Tag: raportare

  • Pierderi peste aşteptări pentru una dintre cele mai mari bănci din lume: Deutsche Bank continuă: Banca a raportat pierderi de peste 3 miliarde de euro în T2

    Colosul german Deutsche Bank a raportat miercuri pierderi peste aşteptări, de 3,1 miliarde euro, ceea ce a afectat preţul acţiunilor băncii listate la Frankfurt, în contextul în care investitorii nu se aşteptau la aceste raportări, potrivit Business Insider.

    Banca germană a raportat în T2 piarederi de 3,1 miliarde euro generate de un „plan strategic de transformare” de 3,4 miliarde euro.

    Financial Times scrie că Deutsche Bank a înregistrat cel mai prost rezultat trimestrial de după criza financiară din 2008.

    Analiştii Credit Suisse susţin că pierderile au fost mai mari decât nivelul de 2,8 miliarde euro pe care Deutsche Bank îl semnalase către piaţă, iar într-o notă către clienţi au numit rezultatul „dezamăgitor”.

    La începutul lunii iulie Deutsche Bank a anunţat un plan masiv de reorganizare a businessului ce prevede 18.000 de concedieri până în anul 2022 şi închiderea diviziei de tranzacţionare.

    Acţiunile Deutsche Bank au scăzut cu 5% imediat după anunţ, iar la ora 14.15 se tranzacţionau la 6,9 euro per acţiune, în scădere cu 2,4%, la o capitalizare bursieră de 14,3 miliarde euro.

     

  • Dezastru la Daimler: Compania a raportat pierderi trimestriale de 1,5 miliarde euro pentru prima dată în ultimii 10 ani

    Daimler, producătorul maşinilor Mercedes-Benz, a raportat miercuri primele pierderi trimestriale înregistrate în T2 din ultimii 10 ani, susţinând că a plătit amenzi cu privire la nivelul emisiilor şi a suportat rechemarea în fabrică a unor maşini, ajungând astfel pe piederi, potrivit France24.

    Producătorul cu sediul central în Stuttgart a raportat pierderi operaţionale de 1,5 miliarde de euro în perioada aprilie-iunie, din cauza unor conjuncturi care au costat compania un total de 4,2 miliarde euro.

    Ultima dată când Daimler a raportat piederi trimestriale a fost în T4 2009.

    „Rezultatul nostru din al doilea trimestru a fost rezultatul unor costuri excepţionale”, spune Olla Kallenius, noul executiv al companiei.

    Spre comparaţie, veniturile companiei au crescut cu 5% până la 42,7 miliarde euro, în ciuda unei scăderi de 1% în numărul de unităţi vândute.

     

     

     

  • Statistică dureroasă: numărul oficial al românilor din diaspora a ajuns la 9,7 milioane

    Ministrul Românilor de Pretutindeni, Natalia-Elena Intotero, a precizat, miercuri, în cadrul unei conferinţe de presă organizată, că cele mai recente statistici indică o cifră de aproximativ 9.700.000 de români plecaţi în afara graniţelor.

    „Dintre aceştia, aproximativ 5.600.000 se află în Diaspora, diferenţa în comunităţile istorice”, precizează Intotero.

    „Principala solicitare a românilor din afară este starea infrastructurii şi când mă refer la infrastructură, mă refer la drumuri, autostrăzi, drumuri, judeţene, comunale, spitale, investiţia şi existenţa unor condiţii decente în sănătate şi existenţa şcolilor, toate aceste lucruri i-ar determina pe ei să se întoarcă acasă. (…) Motivele cele mai des invocate când vine vorba de România sunt neajunsurile materiale cotidiene, veniturile mici, lipsa unui loc de muncă decent, stabilitatea, calitatea slabă a clasei politice de-a lungul timpului, corupţia. Remedierea acestor motive ale plecării lor ar constitui motivul principal pentru întoarcerea în România, însă probabilitatea celor chestionaţi în următorii patru ani ne arată că un număr mic dintre aceştia îşi doresc să se întoarcă”, adaugă sursa citată.

    Ministrul a apreciat că cifra românilor plecaţi în străinătate este „foarte mare”.

    Citiţi mai mult pe mediafax.ro.

