Tag: răpire

  • Ascensiunea şi decăderea celei mai puternice femei din cartelul mexican. A fost trădată de iubitul ei pentru că era prea violentă

    Şefa cartelului care controla o parte din oraşul La Paz, Mexic, poreclită “La China”, devenise atât de înfiorătoare încât iubitul ei a trebuit să o oprească şi a dat-o pe mâna poliţiei, relatează Daily Mail.

    Melissa Calderon, în vârstă de 30 de ani, era recunoscută pentru violenţa şi cruzimea ei şi pentru faptul că îşi răpea victimele apoi lăsa trupurile neînsufleţite la uşa familiei victimilor. “La China” este responsabilă de 180 de crime.

    Calderon a fost prinsă după ce iubitul ei a dat-o pe mâna poliţiei, cu promisiunea că i se va reduce pedeapsa dacă va coopera.

    Implicarea ei în crima organizată a început în 2005 când a fost cooptată în cartelul Damaso: organizaţie criminală care are legături cu Sinaloa, cartel ale cărei operaţiuni au loc în statul mexican Baja California Sur, cartel care este condus chiar de Joaquin “El Chapo” Guzman.

    Melissa Calderon a crescut repede în rangurile organizaţiei şi în 2008 a fost făcută comandant. În această calitate, ea a început să-şi impună autoritatea în La Paz, dar şi în Cabo San Lucas, localitate turistică. De când se afla ea la conducere, crimele în regiunea Baja California Sur s-au triplat.

    În iunie a fost demodată deoarece Abelo Quintero, asasin cu ştate vechi, fusese eliberat din închisoare. Furioasă, Melissa Calderon a dezertat din cartelul Damaso şi şi-a format propria organizaţie criminală, iar la scurt timp a declarat război foştilor ei asociaţi.

    În noua organizaţie, Sergio El Scar Beltran a devenit şeful asasinilor, Rogelio El Tyson Franco a fost pus să se ocupe de logistică şi Pedro El Peter Cisneros s-a ocupat de reţeaua de vânzări de droguri.

    Duminica trecută El Chino a fost arestată şi aşteaptă procesul în care este acuzată de 150 de crime.
     

  • Ascensiunea şi decăderea celei mai puternice femei din cartelul mexican. A fost trădată de iubitul ei pentru că era prea violentă

    Şefa cartelului care controla o parte din oraşul La Paz, Mexic, poreclită “La China”, devenise atât de înfiorătoare încât iubitul ei a trebuit să o oprească şi a dat-o pe mâna poliţiei, relatează Daily Mail.

    Melissa Calderon, în vârstă de 30 de ani, era recunoscută pentru violenţa şi cruzimea ei şi pentru faptul că îşi răpea victimele apoi lăsa trupurile neînsufleţite la uşa familiei victimilor. “La China” este responsabilă de 180 de crime.

    Calderon a fost prinsă după ce iubitul ei a dat-o pe mâna poliţiei, cu promisiunea că i se va reduce pedeapsa dacă va coopera.

    Implicarea ei în crima organizată a început în 2005 când a fost cooptată în cartelul Damaso: organizaţie criminală care are legături cu Sinaloa, cartel ale cărei operaţiuni au loc în statul mexican Baja California Sur, cartel care este condus chiar de Joaquin “El Chapo” Guzman.

    Melissa Calderon a crescut repede în rangurile organizaţiei şi în 2008 a fost făcută comandant. În această calitate, ea a început să-şi impună autoritatea în La Paz, dar şi în Cabo San Lucas, localitate turistică. De când se afla ea la conducere, crimele în regiunea Baja California Sur s-au triplat.

    În iunie a fost demodată deoarece Abelo Quintero, asasin cu ştate vechi, fusese eliberat din închisoare. Furioasă, Melissa Calderon a dezertat din cartelul Damaso şi şi-a format propria organizaţie criminală, iar la scurt timp a declarat război foştilor ei asociaţi.

    În noua organizaţie, Sergio El Scar Beltran a devenit şeful asasinilor, Rogelio El Tyson Franco a fost pus să se ocupe de logistică şi Pedro El Peter Cisneros s-a ocupat de reţeaua de vânzări de droguri.

    Duminica trecută El Chino a fost arestată şi aşteaptă procesul în care este acuzată de 150 de crime.
     

