230 de milioane de lei (66 de milioane de euro), iar in 2007 de 920 de milioane de lei (265 de milioane de euro). Astfel, Gheorghe Calburean, actionarul majoritar al Dafora Medias (DAFR – simbolul bursier), prin intermediul careia controleaza si Condmag Brasov (COMI), a castigat de la inceputul anului pana la sfarsitul lui iulie circa 150 de milioane de euro din cresterea pe bursa a Dafora si Condmag, averea lui ridicandu-se la aproape 200 de milioane de euro (luand in calcul numarul de actiuni pe care le detine in fiecare din cele doua afaceri). In ultimele patru luni insa (incepand cu sfarsitul lunii iulie, cand bursa a inceput sa scada), Gheorghe Calburean a pierdut aproape jumatate din ce a castigat. Desi mai multe afaceri listate au pierdut, procentual, cea mai puternica scadere au inregistrat-o detinerile lui Calburean, a caror valoare s-a redus de la 182 milioane de euro la sfarsitul lunii iulie la 75 milioane euro la sfarsitul lunii noiembrie. Astfel, Calburean a pierdut 107 milioane de euro.

    Chiar daca in toamna capitalizarea bursiera a celor doua companii a scazut, iar averea lui direct proportional, Gheorghe Calburean se considera cel putin la fel de bogat: „Ca valoare de piata (pozitie, contracte, potential), Dafora insemna in urma cu doi ani si jumatate 150 de milioane de euro. Acum cred ca firma merita cel putin 300 de milioane de euro, iar Condmag jumatate din aceasta valoare“. Calburean spune ca ceea ce se intampla pe bursa este si o chestiune de conjunctura, dar crede ca potentialul companiilor sale va depasi momentul toamnei 2007 de pe piata bursiera.

    Omul de afaceri considera de fapt ca principala motivatie a scaderii de la bursa n-are legatura cu performanta actiunilor cotate: „Eu sunt convins ca aceste scaderi inregistrate pe BVB si Rasdaq sunt cauzate de instabilitatea politica simtita de orice actionar, care nu este sigur ce se va intampla maine sau poimaine in tara din punct de vedere administrativ, al cresterii nivelului de trai, din punctul de vedere al PIB, al riscului de tara, al inflatiei care tot creste. In vremurile acestea e normal ca orice investitor sa-si puna intrebarea daca sa mai investeasca sau nu in tara“. Gheorghe Calburean e de parere insa si ca bursele romanesti ar trebui sa aiba o politica mai deschisa fata de actionari sau de potentialii actionari si sa fie mai atractive pentru acestia din urma: „Cred ca pe BVB si Rasdaq sunt de fapt o mana de oameni si de firme care controleaza totul“.

  • Evolutia Dafora

    De ce a crescut Dafora

    Cresterea Dafora a inceput inca din primele luni ale anului 2006, pe o tendinta generala ascendenta a companiilor de pe Rasdaq, insa depasind cresterea medie a acestora.

    REZULTATELE FINANCIARE. Veniturile totale ale companiei au crescut in 2005 cu 13% fata de 2004, pana la 134,4 milioane de lei, pentru ca in 2006 sa ajunga la 151 de milioane de lei (peste 43 mil. euro).

    MAJORARILE SUCCESIVE DE CAPITAL. Dafora a avut doua majorari de capital, una in vara anului 2006 (cand actionarii au primit 2,1 actiuni la una detinuta) si a doua in toamna acestui an, cand actionarii au primit inca 10 actiuni la una.

    PERSPECTIVA COTARII LA BVB. Mutarea companiei de pe Rasdaq pe Bursa de Valori Bucuresti a atras mai ales atentia investitorilor care aveau si actiuni la Condmag, firma listata la BVB.

    STRUCTURA ACTIONARIATULUI. Pe langa actionarul principal, Gheorghe Calburean, in actionariatul Dafora au intrat fonduri importante, precum Julius Baer, care au atras automat alti investitori.

    EVOLUTIA COMPANIILOR DE PE RASDAQ. Anul 2006 si cea mai mare parte din 2007 au adus o crestere generala a companiilor mici si medii, dar cu rezultate bune.

    BOOM-UL DIN CONSTRUCTII. Faptul ca Dafora a atras aproape un sfert din cifra sa de afaceri de pe piata constructiilor a dat incredere investitorilor.

    De ce a scazut Dafora

    TENDINTA PIETEI. In toamna lui 2007, pe fondul contextului international instabil, piata bursiera a avut o scadere importanta.

    INFLATIA DE ACTIUNI. Majorarea de capital a lansat deodata prea multe actiuni Dafora in piata, ceea ce a dus la scaderea valorii acestora.

    CORECTIA COMPANIILOR DE PE RASDAQ. Dat fiind ca saltul inregistrat in ultimii doi ani de companiile cotate a fost mult mai mare decat al celorlalte companii lichide, si corectia a fost mai accentuata.