  • Cine a făcut profitul record de 1,8 mld. lei din sistemul bancar în primul trimestru: Un număr de 24 de bănci au fost pe profit în T1/2019, iar 10 au raportat pierderi

    Un procent de 70,6% din numărul total al instituţiilor de credit prezente în România, respectiv 24 de bănci, au fost pe profit în primul trimestru (T1) din 2019, în timp ce 10 au înregistrat pier­deri, potrivit datelor transmise de BNR.

    Cele 24 de bănci profitabile au ra­portat pentru primul trimestru din acest an câştiguri în valoare totală de 1,84 mld. lei. Pe de altă parte, cele 10 in­sti­tuţii de cre­­dit care au fost pe mi­nus în T1/2019 au adu­nat pier­deri cu­mu­late de 35,5 mil. lei.
     
  • Rusia, ţara oligarhilor miliardari în care o treime din locuitori n-au cu ce să-şi ia două perechi de încălţăminte pe an

    Pasagerii trenurilor germane ultramoderne care gonesc pe lungile rute dintre Moscova şi Sankt Petersburg cu 229 de kilometri pe oră pot gusta din viaţa în stil mare, la propriu, scrie Bloomberg. Pe meniu ei găsesc o jumătate de sticlă de şampanie franţuzească şi o lingură de caviar negru pentru 10.600 de ruble (163 de dolari).
    Probabil că nu iau prea mult în seamă halta Okulovka, prin care trenul trece după ce-a parcurs puţin peste jumătate din călătoria de patru ore. Este un oraş din Novgorod, o regiune în care mai mult de o treime din populaţie nu are apă curentă – iar disparităţile economice frapante nu sunt ceva excepţional în Rusia. Însă focare de nelinişte, ceva rar întâlnit în epoca lui Vladimir Putin, pun în prezent Okulovka şi alte oraşe subdezvoltate din inima Rusiei pe radarul politic al conducătorilor.
    Catalizatorul, binecunoscut în ţări dezvoltate ca SUA, Marea Britanie şi chiar Suedia, este sistemul medical. Doctorii şi alţi membri ai personalului spitalului din regiune au protestat împotriva promisiunilor deşarte ale preşedintelui de a majora salariile şi contra ameninţării cu închiderea clinicilor. Ei sunt încurajaţi de un sindicat nou, susţinut de un important critic al Kremlinului.
    Susţinerea la nivel naţional pentru Putin este stabilă după scăderea dramatică de anul trecut. Gradul său de aprobare este de peste 60%, iar pentru mulţi din Novgorod el este incapabil de a face greşeli. Cu toate acestea, îngrijorarea că păturile tradiţional loiale ale populaţiei se întorc împotriva autorităţilor au sunat alarma la guvern, spun două persoane apropiate administraţiei prezidenţiale.
    Protestele se limitau înainte la marile oraşe. Acum au ajuns în bastioanele lui Putin, în locuri unde promisiunile unei vieţi mai bune sună din ce în ce mai mult ca un ecou vag. Datele statistice federale publicate în martie arată că mai mult de o treime dintre ruşi nu îşi permit să-şi cumpere două perechi de încălţări pe an.
    „Avem totul în Rusia – bogăţii naturale, o populaţie educată“, spune Dmitri Sokolov, un activist de 48 de ani care joacă un rol-cheie în mobilizarea personalului medical nemulţumit din regiunea Novgorod. „Problema este cu conducerea noastră – este putredă. Iar oamenii s-au săturat“.
    În Okulovka, un oraş de 10.000 de locuitori, aproximativ 500 de persoane s-au adunat pentru o demonstraţie pe 16 martie în care au denunţat politica autorităţilor de a „optimiza“ serviciile medicale, un termen înşelător care ascunde reduceri de personal şi suprimarea salariilor pentru medici şi asistente medicale. Pe ştatele de plată ale spitalului local, lucrătorii de pe ambulanţă şi asistentele medicale sunt prezenţi cu venituri lunare de până la 10.000 de ruble. În timp ce protestul la temperaturi scăzute a durat două ore, un concert ţinut în acelaşi timp în casa de cultură a oraşului pentru a comemora cinci ani de la anexarea Peninsulei Crimeea de la Ucraina a atras doar o mână de participanţi.
    Yuri Korovin, în vârstă de 60 de ani, este singurul chirurg rămas la spitalul Okulovka, unde serviciile sunt ameninţate deoarece autorităţile se concentrează pe susţinerea spitalului din oraşul mai mare Boroviki. Până în anul trecut au lucrat acolo patru chirurgi, dar trei au renunţat, dintre care doi au plecat în martie pentru salarii mai bune în regiunea vecină Leningrad.