  • Cum arată acum “fiica răpită” din Nea Mărin Miliardar. Este o personalitate din industria modei

    Aceasta, după pelicula “Nea Mărin Miliardar”, a emigrat în Franţa, la Paris, apoi în Canada şi, finalmente, în SUA, conform a1.ro. În urma căsătoriei, a devenit Brânduşa Niro. Înainte să devină redactor şef la revista de fashion The Daily Front Row, aceasta fost Senior Vice President Global Marketing la gigantul ”Hugo Boss”, dar şi la ”Ralph Lauren”.

    Iată cum arată acum Brânduşa Niro

  • Moştenitorul unui imperiu auto şi-a înscenat propria răpire. Care a fost motivul

    Unul dintre moştenitorii imperiului Fiat a fost trimis în judecată, fiind acuzat că şi-a înscenat propria răpire.

    Lapo Elkann, nepot al fondatorului Fiat Gianni Agnelli, şi-a sunat familia din New York şi a spus că a fost răpit de o prostituată, iar aceasta ar cere 10.000 de dolari pentru a-i da drumul.

    Autorităţile l-au găsit însă în cartierul Manhattan şi au ajuns la concluzia că acesta ar fi inventat toată povestea, având nevoie de bani pentru droguri şi băutură.

    Lapo Elkann a transmis celor care îl urmăreau pe Instagram că pleacă din Italia pentru a se ocupa de “mai multe proiecte şi idei noi”; el a ajuns la New York săptămâna trecută.

    În declaraţie dată poliţiei, el a spus că a fost reţinut în apartamentul din Manhattan de vineri până duminică. Autorităţile spun însă că acesta s-a aflat acolo de bunăvoie, consumând cantităţi semnificative de alcool şi droguri.

    Lapo Elkann este acţionar al Fiat, dar nu are niciun rol în conducerea companiei.

  • Moştenitorul unui imperiu auto şi-a înscenat propria răpire. Care a fost motivul

    Unul dintre moştenitorii imperiului Fiat a fost trimis în judecată, fiind acuzat că şi-a înscenat propria răpire.

    Lapo Elkann, nepot al fondatorului Fiat Gianni Agnelli, şi-a sunat familia din New York şi a spus că a fost răpit de o prostituată, iar aceasta ar cere 10.000 de dolari pentru a-i da drumul.

    Autorităţile l-au găsit însă în cartierul Manhattan şi au ajuns la concluzia că acesta ar fi inventat toată povestea, având nevoie de bani pentru droguri şi băutură.

    Lapo Elkann a transmis celor care îl urmăreau pe Instagram că pleacă din Italia pentru a se ocupa de “mai multe proiecte şi idei noi”; el a ajuns la New York săptămâna trecută.

    În declaraţie dată poliţiei, el a spus că a fost reţinut în apartamentul din Manhattan de vineri până duminică. Autorităţile spun însă că acesta s-a aflat acolo de bunăvoie, consumând cantităţi semnificative de alcool şi droguri.

    Lapo Elkann este acţionar al Fiat, dar nu are niciun rol în conducerea companiei.

  • O nouă ÎNREGISTRARE cu românul răpit în Burkina Faso: Cererea lui Iulian Gherguţ pentru Guvernul României

    Românul Iulian Gherguţ, ţinut ostatic în Burkina Faso după ce a fost răpit pe 4 aprilie 2015, apare într-o înregistrare obţinută de Le Monde de la SITE, centrul american de monitorizare a site-urilor jihadiste. În imagini, Iulian Gherguţ are barbă, vorbeşte franceză cu un accent puternic, spune că secvenţa este înregistrată la 21 septembrie şi că starea sa de sănătate este bună. 

    Iulian Gherguţ, responsabil cu securitatea minei de mangan din Tambao, situată în provincia Oudalan, în apropierea frontierelor cu Mali şi Niger, a fost răpit la 4 aprilie 2015 de cinci persoane înarmate, care au atacat un convoi aflat în misiune de patrulare. 

    O nouă ÎNREGISTRARE cu românul răpit în Burkina Faso: Cererea lui Iulian Gherguţ pentru Guvernul României

  • Mozart în spaţiu

    Cum luna aceasta franciza Star Trek împlineşte cincizeci de ani, o companie de operă din Los Angeles, Pacific Opera Project (POP) a organizat un spectacol menit să marcheze această aniversare reluând o producţie foarte bine primită de-a sa, scrie LA Times.

    Producţia fondatorilor POP, Josh Shaw şi Stephen Karr, reprezintă o îmbinare între opera mozartiană Răpirea din serai şi elemente caracteristice primului serial din seria Star Trek, cei doi transpunând în spaţiul cosmic povestea a două tinere răpite de piraţi şi vândute unui demnitar otoman care le ţine prizoniere într-un harem.

    Ideea le-a venit pornind de la termenul de ”răpire„, care i-a făcut să se gândească la cazurile de oameni răpiţi de extratereştri şi aşa au ajuns la science fiction şi în cele din urmă la Star Trek. Personajele au fost adaptate şi ele, unele devenind ofiţeri ai Flotei Stelare după modelul echipajului din serial, iar turcii fiind înlocuiţi cu klingonieni.

  • Mozart în spaţiu

    Cum luna aceasta franciza Star Trek împlineşte cincizeci de ani, o companie de operă din Los Angeles, Pacific Opera Project (POP) a organizat un spectacol menit să marcheze această aniversare reluând o producţie foarte bine primită de-a sa, scrie LA Times.

    Producţia fondatorilor POP, Josh Shaw şi Stephen Karr, reprezintă o îmbinare între opera mozartiană Răpirea din serai şi elemente caracteristice primului serial din seria Star Trek, cei doi transpunând în spaţiul cosmic povestea a două tinere răpite de piraţi şi vândute unui demnitar otoman care le ţine prizoniere într-un harem.

    Ideea le-a venit pornind de la termenul de ”răpire„, care i-a făcut să se gândească la cazurile de oameni răpiţi de extratereştri şi aşa au ajuns la science fiction şi în cele din urmă la Star Trek. Personajele au fost adaptate şi ele, unele devenind ofiţeri ai Flotei Stelare după modelul echipajului din serial, iar turcii fiind înlocuiţi cu klingonieni.

  • Instanţa confirmă URMĂRIREA PENALĂ a lui Traian Băsescu în cazul jurnaliştilor răpiţi în Irak

    Instanţa a constatat că este legală şi temeinică ordonanţa procurorilor Parchetului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie din 23 martie şi a confirmat redeschiderea urmăririi penale în cazul fostului preşedinte Traian Băsescu.

    “În baza art. 335 C. proc. pen. constată legalitatea şi temeinicia ordonanţei nr.1543/P/2009 din data de 23.03.2015 emisă de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Secţia de urmărire penală şi criminalistică în dosarul cu acelaşi număr şi confirmă redeschiderea urmăririi penale pentru prezumtivele fapte prev. de art. 248 c.p. şi art. 253 ind. 1 c.p., sesizate prin denunţul formulat la data de 19.11.2009 de petiţionarul Vadim Corneliu Tudor, privind pe numitul Traian Băsescu”, se arată în decizia Judecătoriei Sectorului 5.

    Instanţa a mai constatat că a rămas fără obiect cererea de redeschidere a urmăririi penale pentru Vasile Blaga, în urma denunţului formulat de Corneliu Vadim Tudor în 25 noiembrie 2009.

    Decizia Judecătoriei Sectorului 5 este definitivă.

    Cererea procurorilor de la Parchetul instanţei supreme de confirmare a urmăririi penale în cazul lui Traian Băsescu, în dosarul în care Corneliu Vadim Tudor a depus pe numele fostului preşedinte o plângere privind jurnaliştii răpiţi în Irak, a fost discutată pe 7 octombrie, la Judecătoria Sectorului 5.

    Fostul preşedinte Traian Băsescu, care a mers la Judecătoria Sectorului 5 la termenul respectiv, a arătat că le-a spus magistraţilor că nu a secretizat nici măcar o foaie din dosar şi că nu el a deţinut dosarul operaţiunilor, rolul său fiind de a coordona instituţiile statului.

    “În declaraţia mea am spus că nu am secretizat nici măcar o foaie din dosarul răpirii jurnaliştilor. Nu era treaba mea partea operativă. Rolul meu a fost să pun cap la cap toate serviciile, ale armetei, SRI şi SIE, pentru a colecta informaţiile şi a face ca aceastea să lucreze în aceeaşi direcţie. Nu eu am avut dosarul operaţiunilor. El a avut cap de filă SIE”, a declarat fostul preşedinte.