    „Intru şi-o întreb pe asistentă: «Ce medicamente avem?». Ea răspunde: «Nimic!», a povestit Korovin pe 5 aprilie într-o cameră de hotel din Okulovka, unde se adună activişti. „Pacienţii trebuie să-şi aducă propria lenjerie de pat.“ La sfârşitul anului trecut, deoarece nu există echipament pentru endoscopii, Korovin a trebuit să deschidă cu bisturiul un pacient pentru a opri o sângerare în stomac.
    Okulovka nu este un caz izolat. În ianuarie, 200 de persoane au protestat împotriva reducerii personalului din serviciile de sănătate din Şimsk, un oraş cu 3.500 de locuitori tot din regiunea Novgorod. În Saratov, un oraş din sud-vestul Rusiei, localnicii au organizat un miting în luna februarie împotriva închiderii unui spital pentru copii. Planurile de a duce gunoiul Moscovei în regiunile învecinate au provocat, de asemenea, demonstraţii.
    În afară de Okulovka, în atenţia de activist a lui Sokolov a intrat o clinică ce riscă să fie închisă dintr-o mică localitate numită Moşenskoie, aflată la aproape 90 de kilometri pe drumuri periculoase de Okulovka. Sokolov, care îşi câştigă traiul vânzând sobe, spune că convorbirile sale sunt monitorizate de autorităţi. În cursul unei vizite la clinică, luna trecută, un ofiţer de securitate al autorităţii de sănătate l-a aşteptat pentru a-l împiedica să intre.
    Pe 1 martie, programul nonstop al clinicii a fost suspendat, ceea ce înseamnă că pacienţii nu mai pot rămâne peste noapte. Clinica funcţionează acum între orele 8:30 şi 17:00. Acest lucru îi obligă pe  locuitorii din Moşenskoie să se ducă la Boroviki, centrul regional aflat la 50 de kilometri distanţă, în caz de urgenţă, spune Elena Serebriakova. În vârstă de 43 de ani, ea este angajată a companiei de electricitate şi s-a alăturat echipei lui Sokolov în eforturile de a atrage cadrele medicale din Moşenskoie în Alianţa Doctorilor.
    Transportul public este rar. Există doar un autobuz pe zi între cele două localităţi. Iar în Moşenskoie a rămas o singură ambulanţă, care trebuie să acopere o zonă cu 6.500 de locuitori. Înainte erau patru, conform alianţei.
    Persoanele care suferă cel mai mult din cauza acestor schimbări sunt oameni ca Valentin Fetodov, un bărbat de 71 de ani lovit de o boală rară de piele. Acum el trebuie să cheltuiască 1.600 de ruble din pensia lunară de 12.000 de ruble pe taxi de fiecare dată când trebuie să fie consultat de un specialist în Veliki Novgorod, capitala regiunii. Trăgând cracul pantalonului pentru a arăta reporterilor pielea roşie şi solzoasă, el spune că trebuie să plătească şi pentru medicamente. Întrebat dacă crede că protestele ar putea schimba lucrurile, el spune: „Nu are rost. Nu mai cred în nimic“.
    Rusia este o ţară cu 100 de miliardari, însă 13% din populaţie trăieşte sub pragul sărăciei dacă sunt avute în vedere standardele naţionale. Procentul este dublu în funcţie de  normele internaţionale. Cu toată forţa sa militară etalată şi cu tot statutul de exportator mondial de energie, economia Rusiei este mai mică decât a Italiei sau a Canadei.
    Putin s-a angajat să reducă la jumătate rata sărăciei în următorii şase ani când şi-a făcut campania pentru cel de-al doilea mandat prezidenţial, anul trecut. Însă pentru că atenţia şi resursele Kremlinului se îndreaptă acum spre protejarea profiturilor de  miliarde de dolari din petrol, de teama noilor sancţiuni occidentale, prea puţin se îndreaptă şi spre cetăţenii obişnuiţi. Nu ajută cu nimic faptul că creşterea anuală a Produsului Intern Brut abia dacă depăşeşte 2% din 2013 încoace.
    „Timp de 15 ani, veniturile populaţiei au crescut, dar de cinci ani lucrurile merg în direcţia opusă“, spune Denis Volkov, analist la agenţia independentă de cercetare a pieţei  Levada din Moscova. „Viaţa ruşilor de rând se înrăutăţeşte şi nu mai există speranţă pentru viitor. O să ajungem ca Venezuela? Nu. Dar tot mai mulţi oameni se plâng.
    Potrivit Fundaţiei pentru Opinie Publică, intenţiile de vot pentru Putin au scăzut la 45% la jumătatea anului 2018, de la 74% în 2015, şi au rămas de atunci la acelaşi nivel. Mandatul preşedintelui expiră în 2024.
    Guvernatorul Novgorodului, Andrei Nikitin, face parte dintr-o nouă recoltă de tehnocraţi loiali lui Putin, trimişi în teritoriu de Kremlin pentru a îmbunătăţi serviciile şi a reduce nemulţumirea. El spune că problemele regiunii cu asistenţa medicală au fost cronice.