    Întrebat dacă ar avea vreun avantaj dacă dosarul ar fi desecretizat, Băsescu a spus că astfel s-ar putea demonstra că reclamaţia împotriva sa este “o prostie”.

    “Categoric da, ar confirma că e o prostie reclamaţia lui Vadim Tudor”, a adăugat Traian Băsescu.

    Dosarul a ajuns la Judecătoria Sectorului 5 în urma unei decizii din 6 august a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, care a stabilit că această instanţă este competentă să judece cazul, pentru că Traian Băsescu nu mai are în prezent vreo calitate oficială.

     

    În 6 august, Traian Băsescu şi copreşedintele PNL Vasile Blaga au fost la ICCJ, fiind citaţi în acest dosar, şi au stat la instanţă doar câteva minute, întrucât nu au mai avut loc audieri, după ce procurorul de caz a invocat o excepţie de necompetenţă materială a instanţei şi a cerut ca dosarul să fie retrimis la Judecătoria Sectorului 5.

    Procurorul a menţionat că, în cazul lui Vasile Blaga, ancheta a fost închisă în 2010, printr-o decizie de neîncepere a urmăririi penale.

    Faţă de Traian Băsescu, însă, nu s-a putut lua atunci o decizie deoarece acesta se bucura de imunitatea funcţiei de preşedinte al României.

    Procurorii de la Parchetului de pe lângă ICCJ au dispus redeschiderea cercetărilor penale în cazul celor trei jurnalişti răpiţi în Irak, în 2005, ca urmare a unei cereri depuse de Corneliu Vadim Tudor, care a decedat în 14 septembrie. Acesta i-a acuzat pe fostul preşedinte Traian Băsescu şi pe copreşedintele PNL Vasile Blaga că se fac vinovaţi de dispariţia a patru milioane de dolari din răscumpărarea plătită de statul român pentru eliberarea celor trei jurnalişti români.

    Pentru a putea continua cercetările penale în acest caz, procurorii PICCJ au cerut Judecătoriei Sectorului 5 confirmarea redeschiderii urmăririi penale, iar în urma analizării dosarului, magistraţii instanţei bucureştene au decis că nu sunt competenţi să judece cauza şi au trimis-o magistraţilor de la instanţa supremă.

  • Băsescu: Voi da în judecată pe oricine lansează minciuni legate de subiectul răpirii jurnaliştilor

    “Îi atenţionez pe amatorii de afirmaţii mincinoase pe acest subiect că, acum, după aducerea în ţară şi a lui Munaf, voi da în judecată pe oricine mai lansează în spaţiul public minciuni la adresa mea legate de subiectul răpirii jurnaliştilor. Inclusiv C.V. Tudor va avea parte de o acţiune în instanţă pentru denunţ calomnios”, a scris fostul preşedinte pe Facebook.

    În context, Traian Băsescu a făcut unele precizări referitoare aducerea în ţară a lui Mohammad Munaf şi Omar Hayssam, afirmând că a dat ordinul către unele structuri de securitate pentru a-i aduce în ţară pe cei doi “cu orice preţ şi orice risc”, asumându-şi riscul politic al acestui ordin în cazul unui eşec.

    “Aducerea în ţară a celor doi infractori nu ar fi fost posibilă fără intervenţia politică pe care am făcut-o la cele mai înalte nivele, cu consecvenţă, mai bine de opt ani (ca de altfel şi în cazul aducerii lui Popa din Indonezia)”, a mai scris Băsescu.

    Fostul preşedinte a mai spus că structurile de securitate române au fost “deplin loiale obiectivelor stabilite de-a lungul celor opt ani de eforturi pentru readucerea în ţară a celor doi condamnaţi, contribuind decisiv la înfăptuirea justiţiei”.

    De asemenea, Băsescu a mai spus că, odată cu aducerea în ţară a lui Munaf, vor putea fi discutate şi “alte faţete ale cazului”, adăugând că are conştiinţa împăcată pentru că şi-a făcut datoria.

    “Pentru mine, înseamnă lucrul dus până la capăt de statul român şi trebuie spus că România a dat examenul voinţei de a urmări infractorii până în pânzele albe, examen pe care l-a trecut cu succes. Acum vom putea discuta şi alte faţete ale cazului. Eu am constiinţa împacată că mi-am facut datoria”, a scris Băsescu.