    „Înţelegem această problemă şi ştim că nu poate fi rezolvată fără echilibrarea bugetelor sistemului medical“, a declarat Nikitin la telefon pe 7 mai. „Asta facem noi acum. Aceasta înseamnă că suntem obligaţi să adoptăm măsuri care nu sunt dintre cele mai populare. Însă scopul final este de a face serviciile medicale cât mai accesibile.
    Rusia cheltuie aproximativ 3% din PIB pentru sănătate, o treime din nivelul ţărilor vest-europene, iar cheltuielile au scăzut în termeni ajustaţi la inflaţie în ultimii şase ani. În martie, însă, Nikitin a anunţat o finanţare de 2 miliarde de ruble pentru modernizarea unui spital din Valdai, o zonă din Novgorod unde Putin şi asociaţii săi au proprietăţi.
    Între timp, în Moşenskoie, pensionara Galina Emilianova se plânge că se înrăutăţeşte constant calitatea serviciilor medicale. Sora ei de 73 de ani a fost operată în septembrie anul trecut de apendicită, dar după câteva zile chirurgii au trebuit să o opereze din nou, iar recent încă o dată, pentru a treia oară în şase luni.Emilianova, în vârstă de 65 de ani, locuieşte împreună cu soţul ei bolnav într-un apartament municipal, care nu este branşat la apă caldă, la gaze sau la canalizare. Pentru a avea acces la reţeaua de apă rece, acum câţiva ani, spune ea, a trebuit să ia un împrumut de 30.000 de ruble, echivalentul unei pensii pe două luni.
    „Autorităţilor nu le pasă“, spune ea. „Ei pot merge la spitale de elită, au bani şi maşini. Ei pot merge oriunde doresc. Dar unde ne putem duce noi,  oamenii obişnuiţi? Totuşi, Emilianova nu dă vina pe Putin pentru situaţia ei. „Îmi place preşedintele, desigur. Am votat pentru el. Doar că are oameni răi care lucrează pentru el. Nu-i poate controla pe toţi.“
    Liderul opoziţiei, Aleksei Navalni, speră să obţină capital politic cu campania sa de a scoate în evidenţă promisiunile neîndeplinite ale lui Putin din 2012 încoace de a majora până în 2018 salariile a 8 milioane de salariaţi din sistemul de sănătate şi învăţământ în conformitate cu o formulă legată de veniturile medii regionale.
    El s-a aliat cu sindicatul Alianţei Medicilor, condus de Anastasia Vasilieva, un oftalmolog din Moscova care de la sfârşitul lunii august a înfiinţat peste 20 de filiale regionale. Aproximativ 10.000 de persoane din întreaga Rusie s-au înregistrat online la Fondul Anticorupţie al lui Navalni pentru a solicita aducerea cazurilor lor în atenţia autorităţilor. Majoritatea solicitanţilor au cerut să rămână anonimi.
    Frica este principala problemă, spune Vasilieva. La o vizită a activistului local Sokolov la spitalul Okulovka, securitatea a ajuns în 15 minute şi a sunat la poliţie. „Autorităţile mizează pe intimidare“, spune ea. „Angajaţii din spitale şi clinici se tem că vor fi concediaţi şi vor rămâne fără ultimele mijloace de subzistenţă.“
    Însă tot mai mulţi oameni îşi depăşesc reţinerile. În decembrie, când spitalul din Okulovka a anunţat că elimină unul dintre cele trei echipaje de ambulanţă, Sokolov spune că a strâns în mai puţin de o zi 400 de semnături pentru o petiţie care se opunea deciziei.
    Personalul medical care face parte din sindicat protestează regulat, muncind doar atât cât prevede regulamentul, o alternativă la grevă.
    Oleg Andrianov, în vârstă de 68 de ani, fost poliţist şi pompier, a trimis scrisori de protest pentru reducerile din sănătate şi susţine acţiunea. Sub un poster electoral înfăţişând o familie tânără, zâmbitoare, îmbrăcată în costume tradiţionale ţărăneşti într-un lan de grâu, stau cuvintele: „Rusia Unită împreună cu preşedintele“, referindu-se la partidul de guvernământ şi la Putin.
    „Rusia Unită împreună cu preşedintele – împotriva poporului“, spune Andrianov, arătând spre afiş.  „Realitatea asta este.“
    Forbes a calculat că aproape 100 de miliardari ruşi deţin o avere cumulată mai mare decât toate economiile populaţiei. Potrivit Credit Suisse, 89% din avuţia ţării este în mâinile celor mai bogaţi zece ruşi. Iar bogaţii devin şi mai bogaţi. Averile celor mai avuţi 23 de oligarhi au crescut cu peste 20 de miliarde de dolari în primele trei luni ale acestui an.

  • Adidas sfidează concurenţa şi încetinirea consumului la nivel global şi raportează un profit mai mare cu 17% în primele trei luni ale anului

    Acţiunile Adidas au crescut cu aproape 7% vineri dimineaţă şi au atins pentru scurt timp un preţ record de 246,7 euro per acţiune după ce compania a raportat o creştere semnificativă a profitului în primul trimestru, în ciuda condiţiilor nefaste din piaţă, potrivit CNBC.

    Adidas a raportat o creştere a profitului de 17% în T1 2019 faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, în ciuda încetinirii consumului la nivel global, declinului din Europa şi problemelor întâmpinate pe lanţurile de furnizare în America de Nord.

    Prin urmare, profitul net atribuibil s-a ridicat la 632 milioane euro în comparaţie cu estimările analiştilor de 567 milioane euro. Vânzările au crescut cu 4% la 5,88 miliarde euro, depăşind aşteptările analiştilor de 5,8 miliarde euro.

    Astfel, vineri la ora 12.45 acţiunile nemţilor de la Adidas se tranzacţionau la 244 euro per acţiune pe bursa de la Frankfurt, în creştere cu 6,7% de la începutul şedinţei, ajungând la o capitalizare de piaţă de 48,8 miliarde euro.

     

  • Grupul francez care deţine BRD, a treia cea mai mare bancă de pe piaţa locală, raportează un profit trimestrial cu 26% mai mic decât anul trecut

    Francezii de la Societe Generale, al treilea cel mai mare grup financiar din Franţa, a raportat o scădere a profitului cu 26% în primul trimestru din acest an, pe fondul condiţiilor de piaţă care s-au înrăutăţit, potrivit CNBC.

    Astfel, grupul care deţine a treia cea mai mare bancă din România, BRD, a raportat un profit de 631 milioane euro în T1 2019, în comparaţie cu 850 milioane euro în T1 2018 sau 624 milioane euro în T4 2018.

    Analiştii intervievaţi de Reuters se aşteptau ca profitul pe primul trimestru să se ridice la 637 milioane euro.

    „Sunt fericit de începutul de an”, spune Frederic Oudea, CEO al SocGen.

    Veniturile totale ale grupului s-au ridicat la 6,2 miliarde euro, în scădere cu circa 1% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut.

    Luna trecută gigantul cu sediul central în Paris a anunţat că plănuieşte să concedieze 1.600 de persoane – în special pe segmentul de corporate şi investment banking – în încercarea de a spori profitabilitatea după performanţa relativ slabă de anul trecut.

    Astfel, vineri la ora 12.40, acţiunile SocGen se tranzacţionau la 29,3 euro per acţiune în creştere cu 3,3% de la începutul şedinţei, la o capitalizare bursieră de aproape 23,7 miliarde euro. Cu toate acestea, potrivit CNBC, în ultimele 12 luni acţiunile SocGen au scăzut cu peste 34%.

     

  • Investitori fericiţi: Cea mai mare bancă din Franţa a raportat un profit de aproape 2 miliarde de euro în primul trimestru

    Francezii de la BNP Paribas au raportat un profit net de 1,92 miliarde euro în primul trimestru din 2019, în creştere cu 22% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, însă sub estimările analiştilor, potrivit Bloomberg.