    Fostul preşedinte i-a acuzat pe “propagandişti” că, timp de 10 ani, au avansat tot felul de “minciuni” legate de cazul răpirii jurnaliştilor.

    “De zece ani, propagandişti ai minciunii, politicieni (în mod egal pesedişti şi liberali), ziarişti, analişti, avocaţi ai infractorilor Omar Hayssam şi Mohammad Munaf, precum şi alte specii şi specimene au proferat în spaţiul public tot soiul de minciuni la adresa mea legat de răpirea celor trei ziarişti în anul 2005 în Irak. Ba că eu însumi am organizat răpirea, ba că am furat banii de răscumpărare şi i-am împărţit cu Coldea şi cu generalul american Petreus, ba că l-am lăsat pe Omar Hayssam să fugă şi că tremur de teama revenirii infractorului în ţara, ba, mai nou, că tremur de spaima aducerii în ţară a complicelui la răpire Mohammad Munaf”, a scris Băsescu.

    El mai spune că “de fapt, toţi aceşti propagandişti mincinoşi sunt aceia care şi-au dorit ca Hayssam să nu mai revină niciodată în ţară, sunt cei care au răsuflat uşuraţi când, în 2006, au aflat că Hayssam a reuşit să fugă, sunt cei cu care Hayssam a făcut privatizări şi, în egală măsura, politică, sunt cei cu care Hayssam mergea la vânătoare sau în deplasări, sunt cei pe care Hayssam i-a sponsorizat în campanii, sunt cei care “i-au făcut rost” de un cancer la prostată pentru a-l scoate din penitenciar etc, etc.”

    Mohammad Munaf, condamnat definitiv, în anul 2008, la zece ani de închisoare în dosarul răpirii celor trei jurnalişti români în Irak (Marie Jeanne Ion, Ovidiu Ohanesian şi Sorin Mişcoci), a fost adus, joi, în România şi se află în prezent în custodia Poliţiei Române, a anunţat Administraţia Prezidenţială.

    Conform sursei citate, autorităţile române au finalizat joi demersurile în cazul lui Mohammad Munaf, cetăţean irakian şi american, cu aducerea în ţară a acestuia.

    “Mohammad Munaf, condamnat definitiv, în anul 2008, de Curtea de Apel Bucureşti la 10 ani de închisoare, pentru acte de terorism împotriva unor cetăţeni români, se află în prezent în custodia Poliţiei Române.

    “Acest lucru a fost posibil ca urmare a cooperării tuturor instituţiilor statului român, sub coordonarea Consiliului Suprem de Apărare a Ţării. Felicit Serviciul Român de Informaţii, Ministerul Afacerilor Interne, precum şi celelalte instituţii din cadrul sistemului naţional de prevenire şi combatere a terorismului, care şi-au adus contribuţia pe dimensiunea externă, pentru ampla operaţiune desfăşurată în această perioadă, în cooperare cu parteneri interni şi externi. Efortul autorităţilor române a făcut posibil ca unul dintre principalii vinovaţi în dosarul răpirii celor trei jurnalişti români în Irak, în anul 2005, să îşi ispăşească pedeapsa în România, conform sentinţei judecătoreşti. Reafirm încă o dată sprijinul ferm al României pentru lupta împotriva terorismului”, spune preşedintele Klaus Iohannis, în mesajul transmis, joi, de Administraţia Prezidenţială.

    Mohamad Munaf a fost localizat în Orientul Mijlociu, în urma unei ample operaţiuni, a declarat Ovidiu Marincea, consilier al directorului SRI, Eduard Hellvig.

    “Mohamad Munaf a fost localizat în Orientul Mijlociu şi, în urma unei operaţiuni ample cu parteneri interni şi internaţionali, am reuşit să îl aducem în România pentru a ispăşi pedeapsa cu închisoarea la care a fost condamnat în 2008”, a spus consilierul directorului SRI.

    Munaf – care era dat în urmărire internaţională de şapte ani – a fost introdus într-un centru de reţinere şi arest preventiv al Poliţiei Române, informează instituţia.