    Cea mai mare bancă franceză a înregistrat venituri totale de 11,1 miliarde euro în T1 2019, cu 3,2% mai mari faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, depăşind estimările. Performanţa grupului a fost condusă în principal de veniturile diviziei de tranzacţionare pentru instrumente cu randament fix, care a înregistrat cel mai bun avans dintre toate băncile din SUA şi Europa.

    Astfel, veniturile din instrumente cu venit fix precum obligaţiunile au crescut cu 29% faţă de T1 2018, pe fondul unor randamente mai ridicate şi a tranzacţiilor pe schimb valutar, a anunţat BNP Paribas joi. Prin urmare, profitul înainte de taxe înregistrat de divizia principală de tranzacţionare a băncii s-a ridicat la 252 milioane euro, peste estimările economiştilor intervievaţi de Bloomberg.

    Jean-Laurent Bonnafe, CEO-ul BNP Paribas, vrea să creeze un campion european care să poată concura cu puternicele bănci americane şi este în mijlocul unui proces de reducere a costurilor, fiind forţat de condiţiile din piaţă să reducă estimările pentru 2020 şi să reducă cheltuielile băncii cu încă 600 milioane euro. Ca parte din aceste măsuri de reducere a costurilor, BNP Paribas a oprit o parte din activitatea de tranzacţionare din SUA.

    „Cheltuielile operaţionale au fost acoperite cu succes şi nivelul lor a beneficiat de măsurile de reducere a costurilor, generând efecte pozitive”, a spus Bonnafe, referindu-se în jargon bancar la faptul că ritmul a creşterii profitului a depăşit costurile.

    Joi la ora 14.40, acţiunile BNP Paribas se tranzacţionau pe Euronext Paris la 48,7 euro per acţiune, în creştere cu 2,7% de la începutul şedinţei de tranzacţionare, la o capitalizare bursieră de circa 60,8 miliarde euro.

     

     

  • Ziua Muncii: Radiografia pieţei muncii din Europa în comparaţie cu regiunea. Datele arată că românii muncesc mult mai puţin peste program decât Marea Britanie sau alte ţări europene

    Piaţa muncii din România 14,9 milioane de oameni cu vârste cuprinse între 15 ani şi 74 ani, potrivit datelor Eurostat pe 2018.

    Din acest total, circa 9 milioane de persoane sunt active din punct de vedere economic, în timp ce 5,85 milioane sunt inactive.

    Din populaţia activă, circa 380.000 de persoane nu au lucrat anul trecut, în timp ce efectivul de angajaţi din economie s-a ridicat la 8,68 milioane persoane.

    În România circa 1,5 milioane de oameni se încadrează la categoria self-employed, cu activităţi independente.

    Prin comparaţie, Cehia are 8,1 milioane de persoane cu vârste cuprinse între 15-74 ani, dintre care 5,4 milioane persoane active din punct de vedere economic.

    Citeşte continuarea articolului pe www.zf.ro

     

  • Nokia ratează revenirea printre liderii industriei: Compania surprinde investitorii şi raportează pierderei după ce rivalii reduc preţurile pentru 5G

    Producătorul de echipamente wireless Nokia Oyj a raportat în mod neaşteptat pierderi trimestriale în contextul în care a primit o lovitură pe frontul echipamentelor 5G, după ce competitorii au redus preţurile, potrivit Bloomberg.

    Noikia va întâmpina probleme acum în încercarea de a-şi atinge ţinta de profitabilitate pentru anul 2019 iar furnizorul finlandez spune că se află sub „o presiune semnificativă de a executa strategia în a doua jumătate a anului”.

    Acţiunile Nokia au scăzut cu 11% imediat după anunţ şi se tranzacţionau joi, 25 aprilie, la ora 13.00 la 4,7 euro per acţiune, în scădere cu 9,2% de la începutul şedinţei, la o capitalizare de piaţă de 26,4 miliarde euro.

    Pierderile finlandezilor contrastează cu performanţa pozitivă a rivalilor suedezi de la Ericsson. În timp ce ambele companii se confruntă cu dificultăţi în încercarea de a găsi mai mulţi clienţi pentru echipamentele 5G, suedezii au raportat săptămâna trecută rezultate mai bune.

    Nokia şi Ericsson încearcă să capitalizeze pe baza valului de neîncredere care se formează în Europa şi în lume faţă de Huawei Technologies – care este acuzat de spionaj în mai multe ţări.