    În aprilie 2008, Mohammad Munaf, care are cetăţenie irakiană şi americană, a fost condamnat de Curtea de Apel Bucureşti la zece ani de închisoare pentru răpirea jurnaliştilor români Marie Jeanne Ion, Sorin Mişcoci şi Ovidiu Ohanesian în Irak. Decizia a rămas definitivă în 16 mai 2008, în condiţiile în care Munaf nu a făcut recurs la instanţa superioară. Astfel, atunci împotriva lui Mohammad Munaf a fost emis mandatul de executare a pedepsei.

    În condiţiile în care Munaf nu se afla în România, acesta a fost dat în urmărire internaţională.

    Mohammad Munaf a fost ghid pentru Marie Jeanne Ion, Sorin Mişcoci şi Ovidiu Ohanesian, răpiţi, în 28 martie 2005, la Bagdad. Munaf a fost luat ostatic alături de aceştia timp de 55 de zile şi a fost arestat de armata americană, după eliberarea lor, fiind bănuit de complicitate în răpirea românilor, alături de alte cinci persoane.

    Cei trei ziarişti români au fost răpiţi în apropierea cartierului Jami’a, în timp ce se aflau în maşina condusă de Mohammad Munaf, care era ghidul lor.

    În urma unui proces în Irak, în primă instanţă, Munaf (având dublă cetăţenie irakiană şi americană, fiind rezident şi căsătorit în România, la momentul organizării răpirii românilor) a fost condamnat la moarte prin spânzurare, decizia fiind contestată de acuzat. Astfel, Curtea Federală de Casaţie irakiană a decis, în 29 ianuarie 2008, că hotărârea de condamnare la moarte prin spânzurare a lui Munaf şi a celorlaltor cinci acuzaţi a avut la bază vicii de procedură (inclusiv transcriere greşită a numelor) şi erori în aplicarea legii şi a stabilit anularea acesteia. Astfel, Curtea a anulat decizia de condamnare la moarte.

    La scurt timp de la eliberarea jurnaliştilor români, Ministerul Public susţinea că, din audierea preliminară a suspecţilor reţinuţi la Bagdad, a rezultat că întreaga operaţiune de răpire a jurnaliştilor a fost iniţiată, înfiinţată şi coordonată de către Omar Hayssam şi Mohammad Munaf. Totodată, din declaraţiile date în calitate de martor de către persoanele reţinute în Bagdad a rezultat că răpirea ar fi fost planificată în România, preciza Ministerul Public.

    În 5 aprilie 2005, Omar Hayssam a fost reţinut şi, deşi Preşedinţia anunţa atunci că este acuzat de implicare în răpirea celor trei jurnalişti, el a fost arestat preventiv pentru infracţiuni economice, într-un alt dosar.
    Ulerior, în iunie 2005, preşedintele de atunci Traian Băsescu spune că Omar Hayssam voia să iasă din România şi că îşi transferase averea pe numele lui Mohammad Munaf, al soţiei acestuia şi al doctorului Mohamad Yassin, care a plecat la Bagdad în 29 aprilie, pentru a contacta autorităţile irakiene.

    La aproape un an şi o lună de la plasarea lui în arest, instanţa a acceptat să îl elibereze pe Hayssam, din motive medicale, la propunerea procurorului Ciprian Nastasiu, cel care ceruse şi arestarea sirianului. Eliberarea a fost cerută pe motiv că starea de sănătate a lui Hayssam s-a degradat, după operaţia pentru cancer la colon. Hayssam a fost operat în 17 ianuarie 2006, la Spitalul Penitenciar Rahova.

    În 30 iunie 2006, Hayssam a fugit din România la bordul unei nave. Fuga acestuia a determinat revocarea din funcţii a şefilor SRI, SIE şi DGIPI, Radu Timofte, Gheorghe Fulga şi Virgil Ardelean, dar şi a procurorului general al României Ilie Botoş, în 20 iulie 2006.

    Omar Hayssam a fost adus în România în iulie 2013, după şapte ani de la fuga sa din ţară. El este încarcerat în Penitenciarul Mărgineni din judeţul Dâmboviţa, fiind condamnat definitiv, în trei dosare, la 20 de ani, 16 ani şi, respectiv, trei ani, pentru răpirea celor trei jurnalişti, înşelăciune în cazul “Volvo” şi fraude în cauza “Foresta Nehoiu”. În total, Omar Hayssam are de executat 23 de ani şi patru luni de închisoare, prin contopirea pedepselor.